10,749 matches
-
urmă după a celor două doamne. Nu tocmai vizită fu venirea părintelui Justin de la Cernica, dar o întrevedere foarte interesantă. Noi îl văzusem acolo, nu-i putusem vorbi decât foarte puțin față de soldatul german care ne escorta. Prefăcându-ne că admirăm trandafirii starițului, pe care îi miroseam și-i arătam cu degetul, îl îndemnam, pe furiș, să vină pe la noi spre vorbă mai lungă. Părintele Justin era un fost ofițer călugărit, casier la Cernica. La declarația războiului însă n-a mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
casa așa cum era sub Ionel. Prințul de Hessa nu a venit, dar maiorul cu nevasta și fiica lui sosiră însoțiți de la gară de Reuss, care trecuse mai înainte să aducă flori pentru toate camerele. Casa era bine regulată. Ei o admirară, și doamna chiar ceru d-nei Crivăț să ridice oarecare lucruri mici, ca să nu se strice. Erau oameni foarte cumsecade, n-au stat decât două luni și au plecat îndată ce simțiră primele defecțiuni bulgare și turce. N-am știut niciodată cine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
repar. Le vândui deci Ministerului de Război ca magazii și primii propunerea Primăriei să ne instalăm în Ospiciul Czerlendi, golit mai demult de bătrâni prin mutarea lor la Azilul Regina Elisabeta. Mă dusei să vizitez acest spital. intervenții inamice După ce admirarăm proasta lui stare în loc de ce mă așteptasem să găsesc, ordine și curățenie, eram gata de plecare când se prezentă o soră de caritate, de o vârstă oarecare, înaltă, fățișă, distinsă, d-na de Jagow, președinta Crucii Roșii Germane din Prusia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ospitalitatea plătită cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira pe nevasta lui, care avea asupră-i un mare ascendent nu numai prin prestigiul tinereții ei, dar și prin inteligența, seriozitatea, ponderația și cultura virilă a spiritului său. Se deosebea cu totul de femeile ei contemporane de aici, era în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în fiecare noapte, din bani primiți ca șperțuri. Ultimul, un ofițer incapabil să treacă examenul de maior și silit să rămână în rezervă, fiind pus la cercetășie în județul Botoșani, a știut să instruiască elevii la marșuri și cântece. Regele, admirându-i opera, l-a adus în București, l-a pus la Straja țării ca ministru inamovibil cu leafă excepțională și dispensă d-a supune cheltuielile Strajei, de mai multe milioane, la Curtea de Conturi, sau de a da vreo socoteală
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
oameni. Scaunele înalte sunt mai expuse privirilor. * Nu toți băutorii sunt bețivi, cum nu toți bețivii sunt băutori. * Vinurile bune nu se beau; ele se savurează. * Vinul bun se cunoaște a doua zi. * Apreciază cum se cuvine frumusețea femeii, dar admiră inteligența ei. * Îmbrăcămintea extravagantă nu pune în evidență calitățile trupului, ci scoate la vedere lipsa calităților intelectuale. * Omul deștept nu socoate pe nimeni prost; prostul are alt punct de vedere. * Titlurile unor scrieri nu au nici o legătură cu conținutul lor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
o plimbare pe dealurile de deasupra satului, pe o lizieră de pădure, unde era un platou orizontal de vreo 60-70 metri, platou care se termina cu o coborâre abruptă spre satul Gărâna. Am găsit tot felul de ciuperci, și am admirat peisajul spre sat, ca să ne inspire în tablourile noastre viitoare. Aici a găsit Gusti Hlinka ceva care merită pomenit: La un moment dat, mergând pe un drumeag de căruță, Gusti se oprește și îmi spune: Ia uită-te acolo !! M-
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
trezit în compartiment, pe locul meu. Trebuia să-mi fac ceva de lucru ca să nu adorm. Era periculos, m-aș fi trezit la Timișoara, trebuia să cobor la Caransebeș. Ca să-mi fugă somnul am stat mai mult pe culoar. Am admirat peisajul doar atât cât se putea distinge de la lumina lunii sau de la lumina stâlpilor de telegraf, așezați unul lângă altul ca niște bețișoare dintr-un caiet liniat din clasa întâi. Mi-a plăcut foarte mult traseul de la Drobeta-Turnu Severin la
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Marița Hlinka, Gustav Hlinka, Anita Hauser. A doua zi fiind sâmbătă, dimineața după micul dejun fiecare și-a continuat lucrul la tablouri, iar după masa de prânz am pornit în drumeție spre lacul Trei Ape, bucurându-ne de căldura soarelui, admirând frumusețile zonei. Am făcut un film întreg prinzând diferite peisaje, case vechi și diferite instantanee cu noi. La întoarcere eram destul de obosiți, drumul fiind destul de lung. Bucătăreasa ne aștepta cu masa pregătită știind că mersul pe jos până la lac și
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
știind de fiecare dată ce lucrare este ascunsă în diferitele crengi sau rădăcini părăsite prin păduri. Majoritatea sfârșesc pe post de combustibil solid, încălzind o oarecare încăpere într-o iarnă geroasă. Puține sunt cele care ajung să prindă viață, fiind admirate prin marile expoziții. Odată ajuns sus, peisajul era minunat, se observa foarte bine întreaga localitate. Crucea de pe turla bisericii, care abia se observa în depărtare, marca punctul de unde plecasem în mica mea drumeție, ajungând apoi la cea de a doua
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în trecut cineva s-a gândit la acest munte, asemănându-l cu muntele Golgotei, realizând această cruce din lemn de stejar ca o mulțumire și o recunoștință față de forța Divină, instalată pe un loc de frunte, pentru a putea fi admirată din toate patru zări ale zonei, am început să cobor în linie dreaptă fiind atras de peisaj; nu era nicio cărare, doar diferite tufe și copăcei ce împodobeau această latură a muntelui. Timpul s-a scurtat, iar peripeția a devenit
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
știam cât timp îmi lua să parcurg distanța până la Reșița. Pășeam cu pași grăbiți și mari încercând să nu mă prindă cumva noaptea printr-o zonă de pădure și să nu am unde să mă adăpostesc. Peisajul pe care îl admirasem din fugă în mașină fiind, la venire, aveam acum prilejul de a-l contempla în liniște, măsurând cu pasul fiecare kilometru din șoseaua pe care o parcurgeam. Fiind sâmbătă, majoritatea mașinilor se deplasau în sens invers, spre lacul Trei Ape
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
un expres cu autoservire, m-am îndreptat spre muzeul care se afla în centrul orașului. Vizita a fost foarte plăcută, fiind și singurul vizitator la o oră destul de matinală. Aveam timp suficient până la ora de plecare a acceleratului de Iași, admirând în liniște întreaga expoziție, amuzându-mă de ideile trăsnite ale colegilor, ce erau legate de tematica expoziției. Drumul de la Timișoara la Iași, nu știu cum a trecut pentru că din cauza oboselii pe care o acumulasem, dormisem aproape tot drumul. Ajuns în final acasă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
de tematica expoziției. Drumul de la Timișoara la Iași, nu știu cum a trecut pentru că din cauza oboselii pe care o acumulasem, dormisem aproape tot drumul. Ajuns în final acasă, după ce am despachetat tot bagajul, am așezat lucrarea ,,Căposul satului” pe măsuța din sufragerie, admirând-o. Îmi revenea în minte toată pățania din tabăra ce trecuse, dându-mi seama că toate în viață sunt legate între el, toate își au rostul lor, eram totuși și eu un căpos care a îndrăznit să-l înfrunte pe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
fundamentale. Trebuie să ne imaginăm cât de grea a fost activitatea sa pentru a ne putea reprezenta, retrospectiv, anvergura operei sale administrative, desfășurată concomitent cu o activitate permanentă didactică în domeniul anatomiei și desigur de medic chirurg, șef de clinică. Admirăm și astăzi cursul său de anatomie (1839) litografiat, probabil de studenții săi și desenele de anatomie de mare acuratețe și cu explicații clare, indispensabile însușirii anatomiei. Pe lângă această susținută activitate didactică și clinică, decanatul lui Sculy a avut de înfruntat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mă cuceriseră prin apetența pentru umor, Modest ilustrându-se prin promptitudinea remarcilor tăioase, șfichiuitoare, prin „întreruperile“ malițioase care-l descumpăneau o clipă pe preopinent, iar Matei prin felul înșelător, perfid în care mima gravitatea, seriosul, când el de fapt glumea. Admiram la Modest suplețea gândirii și iuțeala reacțiilor, iar la Matei logica impecabilă și implacabilă. Viața era în acei ani cum era, posomorâtă, cenușie, neoferind trăitorilor în acel orizont motive prea multe de bună-dispoziție. Adeseori ni le inventam. Venind vorba odată
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mare în mai toate zilele, ofertanții (și ofertantele) de poezie îl asediau cu produsele inspirației lor, pretinzând toți să fie publicați foarte repede, de preferință în numărul proxim al revistei, spre binele acesteia, desigur, pe care ni-l garantau. Eu admiram la colegul meu stăpânirea de sine și afabilitatea, păstrate netulburat în relația cu toate persoanele care-l asaltau, dintre care unele erau turbulente și chiar agresive. Horea ieșea cu calm din situațiile dificile pe care, drept este să arăt, nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
8 zile fără mâncare și apă, fără somn, fără să aibă nimic ceva gros pe ei, ca îmbrăcăminte. Alexandru Teodorescu, fratele și rasoforul Agathon sau ieroschimonahul Daniil, Sandu Tudor, pseudonimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat, cu multe, multe proprietăți și blocuri situate chiar în centrul Capitalei. Bărbat chipeș și trufaș, om de lume, trecut încă de tânăr prin experiența a trei căsătorii
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Poggio Bracciolini, sunt amintiți că "istorici", fără să existe vreo mențiune a serviciului lor în guvernarea florentina 11. Singură persoană menționată în Istorii în calitate să de "cancelar" a fost Cola di Rienzo, o personalitate pe care probabil Machiavelli a admirat-o, dar care a abandonat domeniul în 1347, când a preluat puterea la Romă și s-a declarat tribun 12. Machiavelli arată aceeași lipsa de interes pentru chestiunile fiscale. Argumentul din Discursuri și din Artă războiului împotriva opiniei comune că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
creșterea influenței modurilor științifice de gândire, îndeosebi în domeniul economiei politice, care au fost încurajate de revoluția industrială. Un accent pe rezolvarea problemelor reale, mai curând decât pe construirea unor scopuri ideale pentru societate, i-a condus pe cititori să admire empirismul lui Machiavelli și studiul sau asupra "adevărului real" [le verità effetuale] (capitolul 15) și să îl trateze nu atât că pe un republican convins sau ca pe un adept al principilor, cât că pe un autor interesat de studierea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
câte o afacere colaterala. Niccolò dragă,vă invit să împărtășiți această viață! Dacă veți veni aici îmi veți face o mare bucurie și apoi ne vom putea întoarce acolo 144 împreună. Aici, Niccolò, nu veți avea altă treabă decât să admirați locurile și apoi să vă întoarceți acasă, să faceți glume și să radeți. Dar nu vreau să credeți că trăiesc că un ambasador, nu; pentru că mereu am vrut să fiu un om liber. Mă îmbrac uneori în robe lungi, iar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la Iunion: " Știi tu că dacă Mâțu nu-i cuminte, apoi și Mâța se va mulțumi și m-oi duce și eu pe la teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele mai cu seamă în costumul cel nou. Mă admiră toți bărbații și-mi fac complimente "". Etc. Iar Eminescu rezonează în același mod:"Curat mecanism de teatralitate notează Dan C. Mihăilescu gelozia, infidelitatea, incriminările și disculparea mai mult sau mai puțin credibilă și eficientă umpleau prim-planul scenei sociale de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cele mai variate ca formație culturală și apartenență politică, de la un Al. Cazaban sau Ion Pas până la Mihail Ralea și Tudor Vianu, de la Mihail Sadoveanu la Camil Petrescu sau de la G. Topârceanu la Alexandru Hodoș ș.a.m.d. E de admirat solidaritatea intelectualilor autentici în apărarea cauzei naționale a lui Eminescu, de fapt a românimii. Numai că puseul de febră acută antinațională de atunci, a trecut o vreme, apoi a fost resuscitat, periodic, de alți indivizi, din alte generații, și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Nici un vânat, nici un chef, nici o serenadă cu lampioane la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursiune la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat la urși. Numaidecât la urși. Mai jos nu vrai s-o lași? Da' ce, socoți că eu asud dinaintea ursului. Eh! He! de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
când mă uitam îndărăpt la cei ce veneau în urma mea, mi se părea că au să-mi cadă în cap. În 45 de minute am scoborât muntele pe care îl suisem în 6 ceasuri. Cursă fantastică, în care era de admirat ghibăcia și puterea călăuzilor care, cu picioarele mereu încordate, nu pășeau, ci lunecau brăzdând pământul cu călcăile fără să îngenuncheze o singură dată, ceea ce ar fi avut de efect răsturnarea săniei și căderea noastră în prăpastie. Mă rog, când m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]