10,318 matches
-
primul rând. Situația exprimă, cu brutalitate, întreaga dramă și dilemă profundă a creatorului cultural actual. Nu trebuie să uităm o clipă că economia de stat reprezintă încă realitatea dominantă; că privatizarea și economia de piață reprezintă basme, care nu mai adorm nici măcar pe funcționarii financiari internaționali. Ei nu au experiența unei astfel de mistificări. Și cum ar putea deveni, pe de altă parte, și mai ales peste noapte, economiștii formați în spiritul socialismului, adepți convinși și activi ai economiei capitaliste, oricât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sabie, amuțindu-l"282. Trimiterea la pasajul de început al cărții lui T. E. Lawrence, Revoltă în deșert ("arșița Arabiei ne întâmpină ca un paloș ridicat, amuțindu-ne. Era o amiază din Octombrie 1916; și soarele, asemenea luminii de lună, adormise culorile. Erau numai lumini și umbre, albe case și spărturile negre ale caselor...") și inserarea în nuvelă a lui "Lawrence al Arabiei" sunt explicate de către Ștefan Borbély283 prin calitățile de "inițiator și model exemplar" ale acestuia, prin însușirile sale "hermetice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dintre sacru și profan; este "profanul în mediocritatatea sa binevoitoare, generoasă, candidă", un bun povestitor a cărui relatare rămâne demnă de încredere, deoarece nu-și ascunde eșecurile (nu reușește să înțeleagă mare lucru la prima vizită în tabăra lui Ieronim, adoarme la spectacolul regizat de Ieronim, pierzând momentul epifaniei, nu reușește să rețină nimic din piesele pe care le dactilografiază)678. Ignoranța, amnezia, captivitatea, somnul, beția sunt metafore gnostice ale morții spirituale, pe când a învinge somnul, a rămâne treaz înseamnă transmutarea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
într-o manifestare vizibilă dotată cu sens. Semnificabilul e însă doar posibilul unei in-formări. Mai mult prefacere decât facere, din perspectiva inversă a unui ochi care își deschide unghiul de vedere în interior: "Amăgit munte, mări în sus,/ Când pietre adormite pe prunduri,/ Albastre în năluca soarelui,/ Pur, te mânjesc". Transparența transpersează, dar e totodată traversată, străpunsă de vederea străbătătoare 3. O oglindă a trecerii în care, pentru a fi văzute, imaginile răstoarnă inaparentul, îl desfășoară în chipul invers al manifestării
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acest peisaj mișcat, faptul că muntele reconfigurează pe verticală mările, adâncul acestora fiind răsfrânt ascensional, astfel încât muntele devine însuși orizontul de vizibilitate al invizibilului marin, imagine a inaparentului care se vede, apare doar în figura întoarsă a transparenței, precum pietrele adormite pe prunduri care ajung să strălucească în albastrul de sus al luminii soarelui. Dar transparența oferă totodată transvizibilul care poartă vederea dincolo. Tot ce se vede se spune, desfășoară harta poemului care se face sub ochi, se rostește la vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deschide orizontul unei apariții imprezentabile. Imprezentabilul e intangibilul, nereprezentabilul în sfera percepției sensibile. Nu el subîntinde imaginea inaparentului, face în schimb cu putință pasajul, peisajul unei noi perspective: "în adânc lacul subteran sclipește/ semințele au germinat în tăcere/ am putea adormi la marginea lor./ Deasupra sunt dealuri și păduri,/ irisul verde întunecat o insinuare a/ luminii răsfrânte mângâind/ pielea răcorită de vântul nopții". Peisaj de subtext, căci eul desprins de sine nu se vede în imagine; creează însă, în chiar distanța
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
face indiferent de vârstă, urmărindu-se doar ameliorarea fenomenelor depresive. 53.2.5. Tulburările de somn Sunt deosebit de frecvente, până la 50% dintre persoanele peste 65 de ani se plâng de probleme de somn, în special de dificultă i în a adormi i de a men ine somnul. Factorii favorizanți sunt:psihologici: stres postraumatic, izolare socială;medicali: afectare musculo-scheletală (de exemplu, durere în timpul nop ii), cardiovasculară- (dispnee cu ortopnee), pulmonară (tuse chinuitoare, dispnee), gastrointestinală (durere ulceroasă), renală (uremie, nicturie), metabolică (hipotiroidie cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
profund grecească, în acord cu natura intimă a victimei. Un sfârșit decurgând firește, cu susur molcom de sevă a repausului, din înțelegerea propriei necesități, o metamorfoză de fruct ce se desprinde oportun de ramură de prea copt ce e. Abia adormind alături de fiară, sforăind cu nepăsare în urechea ei, eroul ar fi sprijinit-o eficace să-și înțeleagă pe deplin, inexorabil, redundanța și banalitatea la care au redus-o învingerea fricii de frică de către el. La trezire, monstruozitatea Minotaurului ar fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
încorporată lumii lor, masiva platoșă de zidărie se adeverise stânjenitoare. Intraseră în ea cât se poate de circumspecți, intuind poate o capcană de natură metafizică și vizând stăruitor ieșirea; dar poarta în permanență deschisă avea să sfârșească prin a le adormi temerile, ispitindu-i să revină din ce în ce mai încrezători în sine. Și totuși, sinele la care reveneau încrezători nu mai era același cu cel de la care plecaseră; de el s-au rătăcit lent, dar sigur, până la pierzania totală. Umbra străină a zidăriei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
era la ședințele de partid când le spunea directorul că trebuie să construiască socialismul și ei vorbeau În sală de-ale lor. N-a avut atracție pentru studii, dar „a fost nevoit” să facă liceul la seral. Își amintește: „Mai adormeam sub privirile indulgente ale profesorilor, dar mergea la aproape toate materiile, În afară de rusă și franceză, aici nu Înțelegeam nimic”. „Nu-i o problemă”, Îi spune profesoara, „repetă după mine și totul va merge strună”. A și mers. Un om care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
funcționează mai bine?” Mă privesc consternați, mă credeau mai deștept. Ce e cu mine, cum de nu Înțeleg? Am Înțeles mai târziu: nu erau chiar nesatisfăcuți de modul În care funcționează totul În țara lor, dar spiritul lor critic nu adormea În nici o Împrejurare. Este mereu treaz. Identitatea lor s a construit prin exercitarea spiritului critic. O lecție pe care n-am cum s-o uit. Ziua Republicii În Portugalia Primele două zile la Lisabona: preocuparea pentru conferință (care a trecut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Aștepta aici viza franceză. Locuia Într-o casă În curs de dezafectare, În jur maidan și piață de pește, noaptea se săra pește, casa mirosea de trăsnea, se impregnase. Iarna, frig, imposibil de Încălzit cu soba de fier această locuință. Adormea În zori, epuizat, fără speranțe. Își pierduse de câteva luni soția, Își impunea să nu se ducă la mormânt ca să nu o localizeze acolo, ci s-o aibă cu el. La șase luni de la decesul acesteia, a făcut o pomană
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
1748). Cît despre Franța, ea trebuie să renunțe la intenția de a cuceri Țările de Jos, pentru a nu supăra Anglia. Rivalitatea franco-britanică și războiul de șapte ani Acest semn de bunăvoință din partea Franței nu este de ajuns pentru a adormi încrederea pe care intervenția lui Ludovic al XV-lea în războiul de succesiune a Austriei a provocat-o dincolo de canalul Mînecii. Cu atît mai mult cu cît Anglia rîvnește coloniile franceze din Canada și din India. Politica engleză constă în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aruncat anul trecut o pisică în ghena de gunoi. "Să vadă ce se întâmplă". Tendințele astea trebuie suprimate! P. S. Azi-noapte am avut o senzație ciudată în piept, palpitații, sudori reci. Să tot fi dormit o oră. M. se trezește, dar adoarme la loc. Ca în adolescență, stau și îmi iau pulsul și nu îndrăznesc să adorm ca să nu mi se oprească inima. Am luat două pastile de nembutal în urmă cu trei sferturi de oră. Niciun efect? Am început să visez
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
duc acasă cu o mașină militară. La sfârșit Maitland extrem de nepoliticos, pricepe că afacerea a căzut. La hotel îl dreg pe Gård, brusc îl cuprinde angoasa, plânge, vrea să fim "prieteni". Extrem de penibil. Se liniștește, ia de la mine două nembutaluri, adoarme. Stare de criză. Ce-i de făcut? Gård evident un tip foarte ambițios și apreciat la min. pt. activitate. Comportamentul de aici este impardonabil. Nu-i numai șmecheria cu americanii. Riscăm să ratăm termenul de livrare al nemților și să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ofertă mai bună de la firma Johnson Läkemedel!) Iau două tab. ca să dorm mai mult noaptea asta. I-am dat voie lui Johan să stea mai târziu cu grupul. N-am putut să n-ascult ce cântă. Oribil! Totuși când să adorm muzica a încetat. M-a apucat neliniștea, m-am sculat și m-am dus la fereastră. În cort lumina aprinsă, umbre mișcătoare, dar niciun sunet. Zăresc sub cort bicicleta fetei care se ocupă de copii. Mă reped afară să văd
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
că nu suport să merg cu autobuzul.) Stau pe punte și mă gândesc la familia din "cușcă". (Evident că nu se gândeau la incendiu și n-am vrut să-i mai neliniștesc și pe ei, mai ales pe Petter, care adormise în cele din urmă pe bancheta din spate.) La sosire a condus Margareta. Se pare că peluza s-a refăcut, în ciuda lipsei de apă. Au rămas totuși câteva pete acolo unde au făcut copiii cortul astă-primăvară. Și-au revenit numai
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Merry 1. Torn într-o farfurie adâncă, țin porcul în picioare (oare n-o putea mânca în poziție culcat?). Sunt nevoit să mai prepar o porție, praf de terci plus Mont Rouge 1, pastă cenușie. Pe asta o înfulecă și adoarme numaidecât. Iau zgarda de câine și i-o pun la gât (e suficient de largă, o fi fost a unui bulldog?). O nouă inspecție prin casă. Iau o undiță. Începe să-mi fie greu să estimez valoarea. Scriu un bilet
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Iau o perdea de tul din sacristie și fac un scutec. E foarte slăbit dar nu pare să-l doară. Mă hotărăsc să forțez lacătul de la dulapul cu vin de împărtășanie, cec 50 cor. Se adapă greoi din cupă și adoarme. Aprind câteva lumânări, îmi iau un taburet și mă așez lângă el. Respiră ușor, destul de încet, întrerupt de suspine neregulate. Însemnări: Ora 20 Puls 92, 22 respirații pe minut, destul de neregulate, doarme. Ora 21 Puls 95, 19 respirații pe minut
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
întâlni pe pieptul lui același păr des pe care-l simțise mai înainte pe picior, se trase înapoi scârbită. În sfârșit, obosit de a o tot ruga zadarnic, el rămase întins pe spate, nemișcat". Jeanne își dădu curând seama că adormise. Revoltată de somnul soțului ei parcă mai mult chiar decât de brutalitatea îmbrățișării sale, "deznădăjduită până în adâncul sufletului, dezamăgită de această beție pe care o visase cu totul altfel, de dulcea ei așteptare distrusă, de fericirea ei moartă", tânăra mireasă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe de-a-ntregul", Monique întreține legături efemere cu mai mulți bărbați, pe care îi manipulează după bunul său plac. Tânăra ia parte de asemenea la tot soiul de bacanale, de orgii ce au loc în bordeluri, iar pentru a-și adormi "cumplita și degradanta conștiință" a depravării sale, devine opiomană. Astfel, pornită pe căile destrăbălării, Monique Lerbier se aventurează mai departe, mult mai departe decât Maud de Rouvre. Acolo unde aceasta din urmă îndrăznea pe jumătate, băiețoasa se afundă cu totul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pădure. Dar de data asta, mi s-a împlinit. Am terminat-o cu dormitul noaptea în pădure, îmi zice povestitorul, ca să-mi dezvolte atenți a și interesul la cele ce urmau a mi le spune. În timp ce cam moțăiam, gataăgata să adorm, aud un fel de fâșăială prin frunze. Ba chiar pocnetul crengilor uscate, căzute pe jos. Și cum din ce în ce zgomotul devenea tot mai mare, ascult, mă gândesc cum să procedez dacă ar fi vorba de vreo primejdie - să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
București, deci nu mai era posibil să fiu ajutat, singura soluție rămânea să plec în altă localitate, unde se mai putea găsi de lucru. Încurcat de gânduri, după rugăciunile de seară, obosit, mă trânteam în patul unde murise tatăl meu, adormeam, iar după un timp, zdruncinat de vise, care de care mai încurcate, mă trezeam, pluteam iarăși în lumea încurcăturilor și chiar dacă mă mai fura somnul numai somn nu se chema toropirea către trezire, când reluam și ajungeam la alte și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
brațe la bunica ei și soția mea, o alimentam cu tot ce era mai bun, cu t oate că era foarte mofturoasă la mâncare, o culcam la ora 12 și jumătate, spunându-i tot felul de povești și cu greu adormea. Se trezea la ora 16, de multe ori plângând, o luam în brațe, o linișteam, o hrăneam și seara o duceam acasă la părinți, unde reveneam a doua zi, diminea ța. Andreea era prea mică pentru aș aminti toate cele
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aproape. Nu merită să traversezi Elveția ca să te întorci cam de unde ai plecat, mîrîie nenorocitul, copleșit de fapta sa bună. Nu face nimic. Lasă scaunul pe spate și încearcă să dormi. Mă descurc eu. Mi s-a mai întîmplat să adorm în momente dificile, dar asta doar cînd era implicată propria mea persoană. De această dată, asistența acordată mie de către omul ăsta necunoscut, în virtutea unei solidarități umane neașteptate, ne arunca pe amîndoi în necunoscut, în mijlocul Alpilor, în căutarea unei așezări aflate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]