12,537 matches
-
Olandei și a amânat subvențiile până când țara va fi "în mod efectiv păzită de pericolele papismului și al conciliilor catolice"90. Astfel, problema succesiunii a devenit acută și a condus la demiterea lui Shaftesbury, suspectat că ar fi conspirat cu adversarii regelui, pentru a direcționa succesiunea către ducele de Monmouth, fiul ilegitim al regelui. Shaftesbury a devenit opozant pe față, iar actul demiterii i-a adus popularitate (el fusese suspectat că ar fi contribuit la politica externă, dar răspunderea a fost
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pasaje. Prin folosirea ambelor versiuni ale teoriei politice din vremea sa, prima bazată pe teologie și a doua pe teoria dreptului natural, reformate amândouă cu ajutorul metodei științifice dezvoltate în Eseu asupra intelectului, Locke își lua astfel măsuri de precauție împotriva adversarilor tory care l-ar fi acuzat de ateism sau de erezie (așa cum făcuseră mai înainte adversarii lui Hobbes, care l-au acuzat pe autorul Leviathan-ului de ateism). Această strategie îi permite lui Locke să vizeze în mod implicit și teoria
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a doua pe teoria dreptului natural, reformate amândouă cu ajutorul metodei științifice dezvoltate în Eseu asupra intelectului, Locke își lua astfel măsuri de precauție împotriva adversarilor tory care l-ar fi acuzat de ateism sau de erezie (așa cum făcuseră mai înainte adversarii lui Hobbes, care l-au acuzat pe autorul Leviathan-ului de ateism). Această strategie îi permite lui Locke să vizeze în mod implicit și teoria lui Hobbes, pe care Al doilea tratat o reformează și o respinge în același timp. O
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în ideologia tory, iar ceea ce făcuse posibil acest lucru era ideea lui Hobbes că suveranul nu este parte a contractului original. O serie de exegeți importanți ai filosofiei lui Locke (Peter Laslett, în primul rând) au considerat, în schimb, că adversarul direct din Al doilea tratat este tot Filmer, chiar dacă se fac anumite aluzii și la doctrina lui Hobbes. Conform altor exegeți, Locke produce în Al doilea tratat o teorie științifică a societății, întemeiată pe ontologia din Eseu asupra intelectului omenesc
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de drept divin. Înainte de a fi îndepărtat de la putere, Clarendon a reprezentat cu succes acea partidă regalistă moderată care respinsese elementele absolutiste din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse monarhia mixtă. Ideea unei guvernări mixte, guvernare în "proporție armonică", a fost pentru prima dată susținută în mediul renascentist
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
partidă regalistă moderată care respinsese elementele absolutiste din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse monarhia mixtă. Ideea unei guvernări mixte, guvernare în "proporție armonică", a fost pentru prima dată susținută în mediul renascentist, fiind inspirată de filosofii neoplatonici. Se consideră că republica Veneției a fost singura realizare a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
doilea tratat și, prin urmare, ea se găsește respinsă ca o ipoteză falsă. Modalitatea în care Locke definește starea naturală este legată în primul rând de o dificultate pe care o ridică doctrina din Leviathan. Hobbes fusese și el un adversar al patriarhalismului, dar nu și al absolutismului. La Hobbes, caracteristica cea mai importantă a stării naturale este egalitatea dintre oameni, definită în raport cu facultățile trupului și ale sufletului. Pentru că în această stare lipsește suveranitatea, iar resursele naturale sunt limitate, omul natural
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Statul (sau marele Leviathan) este marea putere care poate înfrâna apetitul natural al omului orgolios și, în acest sens, el este măsura justiției și sfârșitul ambiției (Justitiae mensura, atque ambition is elenchus)94. Dar pentru Locke, ca și pentru toți adversarii whig ai hobbismului, problema care se ridică este dacă în conceptul hobbesian de stare naturală individul natural ca atare este definit în mod satisfăcător. Răspunsul pe care Locke îl întrezărește în Leviathan este unul negativ, deoarece individul lui Hobbes nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
definite drepturi și obligații. Existența "momentului hobbesian" în toate teoriile moderne ale contractului social nu provine dintr-o concesie făcută lui Hobbes, ci din însăși structura argumentului contractualist, care lasă nedeterminată definiția conceptului de stare naturală. Pe de o parte, adversarii contractualiști ai lui Hobbes definesc starea de natură ca manifestare originară a naturii bune a omului, pentru a justifica posibilitatea unei politici rezonabile, iar pe de altă parte ei admit un "moment hobbesian", pentru a explica trecerea de la natură la
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
regele se angajă să permită instalarea prezbiterianismului în Anglia. 27 Maurois, History of England, pp. 325-326. 28 CABAL era un acronim care însemna: Clifford, Arlington, Buckingham, Ashley-Cooper (Shaftesbury) și Lauderdale. 29 Tory (toryes) era denumirea dată briganzilor irlandezi dată de adversarii lor pentru a insinua că nu erau decât catolici deghizați. 30 Abreviere a cuvântului whigamores, care desemnează grupuri de țărani puritani din vestul Scoției, denumire dată de toryes. 31 Maurois, History of England, p. 330. 32 Ibidem, p. 331. 33
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
atitudinea celor pe care îi urmăresc atât de des și cu atâta plăcere. Recent au apărut o mulțime de astfel de programe cu tot felul de "lupte" între bine și rău, unde protagoniștii se folosesc de magie să își învingă adversarul, unde violența e la loc de cinste, nelipsind cuvintele vulgare și insultele. Ce poate învăța un copil inocent și naiv din asta? În primul rând, că magia este ceva dorit de oricine, că magia îți oferă o oarecare superioritate și
Caleidoscop by Anca Chiper () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93255]
-
persoanei vizate de Noica. Și asta pentru că prostul pe care-l pune sub fascicolul de raze al reflecției sale, caracterizat dintru început ca fiind inteligentul cumva mai personal, este un ins nepreconceput, cu stare dubitativă, șovăitor, obositor și greoi, un adversar de opinii care întoarce întrebările pe toate fețele, sare de la una la alta, formulează chiar replici și sfîrșește, calm, o astfel de tatonare așa-zis epistemică în cheia lui "de, știu eu?". De aici concluzia lui Noica despre raportul dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care apare datorită unei desconsiderări nejustificate, dar evidente, a unei persoane sau a apropiaților săi"246. Orice persoană, observă Hill, este "mai dispusă să respingă posibilitatea unei păci negociate dacă se află într-o stare de furie"247 ce vizează adversarul. Prin urmare, furia, neamplificată peste măsură, constituie factorul psihologic persuasiv pe care Nixon mizează în încercarea sa de a deturna, definitiv, atenția publicului său dinspre posibilitatea obținerii păcii pe calea negocierii, care, chiar dacă reprezintă calea cea mai scurtă de încheiere
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
altă predicție cu rol de premisă majoră nearticulată în raționamentul său, care sună în felul următor: anunțarea datei (până) la care va avea loc retragerea trupelor americane din Vietnam nu va avea alt efect decât să împiedice orice înclinație a adversarului înspre posibilitatea negocierii. Negocierea, spune cunoașterea comună, are loc numai atâta timp cât starea de qui pro quo este prezervată, or, promisiunea americanilor că se vor retrage la o dată anume din calendar înlătură qui pro quo-ul. Pentru majoritatea americanilor, această premisă este
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
referire la modalitatea concretă prin care planul său va fi dus la bun sfârșit, nici nu menționează vreo "dovadă în sprijinul consecințelor prezise"297, lăsând la o parte faptul că nu are în vedere în nici un fel răspunsurile posibile ale adversarilor. În baza denaturării istoriei întreprinse de Nixon, zice Campbell, răspunsurile la astfel de întrebări nici nu sunt necesare, în logica a-logică a argumentării președintelui. Justificările sale au, încă o dată, un caracter pur etic. Însă, apreciază în final criticul, chiar dacă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
unei națiuni întregi. Iată pasajul la care mă refer: "Cu cât discutam mai mult cu ei (cu evreii - nota mea.), cu atât mai mult mă familarizam cu dialectica lor. În primul rând, ei (evreii - nota mea.) se bazau pe ignoranța adversarului; dacă nu exista cale de ieșire, ei înșiși se prefăceau ignoranți. Dacă toate acestea nu erau de folos, refuzau să înțeleagă sau schimbau subiectul, atunci când se simțeau încolțiți; foloseau truisme, însă imediat transferau acceptul lor unor subiecte total diferite și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pietrele de moară este povestea despre singurătate a celui ce alege să spună răspicat ce crede. Soljenițîn se angajează într-un război împotriva unui sistem politic pe cât de necruțător pe atât de autoprotector, împotriva comunismului. Un stat milițienesc își pândește adversarii, îi constrânge și îi elimină fără milă. Soljenițîn își dezvoltă abilități de străpungere a marelui zid kgb-ist și ajunge la 55 de ani în Vest. Cărțile sale sunt strigăte pe care le aruncă fraților liberi înainte ca el să poată
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
egoismul, dorința de a fi primul în ierarhia iubirii paterne. Tatăl nu îl îndepărtează de la El, dimpotrivă, îl lămurește, îl sfătuiește, îl încurajează. Cain însă se detașează de consilierea dreaptă paternă și își urmează dorința păcatului. Cu viclenie, plănuiește eliminarea adversarului. Sub masca unei colaborări, stă dorința arzătoare a suprimării: „Haidem să ieșim la câmp.” Abel nu se împotrivește, el nu e suspicios, nu bănuiește infernul de sub țeasta fratelui său. El are inima netulburată, spre deosebire de fratele său care după cumplita suprimare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
credințe bine articulat, specific prezbiterienilor: crede că se va mântui, că Iisus Hristos va veni a doua oară pe pământ, și că trupurile din mormânt se vor înălța în slava lui Dumnezeu. Își apără cu înverșunare acest sistem în fața oricărui adversar religios. Este singura lui bătălie, să-și extindă arealul, să înființeze cât mai multe biserici și școli, să aibă cât mai mulți discipoli. Propulsia pe care i-o dă credința fără urmă de îndoială, îi asigură și o bătrânețe excepțională
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
șteargă fața cu o cârpă ruptă din zdrențele lui, probabil. (...) - A lu’ nimeni. - Toți suntem așa băiete, zice ăla, zdrențărosul, cumva profund, suspinând.” Din compătimitul milogului (și aici existența lui e secundă, să ajungi la mila unui milog...), ajunge imediat adversarul lui, când acesta pricepe cine-i golise bunătate de sticlă de tărie... Mai are câte un remediu împotriva disperării mute, dar nici acestea nu sunt neproblematice. Iarna, de exemplu, își face cărarea lui pe zăpadă. Bătătorește la nesfârșit stratul de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
serioasă, de ordin pur practic, este și în acest caz calitatea materialului uman căruia i se adresează un astfel de mesaj. S-ar putea ca radicalismul etic să nu aibă nici o șansă. Partida se joacă, totuși, strâns. Să admitem. Dar adversarul a fost, este și va rămâne unul singur, ireductibil. Și el se numește, de fapt, ceea ce a fost denumit anterior, cu foarte multă perspicacitate, Fenomenul Gogu. Deci, Etica lui Adam contra... Fenomenul Gogu. Bursa pariurilor este deschisă. Dan Pavel se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
firești (p. 67). Dar cum s o realizezi efectiv când dominantă, hotărâtoare, a rămas toleranța oamenilor față de propria lor lașitate și conformitate, care a făcut ca mesajul culpabilizator și justițiar să găsească atât de puțini adepți și atât de mulți adversari (p. 65) ? O schimbare radicală de mentalitate nu este deci posibilă decât într-un alt tip de societate. Bazată pe proprietatea particulară și pe individ, cu responsabilități legale precise, administrate de o justiție separată efectiv de executiv. Adică exact ceea ce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în stare pură, stafia marxist-leninistă roasă de molii, care încă mai are iluzia că circulă în Europa (mai ales de Est). Un Frankenstein dezafectat și plin de fișe din clasicii, inclusiv leniniști-staliniști, ai adolescenței sale. Are dosare întregi despre fiecare adversar cu care polemizează sau va polemiza. Inclusiv xeroxuri, citate și scrisori compromițătoare. Vocația sa secretă: șef de cadre ideologice, în cea mai deplină conspirativitate. Tipul nr. patru este, de fapt, cel mai amuzant și simpatic, în felul său, dintre toți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
face, totuși, cu un simplu activist. Amorul propriu, conștiința de sine, alimentată și de o anume activitate culturală, sunt ulcerate, în primul rând, de nerecunoașterea confraților cu alte criterii de selecție. Adevărata conștiință estetică a generației se exprimă prin acești adversari. Excluderea din palmaresul și ierarhia, să-i spunem, elitistă actuală, îl aruncă inevitabil în tabăra opusă. Iar refugiul defensiv-ofensiv este îmbrățișarea deschisă a ideologiei culturale oficiale. Cu înțelesul că doar ei o exprimă în toată puritatea și intransigența (vezi demersurile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anumită fermitate. Ea nu se pretinde însă nici exemplară, nici canonică, nici mai ales definitivă. Una din urmările cele mai periculoase ale concepției totalitare este de a avea ultimul cuvânt, definitiv, în toate domeniile. Relativizarea, alternativa și dilema sunt printre adversarii cei mai periculoși ai spiritului totalitar-oficial. Exprimăm, într-un stil direct, doar modul cum starea culturii române actuale se reflectă într-o conștiință culturală și critică. Un mesaj, deci, intelectual și spiritual și o invitație la o serie de soluții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]