9,955 matches
-
la viața socială este o sarcină importantă atât a guvernelor naționale, cât și a organismului similar european, o orientare politică de bază la nivel internațional, deoarece este modalitatea de promovare a unei societăți libere, tolerante și juste. Educația pentru participare civică activă într-o societate democratică contribuie la apărarea valorilor și principiilor libertății, pluralismului, la respectarea legilor și a drepturilor cetățenilor. Ea urmărește totodată și abilitarea indivizilor pentru a le cunoaște, afirma și aplica în orice context, într-o veritabilă cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru și despre societate, este o învățare despre cum să trăim împreună și e necesar să fie inclusă în toate celelalte forme de educație (de exemplu, cea vocațională). O astfel de învățare se realizează prin abordări multiple, interconectate, implicând educația civică, educația pentru drepturile omului, educația interculturală, educația pentru pace și înțelegere globală, educația pentru media etc. și se bazează peexperiență și pe practică, pe cooperare, în cele mai variate medii și situații de învățare, formale și non-formale, deopotrivă. Nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
el să nu cunoască drepturile și îndatoririle sale ca cetățean, să nu practice o atitudine deschisă, nediscriminatorie față de cei de alte etnii, religii sau rase. Deși în multe lucrări de specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în rețea, un exemplu fiind demersurile scandinave). Fiecare dintre noi suntem conștienți de responsabilitatea generațiilor actuale și viitoare de a asigura și păstra/respecta valorile democrației, de rolul educației în promovarea participării active a tuturor cetățenilor la viața socială, politică, civică și culturală. Datorită acestor potențialități, educația pentru democrație civică este situată la baza politicilor și a reformelor educaționale (și curriculare), depunându-se eforturi susținute pentru a o promova. De exemplu, pentru a promova valorile cetățeniei democratice europene în mod susținut
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noi suntem conștienți de responsabilitatea generațiilor actuale și viitoare de a asigura și păstra/respecta valorile democrației, de rolul educației în promovarea participării active a tuturor cetățenilor la viața socială, politică, civică și culturală. Datorită acestor potențialități, educația pentru democrație civică este situată la baza politicilor și a reformelor educaționale (și curriculare), depunându-se eforturi susținute pentru a o promova. De exemplu, pentru a promova valorile cetățeniei democratice europene în mod susținut, din 10 în 10 ani se declară Anul European
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Educație (de exemplu, 1995, 2005), an în care se depun eforturi intense pentru promovarea noilor valori ale cetățeniei, se evaluează impactul și starea de lucruri cu privire la promovarea și respectarea valorilor democrației, se stabilește agenda de acțiune pentru următoarea decadă. Competența civică este considerată o competență de bază în societatea actuală (vezi secțiunea cu privire la educația de bază a adulților). De aceea, dincolo de faptul că ne naștem cetățeni, prin educația civică se urmărește formarea unui cetățean care, pe baza cunoașterii drepturilor și libertăților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectarea valorilor democrației, se stabilește agenda de acțiune pentru următoarea decadă. Competența civică este considerată o competență de bază în societatea actuală (vezi secțiunea cu privire la educația de bază a adulților). De aceea, dincolo de faptul că ne naștem cetățeni, prin educația civică se urmărește formarea unui cetățean care, pe baza cunoașterii drepturilor și libertăților sale, fundamentate juridic, a structurii politice, economice și administrative, să-și dezvolte capacitatea de selecție, liberul-arbitru, autenticitatea opțiunilor sale, bazate pe propriul sistem de valori (aflat în concordanță
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
opțiunilor sale, bazate pe propriul sistem de valori (aflat în concordanță cu valorile, tradițiile, normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere socială, toate acestea amenințând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea societăților democratice. Doar semnalând astfel de fenomene, multe dintre ele cunoscute societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lungul întregii vieți; presupune „dispoziția și abilitatea de a-și organiza și ordona propria învățare, folosind eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achiziționa, procesa și evalua noi cunoștințe și de a le aplica într-o varietate de contexte”; - civice și interpersonale - cuprind toate formele de comportament pe care individul trebuie să-l demonstreze pentru a participa eficient și constructiv la viața socială și pentru a rezolva conflicte, dacă este cazul. Deprinderile interpersonale sunt necesare pentru a interacționa direct sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
februarie 1936. Fie că s-au numit școli populare, școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au adus un etos nou al demnității spirituale în viața satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Vom încerca să trecem în revistă pe cele mai relevante dintre ele, grupându-le în funcție de câteva dimensiuni semnificative: formarea profesională inițială și continuă, respectiv educația generală a adulților, educația pentru grupurile marginalizate social, educația pentru cetățenie democratică și alte inițiative civice, apoi activitatea de cercetare. Formarea profesională a adulților se organizează fie pentru inițiere, fie pentru calificare (mai ales în formarea inițială, dar și în cea continuă, dacă a părăsit școlaritatea fără o calificare), specializare, perfecționare sau recalificare (în formarea continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
populare sunt instituții publice care urmăresc: dezvoltarea generală și armonioasă a personalității umane, mai ales prin îmbogățirea culturii generale și dezvoltarea de oferte pentru satisfacerea diverselor hobby-uri; transmiterea și asimilarea valorilor științifice, culturale și artistice, naționale și universale; educarea civică, morală și economică; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități pentru formare, perfecționare și reconversie profesională, în vederea integrării active pe piața muncii; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități cultural-artistice; îmbogățirea nivelului de cunoștințe în vederea asigurării de șanse egale pentru integrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru Diversitate Etnoculturală, Centrul de Parteneriat în Egalitate). • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Misiunea acesteia este de a mări impactul social al organizațiilor nonguvernamentale, acționând direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru sănătate și pentru vârsta a treia. • Asociația pentru Promovarea Femeii din România (APFR) are ca misiune educarea întregii societăți prin promovarea unor politici afirmative și non-discriminatorii pentru creșterea calității vieții femeii din România. • Tot în domeniul promovării egalității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mod evident mai mare decât consumul de oferte educaționale ale diferitelor instituții sau organizații. Așadar, mass-media au un rol educațional deosebit, datorită ariei largi de cuprindere și a impactului său, dar și ca urmare a creșterii ofertelor cu caracter educațional, civic și cultural. • Biserica are o contribuție majoră la realizarea educației moral-religioase a adulților, fiind inițiate, în acest sens, o serie de demersuri cu caracter educativ adresate credincioșilor: înființarea unor așezăminte religioase, organizarea unor manifestări diverse, în conformitate cu valorile spiritual-morale și cultural-artistice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
derulate de centre sau ONG-uri aparținând diferitelor culte. Biserica rămâne, în continuare, un pol de educație moral-comunitară. • Partidele politice au înființat propriile departamente și fundații de educație, desfășurând la nivel național, regional și local activități specifice de educație politică, civică, precum și unele cursuri de educație vocațională. Pe lângă aceste instituții, care pot fi grupate ușor în anumite categorii diferențiatoare, există o multitudine de instituții care au un obiect de activitate specific (de exemplu, consilierea și sprijinirea mamelor cu sarcină nedorită), dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reintegrare profesională, mai ales dacă individul a fost într-o perioadă de șomaj sau este în situația de a risca să-și piardă locul de muncă). Educația adulților, în shimb, vizează aspecte mai generale, dimensiuni educaționale alternative, ce trebuie acoperite (civică, culturală, de timp liber, pentru grupurile marginalizate social sau intervenții educative specifice diferitelor grupuri de adulți: bătrâni, femei casnice, șomeri, imigranți, minoritari etc.). Cele două orientări se regăsesc și în accepțiunile date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reunind, după accepțiunea dată acesteia de Comisia Europeană („Making European Area of Lifelong Learning a Reality”, 2001), „toateactivitățile de învățare ce au loc de-a lungul vieții, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele, deprinderile și competențele, într-o viziune personală, civică, socială sau legată de angajarea pe piața muncii”. Avem de-a face cu o definiție ce reunește deopotrivă punctul de vedere economic și cel umanist, educației permanente fiindu-i trasate obiective precum: dezvoltarea personală, cetățenia activă, includerea socială, angajabilitatea. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la viața socială este o sarcină importantă atât a guvernelor naționale, cât și a organismului similar european, o orientare politică de bază la nivel internațional, deoarece este modalitatea de promovare a unei societăți libere, tolerante și juste. Educația pentru participare civică activă într-o societate democratică contribuie la apărarea valorilor și principiilor libertății, pluralismului, la respectarea legilor și a drepturilor cetățenilor. Ea urmărește totodată și abilitarea indivizilor pentru a le cunoaște, afirma și aplica în orice context, într-o veritabilă cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru și despre societate, este o învățare despre cum să trăim împreună și e necesar să fie inclusă în toate celelalte forme de educație (de exemplu, cea vocațională). O astfel de învățare se realizează prin abordări multiple, interconectate, implicând educația civică, educația pentru drepturile omului, educația interculturală, educația pentru pace și înțelegere globală, educația pentru media etc. și se bazează peexperiență și pe practică, pe cooperare, în cele mai variate medii și situații de învățare, formale și non-formale, deopotrivă. Nu putem
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
el să nu cunoască drepturile și îndatoririle sale ca cetățean, să nu practice o atitudine deschisă, nediscriminatorie față de cei de alte etnii, religii sau rase. Deși în multe lucrări de specialitate educația interculturală și multiculturală este tratată diferit de educația civică, noi o considerăm o parte intrinsecă a acesteia, deoarece toate societățile sunt mai mult sau mai puțin mozaicuri multiculturale (mai ales în condițiile creșterii mobilității transfrontaliere, ale diluării granițelor statale în Uniunea Europeană) și nu putem imagina participarea socială a fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în rețea, un exemplu fiind demersurile scandinave). Fiecare dintre noi suntem conștienți de responsabilitatea generațiilor actuale și viitoare de a asigura și păstra/respecta valorile democrației, de rolul educației în promovarea participării active a tuturor cetățenilor la viața socială, politică, civică și culturală. Datorită acestor potențialități, educația pentru democrație civică este situată la baza politicilor și a reformelor educaționale (și curriculare), depunându-se eforturi susținute pentru a o promova. De exemplu, pentru a promova valorile cetățeniei democratice europene în mod susținut
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
noi suntem conștienți de responsabilitatea generațiilor actuale și viitoare de a asigura și păstra/respecta valorile democrației, de rolul educației în promovarea participării active a tuturor cetățenilor la viața socială, politică, civică și culturală. Datorită acestor potențialități, educația pentru democrație civică este situată la baza politicilor și a reformelor educaționale (și curriculare), depunându-se eforturi susținute pentru a o promova. De exemplu, pentru a promova valorile cetățeniei democratice europene în mod susținut, din 10 în 10 ani se declară Anul European
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Educație (de exemplu, 1995, 2005), an în care se depun eforturi intense pentru promovarea noilor valori ale cetățeniei, se evaluează impactul și starea de lucruri cu privire la promovarea și respectarea valorilor democrației, se stabilește agenda de acțiune pentru următoarea decadă. Competența civică este considerată o competență de bază în societatea actuală (vezi secțiunea cu privire la educația de bază a adulților). De aceea, dincolo de faptul că ne naștem cetățeni, prin educația civică se urmărește formarea unui cetățean care, pe baza cunoașterii drepturilor și libertăților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectarea valorilor democrației, se stabilește agenda de acțiune pentru următoarea decadă. Competența civică este considerată o competență de bază în societatea actuală (vezi secțiunea cu privire la educația de bază a adulților). De aceea, dincolo de faptul că ne naștem cetățeni, prin educația civică se urmărește formarea unui cetățean care, pe baza cunoașterii drepturilor și libertăților sale, fundamentate juridic, a structurii politice, economice și administrative, să-și dezvolte capacitatea de selecție, liberul-arbitru, autenticitatea opțiunilor sale, bazate pe propriul sistem de valori (aflat în concordanță
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
opțiunilor sale, bazate pe propriul sistem de valori (aflat în concordanță cu valorile, tradițiile, normele sociale), dar și să acționeze potrivit acestora, într-o angajare activă, constantă, responsabilă, avizată în comunitate. Lipsa acestui gen de educație se manifestă prin apatie civică, lipsă de încredereîn instituțiile democratice, creșterea cazurilor de corupție, rasism, naționalism agresiv,xenofobie, intoleranță față de minorități, discriminare și excludere socială, toate acestea amenințând securitatea, stabilitatea și dezvoltarea societăților democratice. Doar semnalând astfel de fenomene, multe dintre ele cunoscute societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]