9,485 matches
-
importanței drepturilor omului. Ca urmare, orice țară care solicita din partea Statelor Unite un tratament special, precum "Clauza națiunii celei mai favorizate" sau o scutire anuală de condiția emigrării avea să fie examinată cu atenție în privința respectării drepturilor omului. Acesta era noul climat în care aveau să evolueze relațiile româno-americane. România și drepturile omului Printre problemele pe care le avea de înfruntat Administrația Carter după preluarea mandatului era și necesitatea elaborării unei strategii politice pentru Europa de Est. Amendamentul Jackson-Vanik limita inițiativa Casei Albe și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Administrația Carter, căci Ceaușescu nu voia să cadă, în același timp, și în dizgrația Washingtonului, și a Moscovei. În cursul următoarelor luni, între cele două țări nu s-a înregistrat decît un singur incident neplăcut, care însă nu a afectat climatul general al relațiilor româno-americane. La sfîrșitul lunii februarie, Nicolae Horodincă, un diplomat român care lucra la Washington, a solicitat azil politic pentru el, pentru soția și fiica sa, în vîrstă de trei ani. Aflînd, însă, de intenția acestuia, soția lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dezvolte relațiile comerciale cu Occidentul. România se afiliase mai demult la FMI, Banca Mondială și GATT. Ceaușescu făcuse din creșterea exporturilor către Vest o temă majoră a mesajelor lui economice din ultimul deceniu. În același timp, el crease, însă, un climat xenofob, care descuraja contactul dintre români și străini. Ca urmare, puțini români erau la curent cu prețurile mondiale, cu piețele comerciale occidentale sau cu procedurile bancare. În consecință, o parte din împrumuturi se făcuseră fără a se fi avut în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iar cei mai talentați lucrau în cadrul complexului militar-industrial. Pentru a mări cantitatea de bunuri de consum, Gorbaciov trebuia să limiteze dezvoltarea sectorului militar, pentru a transfera personalul managerial competent în industriile producătoare de bunuri de consum. Și totuși, fără un climat internațional favorabil, nu se putea realiza nici o îmbunătățire pe plan intern. Gorbaciov era conștient de interdependența și multilateralitatea relațiilor internaționale contemporane 2369. El voia să facă din "coexistența pașnică" nu doar un subterfugiu tactic care să se consume într-o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura materială a unei comunități, metoda analizei de conținut presupune mai degrabă logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualele de istorie nu au apărut într-un vacuum cultural, ci în miezul unei culturi istoriografice în curs de consolidare, ale cărei concepții bazale au influențat configurarea discursului didactic prezent în manualele școlare. Din acest motiv este imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai stăruit pe acele locuri până spre anul 1359" (Aaron, 1835, p. 29), Aaron punctează antecedentele istorice care nu trebuie repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Punctele de sprijin, sau nodurile în jurul căreia se țese aceasta sunt în parte preluate din lucrările Școlii Ardelene (puritatea originii latine, continuitatea romană după retragerea aureliană, unitatea etnică a tuturor românilor), care sunt completate cu adiții extrem de importante elaborate în climatul romantismului istoriografic: independența națională ("neatârnare" politică și "slobozenia" lingvistică și culturală) și mai ales unitatea românimii sub cupola aceleași statalități și sub aceeași autoritate politică. Renovarea paradigmatică adusă de fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin simpla existență a filtrului exercitat de cenzura statală, iar în al doilea rând, de acribia sporită a cenzurii față de materialele didactice, care erau (și continuă să fie) supuse unui control suplimentar. Datorită acestor motive, infiltrațiile romantice, prezente deja în climatul intelectual al culturii române încă din anii '30 ai secolului al XIX-lea, nu se regăsesc în conținutul literaturii didactice decât într-o doză foarte limitată. Logica provincială de periodizare a trecutului. Naționalismul politic, i.e., ideea potrivită căreia unitatea etnică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii de zi a chestiunilor identitare. Am arătat că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu mai putea fi interpretată în cheie naționalistă. Profesionalizarea câmpului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
partid politic) pentru crearea unui serviciu nou de informații secrete. În fapt, a fost vorba despre restituția vechii Securități sub o altă identitate nominală Serviciul Român de Informații (SRI). Primele alegeri electorale postdecembriste s-au organizat la 20 mai 1990. Climatul tensionat de descinderea minerilor în capitală și de conflictele etnice izbucnite la Târgu Mureș a fost menținut încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o forță neocomunistă care a grăbit organizarea alegerilor, plecând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a dori să minimalizăm meritele majore ale cărții, a cărei influență asupra lucrării de față este mai mult decât evidentă, trebuie punctat totuși că radicalitatea discursului critic desfășurat de autor are o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și filosofie: publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evrei. 21 la sută dintre respondenți încă apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principiul extinderii UE către statele din Europa Centrală și de Est și a definit criteriile pe care țările candidate trebuiau să le îndeplinească: democratizarea regimului politic; respectarea drepturilor omului și ale minorităților; armonizarea legislației interne cu cea europeană; asigurarea unui climat economic sănător, cu inflație redusă și o monedă națională stabilă, cu o economie de piață; capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru al UE; Consiliul European de la Luxemburg (1997) a dat „undă verde” pentru primele negocieri; s-a decis
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
maghiar care viza teritorii din componența celor trei state aliate. o Înțelegerea Balcanică (România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, 1934); a fost înființată din inițiativa lui Nicolae Titulescu și avea ca scop menținerea statu quo-ului în Europa de Sud-Est în condițiile înrăutățirii climatului internațional în urma politicii revizioniste a unor state precum Germania, Italia, Ungaria etc; tratatele de la Locarno (1925) prin care erau garantate frontierele dintre Franța și Germania, precum și cele dintre Belgia și Germania. Deși nu a fost garantate și frontierele Germaniei cu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
care sunt serioase și nu sunt gratuite, se pot crea repere valorice pentru evoluția noastră, ca ființe individuale. E pe deplin întemeiată ideea că omul trebuie să-și primească o apreciere, dacă o merită, în timpul vieții și aș zice, pentru climatul nostru cultural și pentru noi ca neam, nu e nevoie să ne gratulăm în fiecare zi unii pe alții, ar fi o chestiune stupidă, dar să ne purtăm cu mai multă atenție unii față de ceilalți, să recunoaștem în celălalt valoarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cu mai multă atenție unii față de ceilalți, să recunoaștem în celălalt valoarea lui, să-l încurajăm. Ar fi o cale de o creație mai rodnică în planul culturii, în general, și în planul relațiilor sociale ar face foarte bine pentru climatul general de dezvoltare a societății, de evoluția a personalității oamenilor ș.a.m.d. În ce vă privește, acest premiu este, în fapt, o reconfirmare a valorii muncii dumneavoastră, pentru că, între timp ați mai primit un premiu al Academiei, unul acordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
perioada în care trăiau, subiecte pentru anumite lucrări. De asemenea, se privesc aceste studii nu izolat, în sine, numai în limitele culturii române, ci în interferențele cu cultura europeană, deoarece majoritatea personalităților mari de la noi s-au dezvoltat într-un climat european și universal. Ei au venit cu bogăția de cunoștințe pe care o întâlneam și la alții, în alte spații ale Europei: în Franța, Germania, Italia, iar studiile astea sunt fapte, fapte de aproape jumătate de veac, care contrazic această
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
făuritori de sisteme, care s-au impus în cultura noastră și pe care noi căutăm, prin studii, în măsura în care le putem publica și în limbi străine, să-i popularizăm și să arătăm cum, de fapt, ei erau foarte bine ancorați în climatul filozofic european. Sigur că am făcut câte ceva la acest capitol, și eu, și colegii, și foștii studenți, actualmente profesori în învățământ sau institutele de cercetare. Adică, atunci când mergem la un congres sau la o manifestare științifică internațională Kant, Leibniz, Hegel
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la materia sensibilă a creației. În treizeci de ani, cât a ființat cenaclul, cum bine îți amintești, ca unul de-al casei, au prezentet texte sute de propunători. Nimeni dintre aceștia n-are cum pretinde că i-ar fi lipsit climatul literar. Ba s-au situat, cei mai mulți, în mișcarea Călinescu, una de lux. Așadar, dacă există răspunsuri, ele trebuie căutate în altă parte. Revenind la propria operă, în 2006 ați pus în circulație un inedit Jurnal itinerant, care se anunță un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]