9,526 matches
-
de scenă. Ea nu trebuie să fie decorativă, ci să se integreze din plin în arhitectura de ansamblu a piesei. 4. Goldoni, reformatorul comediei în Italia Goldoni (1701-1793), a cărui carieră cuprinde întregul secol, este cel mai mare reformator al comediei italiene. Răsturnând tradiția instaurată de commedia dell'arte, în care spectacolul se bazează în întregime pe virtuozitatea comediantului, el descentrează interesul pentru joc către text, iar caracterului îi substituie tipul. Adept al Iluminismului, el concepe teatrul nu ca pe un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Iluminismului, el concepe teatrul nu ca pe un divertisment, ci ca pe un loc de reflectare asupra moravurilor timpului său pe care vrea, prin râs, să le reformeze în același timp cu teatrul. Autor comic, el tratează mai ales despre comedie, dar reforma sa privește toate genurile. Pasionat de teatru încă din copilărie, acest autor dramatic ce ne-a lăsat, în afara unor livrete de operă și câteva tragicomedii, mai bine de două sute de comedii, nu este un teoretician în sensul obișnuit
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Autor comic, el tratează mai ales despre comedie, dar reforma sa privește toate genurile. Pasionat de teatru încă din copilărie, acest autor dramatic ce ne-a lăsat, în afara unor livrete de operă și câteva tragicomedii, mai bine de două sute de comedii, nu este un teoretician în sensul obișnuit al cuvântului. Om de platou, el își scrie foarte repede piesele pentru trupele de comedianți de care este legat prin contract. Practica sa neîncetată în scriitura dramatică, frecventarea asiduă a actorilor ca și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comic, piesă jucată în 1750, Goldoni atacă virulent genul commedia care s-a înțepenit în stereotipuri ce obosesc publicul. El o pune pe Placida, amoreză primă, care, adepta ideilor noi, amenință cu părăsirea trupei dacă mai trebuie să joace în comedii de modă veche, să spună: Dacă vom da comedii ale artei, unde vom ajunge! Oamenii sunt sătui să tot vadă aceleași lucruri, să tot audă aceleași fraze, iar spectatorii știu ce trebuie să spună Arlechinul chiar înainte să deschidă gura
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
commedia care s-a înțepenit în stereotipuri ce obosesc publicul. El o pune pe Placida, amoreză primă, care, adepta ideilor noi, amenință cu părăsirea trupei dacă mai trebuie să joace în comedii de modă veche, să spună: Dacă vom da comedii ale artei, unde vom ajunge! Oamenii sunt sătui să tot vadă aceleași lucruri, să tot audă aceleași fraze, iar spectatorii știu ce trebuie să spună Arlechinul chiar înainte să deschidă gura." (I, 2) Vrând să reformeze comedia, Goldoni îi trasează
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dacă vom da comedii ale artei, unde vom ajunge! Oamenii sunt sătui să tot vadă aceleași lucruri, să tot audă aceleași fraze, iar spectatorii știu ce trebuie să spună Arlechinul chiar înainte să deschidă gura." (I, 2) Vrând să reformeze comedia, Goldoni îi trasează evoluția, pentru a înțelege cauzele declinului său. Commedia dell'arte a ieșit, dacă putem să-l credem, din teatrul latin, cel al lui Plaut și Terențiu în special, unde revin neobosit aceleași tipuri, "tați păcăliți, fii destrăbălați
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-l credem, din teatrul latin, cel al lui Plaut și Terențiu în special, unde revin neobosit aceleași tipuri, "tați păcăliți, fii destrăbălați, fiice îndrăgostite, valeți hoțomani și savanți corupți"56. După căderea Imperiului roman, cei care au vrut să reînvie comedia, inspirându-se din Plaut și Terențiu, au adaptat aceste tipuri după moda italiană "și parcurgând diferite cantoane ale Italiei, i-au luat pe tați din Veneția și din Bologna, pe valeți din Bergame, îndrăgostitele și subretele din Statele Romei și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prost. "Pantalone a fost totdeauna venețian, scrie Goldoni în Memorii, Doctorul a fost totdeauna bolonez, Brighella și Arlechinul au fost totdeauna din Bergame, deci acestea sunt locurile din care histrionii și-au luat personajele comice numite cele patru măști ale Comediei italiene." Cum, în această perioadă de decadență, nu exista vreun scriitor destul de talentat pentru a compune piese, actorii aceștia, care voiau să reînvie comedia, "au avut îndrăzneala de a compune planuri, de a le împărți în acte și scene, și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acestea sunt locurile din care histrionii și-au luat personajele comice numite cele patru măști ale Comediei italiene." Cum, în această perioadă de decadență, nu exista vreun scriitor destul de talentat pentru a compune piese, actorii aceștia, care voiau să reînvie comedia, "au avut îndrăzneala de a compune planuri, de a le împărți în acte și scene, și de a rosti, pe neașteptate, cuvintele, gândurile și glumele asupra cărora se înțeleseseră între ei". În mod spontan au început să repertorieze diferitele lor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să redacteze simple canavale, în tradiția commedia. În 1738, în Momolo curtean, scrie pentru prima oară rolul principal al unui actor, nou sosit în trupa teatrului San Samuele, Francesco Golinetti, care i se pare potrivit datorită calităților sale să interpreteze comedia nouă pe care vrea să o creeze. El păstrează tehnica improvizației pentru celelalte roluri, în special pentru cel de Arlechin. În piesele următoare, reduce din ce în ce partea de improvizație și se arată foarte satisfăcut, în 1740, de succesul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Memoriilor. În sfârșit, cu La Donna di garbo (O femeie cumsecade), din 1743, redactează pentru prima dată în întregime dialogul. Geneza unei piese precum Arlechino servitor la doi stăpâni ne-a arătat cum s-a petrecut la Goldoni trecerea de la comedia "all'improvisi" la noua comedie. În Aviz către Cititor, chiar Goldoni subliniază caracterul tradițional al acestei piese pe care o califică drept "giocosa" (adică bazată pe improvizație), pentru că, explică el, "jocul lui Truffaldini constituie esența ei. Ea seamănă mult cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Donna di garbo (O femeie cumsecade), din 1743, redactează pentru prima dată în întregime dialogul. Geneza unei piese precum Arlechino servitor la doi stăpâni ne-a arătat cum s-a petrecut la Goldoni trecerea de la comedia "all'improvisi" la noua comedie. În Aviz către Cititor, chiar Goldoni subliniază caracterul tradițional al acestei piese pe care o califică drept "giocosa" (adică bazată pe improvizație), pentru că, explică el, "jocul lui Truffaldini constituie esența ei. Ea seamănă mult cu comediile tradiționale ale histrionilor, chiar dacă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
all'improvisi" la noua comedie. În Aviz către Cititor, chiar Goldoni subliniază caracterul tradițional al acestei piese pe care o califică drept "giocosa" (adică bazată pe improvizație), pentru că, explică el, "jocul lui Truffaldini constituie esența ei. Ea seamănă mult cu comediile tradiționale ale histrionilor, chiar dacă mi se pare lipsită de toate impertinențele grosolane pe care le-am condamnat în Teatrul comic și pe care Lumea este de acord de acum înainte să le deteste." Când o compune, la Pisa, sub formă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Lumea este de acord de acum înainte să le deteste." Când o compune, la Pisa, sub formă de canevas, se încrede în improvizația trupei, în care se produce celebrul Truffaldini, Antonio Sachi, căruia îi admiră talentul. "Când am compus prezenta Comedie, în anul 1745, la Pisa, în mijlocul ocupațiilor mele de om al legii, din amuzament și pentru a-mi urma geniul, nu am scris-o așa cum este citită aici. Cu excepția a trei sau patru scene pe Act, cele mai interesante pentru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Pisa, în mijlocul ocupațiilor mele de om al legii, din amuzament și pentru a-mi urma geniul, nu am scris-o așa cum este citită aici. Cu excepția a trei sau patru scene pe Act, cele mai interesante pentru rolurile serioase, tot restul Comediei era numai indicat, în maniera numită de obicei de Comedianți un canevas; adică un Scenariu redactat, în care, indicând subiectul, trama, desfășurarea și locul unde vin tiradele și dialogurile, le lăsam Actorilor libertatea de a completa lucrarea pe neașteptate, cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
oricum ar fi, amorezat, mânios sau glumeț, se arată cu aceeași argăseală; degeaba gesticulează și-și schimbă vocea, nu va arăta niciodată, prin trăsăturile feței, cine sunt interpreții inimii, diferitele pasiuni care se zbat în sufletul lui." Dornic să creeze comedia de caracter într-o Italie pe care o consideră în întârziere față de celelalte țări ale Europei, Goldoni face să cadă măștile, dând astfel o densitate personajelor sale care nu mai sunt stereotipurile lipsite de consistență ale commedia, ci ființe din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mare distanță între personajul căruia îi dă viață și impersonala caricatură din commedia. Totuși, ușor deformate de privirea umoristică pe care el le-o acordă, personajele sale nu sunt întru totul realiste. Arlechinul și Brighella mai au aspectul valeților de comedie. Pantalone se situează la jumătatea drumului între negustorul bogat al lui Molière, ca Domnul Jourdain sau ca Domnul Dimanche, și prosperul negustor din drama burgheză, așa cum apare în Neguțătorul din Londra a lui Lillo din 1731 sau în La Brouette
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o asemenea schimbare. "Tonino Știi ce naiba am? O frică de nici nu mai știu ce e cu mine. Orazio Ți-e teamă ? De ce anume ? Tonino Scumpul meu Domn Orazio, să lăsăm naibii glumele, și să stăm ca lumea de vorbă. Comediile astea de caracter ne-au răsturnat cu fundul în sus meseria. Un biet comediant care a învățat după tradiție și care e obișnuit să improvizeze, să spună, bine sau rău, tot ce-i trece prin cap, când se vede obligat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cap, când se vede obligat să învețe și să spună un text gata făcut, atunci, dacă are un dram de demnitate, trebuie să-și bată capul, trebuie să se omoare învățând, și să tremure întruna, ori de câte ori se joacă o nouă comedie, fiindcă îi e teamă că n-o s-o știe atât de bine pe cât ar trebui, sau că nu va reuși să redea caracterul cum ar trebui." (I, 4) Dacă, în 1753, în La Cameriera brillante (Slujnica isteață), Goldoni îi reintroduce
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pretextul că este prea greu, și că joacă roluri care nu li se potrivesc. Fiecare pretinde un rol conform caracterului său, după exemplul comedianților dell'arte care toată viața încarnează un singur tip. În piesa aceasta, care capătă aspectul unei comedii de comedianți, Goldoni arată că este obligat să dea înapoi și să le îngăduie actorilor masca de care unii reușesc să se despartă cu greu. De aceea Goldoni nu-și precupețește laudele față de actrițele care, datorită inteligenței și talentului lor
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Coralina: "...Doamna Medebach îmi furniza idei interesante, impresionante, sau de un comic simplu și nevinovat; iar Doamna Marliani, vioaie, spirituală, și îndatoritoare în mod firesc, dădea un nou avânt imaginației mele, și mă încuraja să lucrez în acest gen de Comedii care cer finețe și inventivitate", scrie Goldoni în Memoriile sale. Goldoni va regăsi mai târziu același conservatorism la Comedianții Italieni de la Paris, care nu mai au succes, căci nu au știut să evolueze și au încremenit într-un joc care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sedus de ceea ce este simplu și firesc." Acordând personajelor sale un comportament familiar, punând în gura lor cuvinte luate din viu grai, Goldoni proslăvește firescul, atât în scriitură, cât și în joc. "Stilul, l-am dorit așa cum i se potrivește Comediei, scrie el în prima parte a Memoriilor, adică simplu și firesc, nu academic sau elevat. Marea Artă a Poetului Comic este să se atașeze întru totul Naturii și să nu se desprindă niciodată de ea. Sentimentele trebuie să fie adevărate
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și costumele artificiale, au transformat jocul în mod radical." Pentru a exprima firescul, Goldoni, căruia prea puțin îi pasă de regulile clasice a căror rigiditate o critică, revendică libertatea artei. Unitatea de loc în special i se pare incompatibilă cu "comedia de intrigă" în care se întâmplă, ca în viață, numeroase peripeții -, pe care o opune "comediei simple" a Anticilor. Respectul față de o asemenea regulă riscă să provoace numeroase aspecte neverosimile și să strâmbe firescul. El îl pune pe Orazio să
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
puțin îi pasă de regulile clasice a căror rigiditate o critică, revendică libertatea artei. Unitatea de loc în special i se pare incompatibilă cu "comedia de intrigă" în care se întâmplă, ca în viață, numeroase peripeții -, pe care o opune "comediei simple" a Anticilor. Respectul față de o asemenea regulă riscă să provoace numeroase aspecte neverosimile și să strâmbe firescul. El îl pune pe Orazio să spună, jucând rolul autorului dramatic din Teatrul comic: "Comedia simplă se poate face într-un același
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
viață, numeroase peripeții -, pe care o opune "comediei simple" a Anticilor. Respectul față de o asemenea regulă riscă să provoace numeroase aspecte neverosimile și să strâmbe firescul. El îl pune pe Orazio să spună, jucând rolul autorului dramatic din Teatrul comic: "Comedia simplă se poate face într-un același decor. Însă comedia de intrigă nu o poate face fără constrângere. Anticii nu au cunoscut posibilitățile pe care le avem noi de a schimba un decor, iată de ce au erijat sub formă de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]