9,900 matches
-
I e.n., poeții Martial și Valerius Flaccus redau legenda nimfei Peuca, pe care fluviul Ister o iubește și o urmărește, pe o insulă triunghiulară de lângă gura de vărsare Kalon stoma (Sulina de azi). Ptolemeu, în "Geografia" (secolul II e.n.), dă coordonatele Insulei Peuce, pe brațul Hieron sau Peuce. Cu forma sa caracteristică este identificată la nord de brațul Sf. Gheorghe, în portulanul de la începutul secolului XIV de către Marino Sanudo cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apropiere satisfăcătoare de soluția corectă. Tisa apare în secolul I e.n. în "Istoria Naturală" a lui Plinius cel Bătrân sub numele de Pathissus. Tot așa o numește și Ptolemeu, în "Îndreptar Geografic" din secolul II e.n., care îi dă și coordonatele. La Iordanes (mijlocul secolului VI) este Tisia; în harta lui Beatus, din secolul VIII, se numește fl. Tize. Cu numele actual, de Tisa, apare prima dată la Antonio Bonfini, în secolul al XV-lea. Este posibil ca indoeuropeanul eis = a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
geografică care să se refere și la Jiu o datorăm lui Ptolemeu, geograful alexandrin din secolul II e.n. care în "Îndreptarul Geografic" oglindește originea geto-dacică a hidronimiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, dar și începutul influenței latine asupra acesteia. Găsim în acest îndreptar coordonatele geografice ale gurilor de vărsare în Dunăre atât pentru Rabos (Rhabosus Flu), cât și pentru Aluta (Alutes Flu). Cu oarecare aproximație, ele corespund cu cele ale Jiului și Oltului de astăzi (fig. 2). Fig. 2. Rabon și Aluta în harta
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lui Ptolemeu este copia manuscrisă de la Mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos (sec. XII)26. În aceasta, către sursă, Rabos are localitatea Hydata-Aquae (Calan); la izvoarele lui Aluta se află Praetoria Augusta, de asemenea cu nume latin. În figură apar, între coordonate, Jiul și Oltul, în copia de la Roma27 datată din anul 1490, mult mai clară decât cea de la Vatoped. La scurtă vreme este atestată documentar și Pelendava, în itinerarul din "Tabula Peutingeriană", din secolul II sau III e.n. În Dacia indică
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
reprezentat pe Columna Traiană. Și Silius Italicus (sec. I e.n.) citează într-un vers "Istrul cu două nume". În secolul II e.n., Arrian precizează în "Periplu" distanțele între gurile Deltei. În același secol, geograful Ptolemeu, în "Îndreptarul Geografic", dă, pe lângă coordonatele gurilor de vărsare ale unor afluenți ai Dunării, și pe cele ale gurilor Deltei (tot 6 și cu aceleași nume ca și la Plinius cel Bătrîn). Ca și Strabon, dă Dunării numele Danubius până la Defileu și Istru în aval; numește
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
convingătoare a structurii și istoriei, note elementare și variații, langue și parole, pe scurt, religie și religii. Într-adevăr, dintr-un anumit punct de vedere, prin natura sa, cercetarea istorică pune la Încercare concretețea unei tradiții religioase anume, furnizându-i coordonatele spațio-temporale oportune și corporalitatea unei baze sociale pe care se altoiesc comportamente și Învățături și În care curge seva vitală a ideilor și experiențelor trăite de practicanți: un trup, așadar, supus legilor corozive ale devenirii și ale schimbării tipice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
miturile reprezentau limbajul comun al Întregii Grecii, element al coeziunii culturale și religioase În fragmentarea politică a cetăților. Dacă povestirile cosmogonice și teogonice propuneau sistematizarea lumii, marea și multiforma mitologie eroică avea drept referent universul variat și compozit al cetăților. Coordonatele lumii mitice erau constituite de centrele geografiei politice și religioase grecești. În interiorul acestui scenariu cu trăsături arhaice se desfășurau faptele eroilor, iar faptele, praxeis, erau adevăratele protagoniste formale ale mitului, așa cum avea să recunoască mai târziu Aristotel 1, În timp ce personajele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
R.K. (1952), Sacrifice in Greek and Roman Religions and Early Judaism, New York. Zinser, H. (coord.) (1986), Der Untergang von Religionen, Berlin. Zuntz, G. (1971), Persephone, Oxford. tc "" RELIGIILE LUMII ELENISTETC "RELIGIILE LUMII ELENISTE" Giulia Sfameni Gasparrotc "Giulia Sfameni Gasparro" 1. COORDONATELE PROBLEMEI: TRADIȚIE ȘI INOVAȚIITC "1. COORDONATELE PROBLEMEI \: TRADIȚIE ȘI INOVAȚII" 1. Cadrul istorictc "1. Cadrul istoric" După celebra Istorie a elenismului a lui J.G. Droysen (1833-1843; 1877-18782) s-a consolidat folosirea acestui termen pentru calificarea unei periodizări a istoriei antice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Roman Religions and Early Judaism, New York. Zinser, H. (coord.) (1986), Der Untergang von Religionen, Berlin. Zuntz, G. (1971), Persephone, Oxford. tc "" RELIGIILE LUMII ELENISTETC "RELIGIILE LUMII ELENISTE" Giulia Sfameni Gasparrotc "Giulia Sfameni Gasparro" 1. COORDONATELE PROBLEMEI: TRADIȚIE ȘI INOVAȚIITC "1. COORDONATELE PROBLEMEI \: TRADIȚIE ȘI INOVAȚII" 1. Cadrul istorictc "1. Cadrul istoric" După celebra Istorie a elenismului a lui J.G. Droysen (1833-1843; 1877-18782) s-a consolidat folosirea acestui termen pentru calificarea unei periodizări a istoriei antice care, identificând În expedițiile lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
360 2. Cultul 367 3. Cultul imaginilor 371 4. Sacrificiul 374 4. Istoria intelectuală a religiei romane 379 1. Mit („fabula”), literatură, artă 379 2. Teologia filozofilor 383 Abrevieri 390 Bibliografie 390 Religiile lumii eleniste (Giulia Sfameni Gasparro) 395 1. Coordonatele problemei: tradiție și inovații 395 1. Cadrul istoric 395 2. Elenismul: caractere generale și linii de orientare 396 3. Cosmopolitism și individualism 398 4. Religii etnico-naționale și cosmopolite: o tipologie istorico-religioasă 400 2. Grecii Între Orient și Occident: continuitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebui un economist, un politolog sau un filosof să fie interesați de ceva precum Teoria Alegerii Sociale?”, „Care sunt utilizările, relevante pentru aceștia, ale Teoriei Alegerii Sociale?”. Răspunsurile sunt numeroase și le voi prezenta în cele ce urmează. Capitolul 1 Coordonatele paradigmei 1.1. Filosofia kuhniană a științei În (1962), Th. Kuhn propunea o nouă viziune asupra cercetării științifice, având drept concept central termenul de paradigmă. În cuvintele lui Kuhn, „paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote Această secțiune nu are un corespondent în prima parte a capitolului. Am notat-o, de aceea, cu „x”. Notațiile, definițiile și teoremele prezentate aici vor fi utile în înțelegerea celorlalte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine (oferite de Zdreanță și Azorică), fac uz de structuralism, semiotică, poetică matematică, persiflând subtil pretențiile acestor discipline de a revoluționa gândirea și toate activitățile spiritului. Abstracte silogisme sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
mărime, ci În diversitate. Karel Åapek În Europa eram asiatici, pe când În Asia suntem și noi europeni. Feodor Dostoievski Când comunismul a căzut și Uniunea Sovietică a făcut implozie, ele au antrenat În cădere nu numai un sistem ideologic, ci coordonatele politice și geografice ale unui Întregul continent. De 45 de ani - cei mai mulți europeni nici nu apucaseră acele vremuri sau nu și le mai aminteau - rezultatul incomod al celui de-al doilea război mondial era neschimbat. Divizarea accidentală a Europei, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
două de-a lungul Elbei nu le-ar fi fost străină celor care administrau În secolul al IX-lea Imperiul Carolingian - dacă și-ar fi pus problema În acest fel. Dintotdeauna, aceste străvechi linii de hotar au indicat sau nu coordonatele Europei, În funcție de punctul din care erau privite. Să luăm un caz bine cunoscut: În secolul al XVIII-lea, majoritatea locuitorilor Ungariei și Boemiei erau de sute de ani catolici și mulți vorbeau germana. Dar, pentru austriecii luminați, „Asia” Începea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
particular, în schimb, decadentismul ca fapt de stil în artele plastice nici nu intră în discuție, astfel încât încercarea lui John Reed de a identifica trăsăturile unui stil decadent în artele plastice realizează o diferență notabilă, care merită cercetată. Teoreticianul trasează coordonatele care fac posibilă definirea unei arte decadente în pictură. În opinia sa, printre achizițiile pe care arta le face la intrarea ei în vârsta modernității se află imprecizia și indeterminarea, care-și găsesc expresia și ca inovații tehnice precum în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și aceasta exprimând neliniștea și tristețea. Peste suferința acestor personaje-simbol se ridică energicul chip eminescian. Proiectul, aproape odată și jumătate cât statura unui om, are un modelaj rodinian, susținut însă pe o forță constructivă ce amintește de dramatismul lui Michelangelo, coordonatele acestea manifestându-se adesea în opera lui Paciurea, sub diferite forme, care însă sunt ale sale"275. Himerele lui Paciurea afișează adesea un chip uman abia conturat, în timp ce corporalitatea lor nu s-a desprins de stadiul bestial, material sau nici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și să cugete, să trăiască în lumea ce-o visa". Toate aceste detalii descriptive din poezia "Singurătate", nu apar în desenul lui Luchian. El optează pentru un alt decupaj ca text însoțitor pentru portret. Poezia eminesciană constituie cadrul adecvat trasării coordonatelor simboliste ale reprezentării, caracterul ei oniric-vizionar oferă premizele reflectării imaginii eminesciene sub semnul unei transcendențe. Pictorul este interesat de o imagine generică, o imagine simbol, evocatoare a unei idei, și nu de realizarea unui "simplu portret", așa cum îi mărturisește lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nota intimistă se inserează prin acest reflex spectral la genul feminin, geniul artei se însoțește cu o formă discretă de cult melancolic tipic sensibilității simboliste. Rezonând cu această această état d'âme, tabloul lui Artachino, La cimitir, recuperează, de fapt, coordonatele unui climat specific, de o solemnitate de recluziune. Un discret reflex narcisic se precizează nu numai prin prezența tablourilor fratelui pictor, dar și prin bustul criticului realizat tot de Paciurea. Atmosfera crepusculară este contrabalansată programatic de deschiderea spre idilismul spiritualizat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin luarea În considerare a raporturilor sociale și a contextului social, la construirea realității sociale (A. Neculau, 2000, apud Caluschi, Mariana, 2001, p. 157). În consens cu A. Neculau alt psihosociolog român, D. Cristea (2000, p. 55 - 57), pe aceeași coordonată a aprecierii contribuției reprezentării sociale la construirea realității sociale aprecia „Construirea realității sociale presupune elaborarea unui ansamblu de reprezentări, de scheme cognitive și acționale care vor mijloci priceperea, interpretarea și evaluarea diferitelor acțiuni ale existenței sociale și elaborarea unor comportamente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spațiului limitat, unde se află omul terestru, ea devine „aptă” să intre, după cum spune Marin Mincu, Într-o aventură de cunoaștere. 2. Luceafărul este de asemenea o metaforă simbol. Pe de o parte el simbolizează geniul uman, ori una din coordonatele aspirației omului spre cunoașetrea absolută, dar poate reprezenta o proiecție a „eului” liric, un „alter ego”. La Început, Luceafărul este un obiect al visului romantic, menit să evolueze În subiect. De ce Luceafărul n-ar fi o metaforă a aspirației lumii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
când I. L. Caragiale era deja autorul unor cunoscute capodopere. În 1878, la 12 noiembrie, citește la „Junimea” din Iași, „O noapte furtunoasă”, prima piesă originală, reprezentată pe scena Teatrului Național din București la 18 ianuarie, 1879. Piesa, o comedie, trasează coordonatele majore ale dramaturgiei caragialiene. „Conu Leonida față cu reacțiunea” a fost citită În casa lui Maiorescu În 1879 și publicată În „Convorbiri literare” În 1880; a fost considerată o capodoperă de ironie și Înscenare dramaturgică. Cea mai complexă operă dramatică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un impact puternic asupra modelului de dezvoltare socială a țării. Trecerea de la economia planificată la cea de piață, de la proprietatea de stat la cea privată, de la centralism la descentralizare și autonomie în sectorul economic și administrativ a determinat necesitatea redefinirii coordonatelor sistemului românesc de furnizare a bunăstării. De asemenea, schimbarea profilului social al riscului, precum și apariția unor probleme sociale noi au contribuit, o dată în plus, la nevoia de a construi un nou regim care să asigure bunăstarea populației. Acest capitol își
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colegiu de trei ani. Tot aici a fost dezvoltat modulul dublei specializări în asistență socială pentru facultățile de teologie. Mai târziu, secțiile de teologie (ortodoxă, catolică, baptistă, adventistă) din multe universități din țară introduc asistența socială ca o dublă specializare, coordonată însă de catedrele specializate în asistență socială. Profilul social și cultural al profesiei de asistent social a fost redobândit și acceptat în foarte scurt timp după Revoluție, iar motivația tinerilor pentru noua profesie a crescut rapid. În 1994 apare prima
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]