10,028 matches
-
de o întâmplare tragică petrecută la moșia Bârlați, pe malul râului Teleorman, la 10/22 mai 1858 când o fată, „voind a prinde pește cu plasa... și scăpând într-un ochi fu victima valurilor“. Poezia începea cu strofa: „Ca un crin de vară ce vântul îngheață / Frumoasă Ioană în valuri periși, / Azi a ta guriță revărsa viață / Și acum, fetiță, ca vântul periși“ și se încheia în tonuri funebre: „Adio, Ioană, adio, copilă! / Sufletul tău zboară după-acest pământ / Și noi în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fețuiala a început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară, pe gang. De acolo am cercetat grădina. Florile au crescut dezordonat: un pîlc de crăițe, cîteva tufe de stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria cu feciorul dascălului, mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
comisiei. Nu însă și Cioran! Lui P.A., la subiectul de sociologie, i-a declarat că îi convine mai mult să răspundă în limba germană, iar cu Găină pur și simplu s-a înfruntatî Pe Sorin Pavel, unul din autorii „Manifestului Crinului Alb”. Politicește, acesta era de dreapta, iar Petre Pandrea, coautor la același „Manifest”, de stînga. Și totuși cei doi erau prieteni. După război, S.P. a clacat: a ajuns portar la o fabrică din Hunedoara, apoi s-a apucat de băut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unde va citi frecvent versuri și proză (romanele Prietenie, Oameni, Colțuri). Continuă să publice, semnând uneori și Amy ori Miriam, în „Adevărul literar și artistic”, „Sburătorul”, „Revista scriitoarei”, „Universul literar”, „Cetatea literară”, „Roma”, „Viața literară”, „Îndreptar”, „Observatorul”, „Vremea”, „Flori de crin”, „Farul nou”, „Munca literară”, „Preocupări literare”, „Convorbiri literare” ș.a. A mai tipărit traducerile Sângele de Ugo Ojetti și Cuore de Edmondo De Amicis și broșura Un scriitor original: Mariu Theodorian Carada (1940). Formată inițial în gruparea revistei „Vieața nouă”, apoi
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
Nuvele și schițe, București, 1956, Bulgăre de seu, București, 1960, Mont-Oriol, București, 1971; N. V. Gogol, Căsătoria, București, 1957; A. S. Makarenko, Povestiri și schițe. Articole despre literatură. Corespondența cu Maxim Gorki, București, 1959 (în colaborare cu Radu Donici); H. de Balzac, Crinul din vale, București, 1967, O fiică a Evei, București, 1969; Julien Green, Miezul nopții, București, 1970, Manuel, pref. Laurențiu Ulici, București, 1972; René Barjavel, Tarendol, București, 1974; G. Flaubert, Educația sentimentală, pref. Irina Mavrodin, București, 1976. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
Născută dintr-un tată bulgar (Lazăr Dimitriev) și o mamă grecoaică (Vasilița), a studiat la liceul din Comrat. Stabilindu-se la Chișinău, a fost funcționară la Arhiepiscopie, la Primărie și la Prefectura Poliției. Apărut postum, în 1931, volumul de versuri Crinii Basarabiei demonstrează nu numai o bună stăpânire a limbii române, ci și capacități de construire a unor imagini plastice expresive, rețea metaforică pentru o poezie a feminității fragile. SCRIERI: Crinii Basarabiei, pref. Ovid Densusianu, Chișinău, 1931. Repere bibliografice: Iorga, Oameni
DIMITRIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286777_a_288106]
-
la Prefectura Poliției. Apărut postum, în 1931, volumul de versuri Crinii Basarabiei demonstrează nu numai o bună stăpânire a limbii române, ci și capacități de construire a unor imagini plastice expresive, rețea metaforică pentru o poezie a feminității fragile. SCRIERI: Crinii Basarabiei, pref. Ovid Densusianu, Chișinău, 1931. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 344; Predescu, Encicl., 271; Chișinău. Enciclopedie, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 1997, 187-188; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 122. D.M.
DIMITRIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286777_a_288106]
-
Rebreanu, M. Sadoveanu, I.M. Sadoveanu, Al. Tzigara-Samurcaș. Debutează în „Anuarul Societății literare «Gr. Alexandrescu»” din Focșani (1921-1922) și editorial cu volumul Ținutul Vrancei (1930). Face parte din colegiul de redacție al revistelor focșănene „Milcovia” (1930-1936), „Școala Putnei” (1932), „Căminul” (1932-1933), „Crinul” (1937) și conduce singur revista „Ethnos” (1941-1943). D. este autorul unor importante culegeri de folclor românesc: Ținutul Vrancei (1930), Folklor din Râmnicul Sărat (I-III, 1933-1948), Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie (I-IV, 1969-1989). Adept al școlii lui Ov. Densusianu
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Fălticeni, 1918; Povestea cucului, București, 1921; Novele și schițe, București, 1921; Novele și povestiri pentru copii, București, 1922; Odiseia bătăliei de la Mărășești, București, 1923; Codreanu haiducu, București, 1924; Icoane vechi și noi, București, 1924; Nuvele și povestiri, București, 1924; Povestea crinului, București, 1924; Poveștile florilor, I-II, București; Povestiri biblice populare, îngr. Roxana Cristian, București, 1994. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, [Cronici literare], CVC, 1907, 4, 13, 1909, 11, 1910, 12; Sadoveanu, Cărți, I, 74-75; I. Caragiani, T. Maiorescu, Duiliu Zamfirescu, [Rapoarte
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
Sloterdijk, Sphären I. Blasen, trad. fr. Bulles I. Sphères, Pauvert, 2002, pp. 373-433 Mounir Laouyen, Op. cit. Manet van Montfrans, "Vers une issue de l'impasse postmoderne: à propos de Robbe-Grillet ", in Littérature et postmodernité, studii reunite de A. Kibédi Varga, CRIN, n° 14, 1986, p. 82. Gerard Genette, Op. cit., p. 53. Semnul exclamării Îi aparține. Op. cit. Op. cit. Peter Sloterdijk, Op. cit., p. 220 Samuel Beckett, Molloy, Paris, Minuit, coll. « Double », 1999, p. 82 Carole REYNAUD PALIGOT, A propos de la politisation des avant-gardes
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
incolor, C. a atacat temele epocii. Lamartiniza vizibil în Toamna și Seara la Ceahlău, cultivând ca și poetul francez contrastul dintre împăcarea firii și zbuciumul sufletesc al însinguratului. Cu destulă delicatețe a simțirii, evoca despărțirea de o iubită „albă precum crinul”, cu „unduioase” coame și „chip îngeresc”, retragerea din lume, așteptarea morții (Către moarte, Pavilionul romantic). Precum Barbu Paris Mumuleanu și după modelul englezului James Thomson, C. a dat o poezie a anotimpurilor. Descrierea naturii se face în notele ei foarte
CUCIURAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
care amintesc de ultima etapă a creației bacoviene: „Cine știe... Nime. / Două centime, patru centime. / Altă lume. Oare? / Infime / stigmate alternând calendare / (alterare / eroare).” Eseist și critic redutabil, C. este un atent observator al vieții literare contemporane. Volumul Duelul cu crinii (1972), adevărată panoramă a liricii românești de după cel de-al doilea război mondial, conține comentarii și observații pertinente asupra câtorva dintre cei mai importanți scriitori moderni, de la Apollinaire și Baudelaire la Saint-Exupéry și Hart Crane. O secțiune specială include o
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Emil Manu, București, 1992; Cântece negre, București, 1946; Eseu, București, 1966; Dimineața nimănui, București, 1967; Necunoscutul ferestrelor, București, 1969; Cârtița și aproapele, București, 1970; Deasupra deasuprelor, București, 1970; Cimitirul din stele, București, 1971; Selene și Pan, București, 1971; Duelul cu crinii, București, 1972; Munți de os, București, 1972; Frunzele în Galaad, Cluj, 1973; Enigmatica noblețe, București, 1974; Lied, das in der Flöte blieb, tr. Georg Scherg, București, 1974; Marta, fata cu povești în palme, București, 1974; Poeme, pref. Emil Manu, București
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
se ghicesc apuneri în durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul mărgăritar, floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
aluat din săculeț și se întinde pe masă o foaie de un centimetru până la un centimetru și jumătate, apoi se taie cu formele dorite. Fiecare figură se pune la uscat pe zahăr pudră și se lasă la uscat. Petalele de crin și frunzele se dau prin zahăr și se usucă pe sticlă goală, pentru a lua forma ușor ovală. Când totul se pregătește, se poate împodobi tortul. Fursecuri (5) - rețetă de post 350 g făină, 300 g margarină, 200 g zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă aurie, Ce cu grații resfiram, O vezi tristă, argintie, N-o-ngrijesc cum o-ngrijam! Acea frunte îngerească, Care-atâți o adora, A-nceput să se-ncrețească; Nu mai este ce era. Acea pieliță ca crinul, Acei ochi ce schinteia, Cele buze ca rubinul, Cea dintură ce sticlea Ca nălucul se trecură: Sunt ca flori ce-au veștjit! N-au lăsat nicio trăsură, Moartea parcă le-a pălit. ... Dar sunt armele zdrobite De ast timp afurisit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de scriitor bisericesc. Pentru el, condeiul era un puternic mijloc de convertire a sufletelor, de înnobilare a lor. A colaborat cu articole și poezii la majoritatea revistelor catolice din țară: Viața, Lumina creștinului, Unirea, Cultura creștină, Vestitorul, Observatorul, Flori de crin. A scris și în calendarul AGRU, care apărea la Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice de la Drăgești (întemeiată de dânsul, împreună cu părintele Dominic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
chinuitor într-un fel, acuma eu scriam ca să am ce-i da lui Ștefan Bănulescu... A.V. Lăsați-mă să mai citesc un poem, cu titlul " Trei stele". E.B. "Trei stele"!? Eu sunt total învins de rouă Definitiv trăsnit de crini O, Reparata, dă-ne nouă lumina celor trei calzi sâni Și nu ne duce în ispită, cu ei, Ci poartă-ne sublim ca-ntr-o caleașcă infinită Spre-un cer ținut de-un serafim. Unde-o să bem o săptămână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Emil Brumaru la acest capitol, mai ales în cazul primelor cărți. Acolo este o poetică a departe-ului. Acest univers este foarte dens. Vă rog să observați că e o materie vâscoasă acolo tot timpul: ulei, bulion, parfumul greu al crinilor, mâluri dulci cu mormoloci. Apoi pluș, catifea, un pat gros cu libelule... Deci, acest univers vâscos îl găsim în poezia de început, în această perspectivă, repet, în poetica departe-ului, care ne duce și spre Nichita Stănescu, și spre Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
atestă cunoașterea dogmei răscumpărării, atât de importantă în Ortodoxie. O altă poezie religioasă, superbă ca fond și formă, este „Rugăciune” scrisă tot în 1879. Și aici expresia lirică este o ipostază a spiritului, ființa noastră păcătoasă deschizându-se ca un crin, ca un vas purificat, prin durere și rugăciune, pentru a primi binecuvântarea Domnului prin sfinții Săi, în acest caz prin Sfânta Fecioară. În lumea creștină, Maica Domnului este ocrotitoarea corăbierilor, iar lăcașul de cult ortodox are forma unei nave, simbolizând
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
ministere ale țării. Prin ce s-a remarcat, profesional, acest șmecheraș, decât prin zâmbete în colțul gurii și, la intervale previzibile, prin minciuni bine ticluite privind ba mărirea, ba micșorarea prețurilor la curent, benzină, apă? Ce-l califică pe-un Crin Antonescu pentru postul de ministru, chiar dacă e vorba de-o instituție... a vacanțelor? Dar pe domnii Stoica și Roman? Chiar așa mari personalități sunt, încât să li se înșurubeze definitiv de ilustrele dosuri scaunele ministeriale? Nu-l exonerez cu totul
Magul și ciomagul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16657_a_17982]
-
oricărui poet autentic, despre prețul emotiv al creației... Adeziune sau respingere a postmodernismului, poezia aceasta de descărcări metaforice, prin care se și conduce, deschide un fabulos rezervoriu din care lectorul se va nutri pantagruelic: „Blide pline cu insule fumegânde”, „un crin soarbe o halbă de bere”, „viitorul pe care nu l-a putut încă uita” (condiția umană?), „ochiul care cântă la pian”, circumstanțe, în fine, în care „tânărul poet e silit a deveni suprarealist/ cum un sturz.” Exhibiționist și juisor, puritan
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
suflet iarăși dorul, cum primăverii îi este dat bujorul. UN ÎNCEPUT Mi se deschide iar grădina Cu noapte de necunoscut Pentru a alege doar poteca Pe care calcă-un început Și las în urmă nufărul ce doarme Și mă dărui crinului Tot atât de mult Ca și poemului din alt trecut. AVARIȚIE S-a desfăcut cupa de crin Să-mi prindă glasul în senin Și să repare roata frântă Într-o furtună de venin Sfărâmând frumosul dintr-o viață Precum și cântul său deplin
Surpriză, Un început, Avariție. In: Curierul „Ginta latină” by Elena Călugăru-Baciu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2239]
-
grădina Cu noapte de necunoscut Pentru a alege doar poteca Pe care calcă-un început Și las în urmă nufărul ce doarme Și mă dărui crinului Tot atât de mult Ca și poemului din alt trecut. AVARIȚIE S-a desfăcut cupa de crin Să-mi prindă glasul în senin Și să repare roata frântă Într-o furtună de venin Sfărâmând frumosul dintr-o viață Precum și cântul său deplin Elena CĂLUGĂRU-BACIU
Surpriză, Un început, Avariție. In: Curierul „Ginta latină” by Elena Călugăru-Baciu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2239]
-
a Basarabiei („Ridică-te, Basarabie,/ Trecută prin foc și sabie,/ Bătută ca vita pe spate,/ Cu biciul legii strâmbate,/ Cu lanțul poruncitoarelor strigăte!/ Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!"). Realizează astfel poeme incendiare, adevărate „inscripții pe stâlpul porții"ce cântă „crinii latiniei"sau redau drama Basarabiei în noul context istoric și geopolitic. Versul său capătă acum inflexiuni publicistice, utilizând metafore violente, fiind mai direct, mai ironic, mai incisiv. Seninul lui se întunecă, tonul devenind solemn, grav, interogativ sau imperativ, dinamitard, invocându
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]