10,827 matches
-
bicameralism funcțional, în baza căruia procesul legislativ continuă chiar și în situația în care inițiativa legislativă este respinsă de către prima Cameră sesizată, și cu atât mai mult în cazul în care o inițiativă legislativă este adoptată tacit de către aceasta. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, dar are libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeași soluție legislativă. Din acest punct de vedere consideră că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a legiferat cu respectarea principiului
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
în care inițiativa legislativă este respinsă de către prima Cameră sesizată, și cu atât mai mult în cazul în care o inițiativă legislativă este adoptată tacit de către aceasta. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, dar are libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeași soluție legislativă. Din acest punct de vedere consideră că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a legiferat cu respectarea principiului bicameralismului, prin faptul că a supus dezbaterii elemente privind salarizarea personalului bugetar
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
legislativă este adoptată tacit de către aceasta. Camera decizională trebuie să supună dezbaterii același obiect de reglementare, dar are libertate decizională, în sensul că nu este obligată să adopte aceeași soluție legislativă. Din acest punct de vedere consideră că, în calitate de Cameră decizională, Camera Deputaților a legiferat cu respectarea principiului bicameralismului, prin faptul că a supus dezbaterii elemente privind salarizarea personalului bugetar, astfel cum, de altfel, a fost și intenția Guvernului, înscrisă în motivarea urgenței reglementării, în sensul eliminării inechităților create de aplicarea
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
de lege tacit, fără modificări sau completări, ca urmare a împlinirii termenului de adoptare, în temeiul art. 115 alin. (5) din Constituție. Prin schimbarea soluției legislative în sensul adoptării aceleiași legi cu modificări și completări nu a fost schimbată competența decizională în favoarea primei Camere, astfel încât să devină incidente prevederile art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție, referitoare la întoarcerea legii. Se subliniază faptul că ne aflăm în prezența situației particulare a aprobării prin lege a unei ordonanțe de urgență, ca
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 noiembrie 2016. 25. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că prevederile legii criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
sau a propunerii legislative în plenul Camerei Deputaților, în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, și cu cel puțin 5 zile, în cazul celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională." 26. Examinând procesul legislativ de adoptare a legii criticate, Curtea observă că Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă în procedura legislativă prin diviziunea de competențe prevăzută de art. 75 din Legea fundamentală, în cadrul căreia fiecare dintre cele două Camere este, în cazurile expres definite, primă Cameră sesizată sau Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (a se vedea Decizia nr.
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
Curtea a mai reținut că "dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acesteia în Plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral. Așadar, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului [...] și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală" (a se vedea Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008 , precitată). Pronunțându-se asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
și forma considerată adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, legea cuprindea articolul unic prin care se aproba Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 . 32. Întrucât, referitor la termenul de adoptare a aceleiași legi în Camera Deputaților, Cameră decizională, Constituția nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunțe, ci doar necesitatea pronunțării în procedură de urgență (a se vedea în acest sens Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
se vedea în acest sens Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014), urmând procedura parlamentară, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 noiembrie 2016. În forma adoptată de Camera Deputaților, articolul unic prevede că se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 (care modifică și completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 ), cu o
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
introducă o procedură, aplicabilă tuturor sectoarelor reglementate de prezenta directivă, care să permită luarea în considerare a efectelor deschiderii actuale sau viitoare către concurență. O astfel de procedură ar trebui să ofere securitate juridică pentru entitățile interesate, precum și un proces decizional corespunzător, asigurând, în cadrul unor termene scurte, aplicarea uniformă a legislației comunitare în acest domeniu. (41) Expunerea directă la concurență ar trebui să fie evaluată pe baza unor criterii obiective, ținând seama de caracteristicile specifice ale sectorului respectiv. Se va considera
32004L0017-ro () [Corola-website/Law/292641_a_293970]
-
care: - conform legislației aplicabile acesteia, sau - conform legislației naționale a statului în care grupul își sediul, sau - în temeiul unei hotărâri judecătorești sau unei decizii administrative pronunțate sau recunoscute într-un stat membru nu poate să aparțină corpului administrativ sau decizional al unei societăți, nu poate administra o întreprindere sau nu poate acționa ca administrator al unui grup european de interes economic. 2. Un stat membru poate, în cazul grupurilor înmatriculate în registrele lor, în temeiul art. 6, să prevadă ca
jrc1022as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86161_a_86948]
-
precum și între aceste administrații și instituțiile comunitare sau alte entități, după caz; (b) să extindă avantajele schimbului de informații menționat la litera (a), în scopul facilitării furnizării de servicii către întreprinderi și cetățeni, în funcție de nevoile acestora; (c) să susțină procesul decizional în cadrul Comunității și să faciliteze comunicațiile dintre instituțiile comunitare, prin elaborarea cadrului strategic aferent la nivel paneuropean; (d) să realizeze interoperabilitatea, atât în cadrul diferitelelor domenii de acțiune cât și între acestea, dacă este cazul, cu întreprinderile și cetățenii, în special
32004D0387-ro () [Corola-website/Law/292373_a_293702]
-
civile la procesul legislativ. 18. Urmărirea punerii în aplicare a legislației comunitare în statele membre și schimbul de informații dintre statele membre și instituțiile comunitare. C. SCHIMBURILE INTERINSTITUȚIONALE DE INFORMAȚII Schimburile interinstituționale de informații, destinate în special: 1. susținerii procesului decizional comunitar și chestiunilor parlamentare; 2. instalării legăturilor telematice necesare dintre Comisie, Parlamentul European, Consiliu (inclusiv site-ul președinției în exercițiu a Uniunii Europene, reprezentanțele permanente ale statelor membre și ministerele naționale participante) și alte instituții comunitare; 3. facilitării multilingvismului în
32004D0387-ro () [Corola-website/Law/292373_a_293702]
-
general; - constituirea unei rețele de coordonatori ai situațiilor de criză; - proceduri concrete de gestiune a crizelor; - rolul unității de criză; - modul concret de funcționare a unității de criză (structură, mijloace de operare, acțiuni); - legătura dintre unitatea de criză și procesul decizional; - soluționarea crizei; - procedurile de gestiune în cazul unui risc care poate fi grav; - strategia de comunicare; - principiile transparenței. Procedurile de gestiune instituite de planul general vor constitui liniile directoare aplicabile statelor membre, Autorității și Comisiei. 2. Situațiile de criză 2
32004D0478-ro () [Corola-website/Law/292435_a_293764]
-
participă la activitatea unității de criză. Proceduri concrete de funcționare a unității de criză Coordonatorul situațiilor de criză din partea Comisiei (sau înlocuitorul acestuia) prezidează unitatea de criză. În mod special, președintele asigură legătura dintre activitatea unității de criză și procesul decizional. Acesta este asistat de un expert tehnic sau de experți tehnici corespunzători din unitatea (unitățile) competentă(e) vizată(e) din cadrul Comisiei. Președintele asigură buna funcționare a unității de criză și distribuirea sarcinilor între membri, în funcție de competențele acestora. Cât mai curând
32004D0478-ro () [Corola-website/Law/292435_a_293764]
-
secțiunea 7. În cazul tuturor tipurilor de acțiuni întreprinse, unitatea de criză poate solicita asistență permanentă sau ad hoc din partea unor anumite persoane, atunci când se consideră că expertiza acestora este necesară. 5.4. Legătura dintre unitatea de criză și procesul decizional Acțiuni legate de gestiunea crizelor Acțiunile legate de gestiunea crizelor cuprind toate acțiunile necesare pentru prevenirea, reducerea și eliminarea riscului implicat: unitatea de criză va răspunde de anumite tipuri de acțiuni, iar Comisia și/sau statele membre, de alte tipuri
32004D0478-ro () [Corola-website/Law/292435_a_293764]
-
animalelor). - Pe baza strategiei de comunicare prevăzute la secțiunea 7 și în conformitate cu principiile transparenței prevăzute la secțiunea 8, unitatea de criză informează publicul și părțile interesate în permanență pe întreaga durată a crizei. Legătura dintre unitatea de criză și procesul decizional - Cu ajutorul unor mecanisme concrete se asigură legătura corespunzătoare dintre activitatea unității de criză și procesul decizional. În mod special, Comitetul permanent este informat periodic cu privire la activitatea unității de criză, iar Autoritatea este invitată să participe la reuniunile Comitetului permanent. Unitatea
32004D0478-ro () [Corola-website/Law/292435_a_293764]
-
secțiunea 8, unitatea de criză informează publicul și părțile interesate în permanență pe întreaga durată a crizei. Legătura dintre unitatea de criză și procesul decizional - Cu ajutorul unor mecanisme concrete se asigură legătura corespunzătoare dintre activitatea unității de criză și procesul decizional. În mod special, Comitetul permanent este informat periodic cu privire la activitatea unității de criză, iar Autoritatea este invitată să participe la reuniunile Comitetului permanent. Unitatea de criză va fi informată constant cu privire la măsurile luate în cadrul procesului decizional pentru a coordona informațiile
32004D0478-ro () [Corola-website/Law/292435_a_293764]
-
de criză și procesul decizional. În mod special, Comitetul permanent este informat periodic cu privire la activitatea unității de criză, iar Autoritatea este invitată să participe la reuniunile Comitetului permanent. Unitatea de criză va fi informată constant cu privire la măsurile luate în cadrul procesului decizional pentru a coordona informațiile cu privire la acest aspect. 5.5. Soluționarea crizelor Procedurile menționate anterior rămân în vigoare până la desființarea unității de criză. În cazul în care, după consultarea unității de criză și în strânsă colaborare cu statele membre prin intermediul Comitetului
32004D0478-ro () [Corola-website/Law/292435_a_293764]
-
contrariul cu majoritate de voturi. Articolul 7 Funcționarea (1) Consiliile consultative regionale adoptă măsurile necesare privind organizarea acestora, inclusiv, după caz, un secretariat și grupuri de lucru. (2) Consiliile consultative regionale adoptă măsurile necesare asigurării transparenței în toate etapele procesului decizional. Recomandările adoptate de comitetul executiv sunt puse de îndată la dispoziția adunării generale, a Comisiei, a statelor membre vizate și, la cerere, la dispoziția oricărui membru al publicului. (3) Atunci când este posibil, membrii comitetului executiv adoptă recomandările prin consens. În
32004D0585-ro () [Corola-website/Law/292470_a_293799]
-
strategică a misiunii. Consiliul autorizează CPS să ia decizii pertinente în conformitate cu articolul 25 din tratat. Această autorizare include competențele necesare pentru numirea, la propunerea SG/ÎR, a șefului misiunii, precum și pentru modificarea CONOPS, OPLAN și a lanțului de comandă. Competențele decizionale cu privire la obiectivele și încheierea operațiunii rămân de competența Consiliului, asistat de SG/ÎR. (2) CPS prezintă periodic rapoarte Consiliului. (3) CPS primește periodic rapoarte din partea șefului misiunii cu privire la contribuțiile la misiune și la desfășurarea acesteia. CPS îl poate invita pe
32005E0190-ro () [Corola-website/Law/293901_a_295230]
-
de poliție despre contribuțiile la desfășurarea misiunii și despre desfășurarea activității, la intervale regulate. CPS poate invita șeful misiunii/comisar de poliție să participe la ședințele sale, după caz. Articolul 12 Participarea statelor terțe (1) Fără a aduce atingere autonomiei decizionale a Uniunii și cadrului său instituțional unic, statele aderente sunt invitate, iar statele terțe pot fi invitate să contribuie la EUPOL COPPS, cu condiția ca acestea să acopere costurile aferente personalului detașat de acestea, inclusiv salariile, asigurările medicale, asigurări împotriva
32005E0797-ro () [Corola-website/Law/293917_a_295246]
-
politic și conducerea strategică a misiunii. Consiliul autorizează CPS să ia decizii pertinente în scopul și pe durata misiunii, în conformitate cu articolul 25 al treilea paragraf din tratat. Această autorizare include competența de a modifica OPLAN și ierarhia de comandă. Competențele decizionale cu privire la obiectivele și încheierea misiunii rămân atribuite Consiliului. (2) CPS prezintă periodic rapoarte Consiliului. (3) CPS primește periodic de la șeful misiunii rapoarte cu privire la desfășurarea misiunii. CPS îl poate invita pe șeful misiunii să participe la ședințele sale, după caz. Articolul
32005E0643-ro () [Corola-website/Law/293912_a_295241]