9,643 matches
-
Laplantine, Descrierea etnografică, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 159. 28 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o școală proprie a valorilor. Lecțiile sale, de o înaltă ținută științifică, impresionau și atrăgeau pe elevi prin gradul de sistematizare deosebită, prin claritatea expunerii și prin bogăția faptelor trăite cu prilejul unor excursii pe care le descria cu un farmec deosebit. Când povestea parcă aveai în fața ochilor locurile respective, expunerea sa fiind deosebit de sugestivă. Oferea elevilor din plinul sufletului său generos, concepția sa progresistă asupra vieții, experiența organizatorică cu prilejul numeroaselor excursii prin masivele muntoase ale țării, admirabilul său tact
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
și serii de cuvinte, gata în orice moment să le „îmbrace” pe cele dintâi, fără nici o urmă de crispare, cu o ușurință ce ține de har, de talent, în fraze precise, limpezi, cursive, „rotunde”. Stilul, deși „sec”, place, are un farmec al său, specific, ce ține probabil de modul „ascuțit” al rostirii, de proprietatea termenilor, de adecvarea netrudnică a expresiei. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Liviu Rebreanu, București, 1967; Structuri literare, București, 1973; Gogol sau Fantasticul banalității, București, 1974; ed. (Avec Gogol), tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
familii și puteau să servească și ca hambar pentru grîu. DOCUMENT 2 Întemeierea Marsiliei "O bandă de tineri foceeni au fondat Marsilia în mijlocul ligurilor și al populațiilor galice sălbatice. Ei au ajuns în golful Galatic la gurile Ronului. Seduși de farmecul locului, la întoarcerea acasă au povestit ce văzuseră și au angajat un număr mai mare de marinari. Șefii flotei erau Simon și Protis. Veniră deci să-l găsească, pentru a-i cere prietenie, pe regele segobrigilor, numit Nannos, pe teritoriul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Tutoveanu), „Note de călătorie”, unde scrie Radu D. Rosetti, „Revista revistelor” și „Știri literare și artistice”. Sub titlul generic „Opere noi” se fac scurte comentarii despre Fecioara în alb de Ștefan Petică (versurile „sonore ca ... visul, albe ca ... muzica au farmec, dovedesc artă” și reprezintă „cea dintâi notă decadentă din literatura română”), Cartea de aur de Al. Macedonski („singura operă de reală valoare literară apărută în vremile din urmă”, o lucrare „titanică prin realismul ei”, purtând „haina somptuoasă a limbii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
luînd fatidica misivă din mîinile lui Starbuck, o vîrî în despicătura din vîrful prăjinei, pe care o întinse apoi spre ambarcațiune. Dar în clipa aceea, vîslașii încetară să rameze iar ambarcațiunea lunecă spre pupa vasului nostru, astfel încît, ca prin farmec, scrisoarea ajunse deodată în dreptul mîinii nerăbdătoare a lui Gabriel. Acesta o apucă numaidecît, își scoase de la brîu un cuțit, îl înfipse în scrisoare și-l azvîrli, astfel încărcat, pe corabie, drept la picioarele lui Ahab. Apoi Gabriel le strigă camarazilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
teribila lor frumusețe. Adevărata putere nu știrbește niciodată frumusețea sau armonia, ci adesea le stîrnește; în orice lucru de o frumusețe impunătoare, forța are ceva magic. îndepărtați mușchii noduroși ce par să spargă marmura în care e sculptat Hercule și farmecul acestuia s-a dus! Cînd Ekermann prea devotatul a ridicat giulgiul ce acoperea cadavrul lui Goethe, el a rămas uluit de pieptul masiv al idolului său, care-i evoca un arc de triumf roman. Cînd Michelangelo îl înfățișează pe Dumnezeu-tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îndrăzneală și încredere sau poate nu era decît tot o formă de panică, dar una de care nu puteai să nu te minunezi. Amușinînd ca niște cîini, veneau pînă sub copastie, încît ai fi zis că se domesticiseră ca prin farmec. Queequeg le mîngîia pe frunte, iar Starbuck le scărpina spinările cu lancea, pe care se abținea deocamdată s-o înfigă, de teama consecințelor posibile. Dar undeva, departe, dedesubtul acestei admirabile lumi de la suprafață, una și mai stranie se oferea ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
folosirea lui de către vînători. E vorba de o fîșie scurtă, fibroasă și tare, tăiată din vîrful cozii leviatanului; groasă de aproximativ un inch, e mare cam cît fierul unei sape. împins ca o măturică pe puntea unsuroasă, absoarbe, ca prin farmec, toate impuritățile. Dar cel mai bun mijloc de a afla rostul tuturor acestor lucruri tainice este să cobori numaidecît în magazia grăsimilor și să stai îndelung de vorbă cu locatarii ei. Am mai arătat că în aici sînt depozitate păturile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o urzeală; momentele de liniște se încrucișează cu furtuni - cîte o furtună pentru fiecare calm. Nu există în această viață un progres statornic, fără întoarcere; nu înaintăm din treaptă în treaptă, pînă la cea finală, la care ne oprim de la farmecul inconștient al primei copilării, la credința irațională a vîrstei băiețești, la adolescență și la îndoielile ei îcomune tuturor), apoi la scepticism, la pierderea oricărei credințe, pînă la treapta finală a maturității, unde ne odihnim cugetul în meditativul „Dacă?“ Cînd am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
urmărea atent ultimele zvîrcoliri ale monstrului. Căci pentru Ahab, spectacolul acela ciudat, oferit de toți cașaloții în agonie, care-și întorc spre soare capul și mor astfel - era, mai ales într-o seară blîndă ca asta, o priveliște de un farmec inedit. Ă Se răsucește spre soare, încet de tot, dar cu cîtă forță își pleacă fruntea în fața lui, cu ultimile-i zvîrcoliri! Și el se închină focului - ca un vasal credincios, cel mai uriaș și mai baronial dintre vasalii soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cunoască cât mai variat și mai adânc realitățile ce are de zugrăvit, adică pe cele naționale. O bună parte însă din poezie, și anume cea lirică, nu are de zugrăvit realități obiective decât într-o mică măsură (aspec-te de natură, farmecele femeii etc.), realități cu puțin ori fără de nici un caracter specific național. Și chiar poezia obiectivă - balada istorică, pastelul etc. - nu are de zugrăvit decât puțin din realitatea obiectivă, principalul fiind și în acest gen sentimentul și arta. Și să se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sub pretextul unei tăceri cinstite, voiau să lovească în profețiile referitoare la Mântuitorul Hristos. Prin lucrarea sa De psalmodie bono, străbătută de o caldă dragoste față de credincioșii săi, marele misionar îi previne pe aceștia de primejdia ce amenința să destrame farmecul frumoaselor slujbe împodobite cu cântări și le dă îndrumări cu privire la rostul cântării psalmilor în viața lor duhovnicească, fixând și unele reguli pentru ca psalmodierea să-și atingă scopul misionar. Sfântul Niceta de Remesiana considera cântarea psalmilor un prinos de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
primească inimile mândre și împietrite, ca pe o desfătare, cuvintele dumnezeiești. De obicei natura oamenilor fuge de cele aspre și le respinge, deși sunt sănătoase (folositoare), și cu greu le primește de afară de cazul când i se pare că prezintă farmec. Dumnezeu a pregătit prin robul său David această băutură care este dulce la gust, prin cântare, și este în stare să vindece rănile păcatelor prin puterea sa. Căci psalmul se ascultă cu plăcere când se cântă și pătrunde sufletul în timp ce
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
2004 1997 (8)(11) Barke 1078 2001 (9)(10) Cecilia 2004 2000 (9)(10) Compact 1001 1998 (8)(11) Daciana 1005 1999 (9)(10) Dana 1001 1993 (8)(11),b Danuta 2003 2002 (9)(10) Ditta 2003 1995 (9)(10) Farmec 1003 1995 (9)(10), b Florina 1005 2002 (9)(10) Glenan 2004 1995 (8)(11) Jubileu 1005 2003 (9)(10) Kelibia 2004 1995 (8)(10) Kristal 2042 1998 (8)(10) Ladoga 2085 2003 (8)(10) Lăură 1001 1992 2002 (8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
c�ț ? i Poloniei, ca ? i �n zilele noastre. ?i mai uluitoare s�nt amintirile lui Iorga de la Congresul Internă? ional de Istorie de la Oslo din 1928. Lu�nd contact cu doamna Kollontay ? i cu al? i istorici ru? i, Iorga men? iona �farmecul burghez� al acestora, �franceză ? i pronun? ia lor impecabil? �, dup? care spunea: �Probabil c? nici r? zboiul, nici revolu? ia nu pot �nfr�nge Rusia Sovietic?; poate c? acest lucru �l va realiza �mburghezirea�71. La moartea lui Lenin, Iorga comenta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era german sau prusac, acestea publicau editoriale sub titlul Madame De Hohenzollern, neezit�nd s? men? ioneze orice am? nunt sordid 194. Pe vremea aceea, asemenea lucruri ? ocau, ast? zi situa? ia s? a schimbat. �n ciuda �nf?? i??rîi, a farmecului ? i a inteligen? ei sale, Carol era un om bolnav. Boală de care suferea el era at�ț de natur? psihic? c�ț ? i fizic? ? i patologic? (sexual?) . Dat fiind c? era bolnav, Carol ar merita simpatia noastr? numai dac? ar fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
solu? ie �socialismul arhanghelic� ? i �Noul na? ionalism� al Legiunii (care aveau la baz? insolubila frustrare)? De? ineau vreun r? spuns �liberalismul� ? i industrializarea for? at? (de pe urma c? reia, că s?? l parafraz? m pe Banuel, numai �o burghezie lipsit? de farmec ? i de discre? ie� a profitat), suportat? de 80% din populă? ie (?? r? nimea)? Acest liberalism avea s? se transforme ulterior �n �neoliberalismul� de tip fascist al Dictaturii Regale. �n ciuda marilor lui eforturi, cea mai important? contribu? ie a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de ax ale unei tranziții ce a durat totuși mai mult decât ne-am fi gândit, el a reușit să țină corect cârma. În tot acest răstimp, am înțeles rostul și rolul omului de acțiune Alexa Visarion, care, uzând cu farmec de tinerețea sa rebelă, îmbina lupta cu calmul lecturii și al educației sub semnul generos al cărții. Cu alte cuvinte, gândindu-mă la Diderot, am descoperit secretul său ce constă în știința existenței paradoxale. Desigur, lucrurile nu sunt atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în care e acum uitat și închis. Deși parte din echipa unui teatru, Sufleorul n-a trăit nici secunda de geniu artistic, nici dezamăgirea ratării unui rol, nici căderea, nici înălțarea, nici vulnerabilitatea, nici atotputernicia. Pentru el, scena nu are farmecul unei iubite. Melancolia devine pentru Actor un secret pe care n-are cui să-l împărtășească, devine esență a vieții și a tragicului care-l ridică din costumul de bufon la înălțimea stelelor. Cuvântul este cel care urmărește acțiunea, care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
capitalei sovietice. Dar, în toamna anului 1982, când s-au început repetițiile piesei lui I. L. Caragiale O noapte furtunoasă, regizorul român i-a cucerit pe actorii ruși prin prospețimea soluțiilor pe care le propunea, prin atmosfera creată în timpul repetițiilor, prin farmecul și incisivitatea lui. Au făcut cunoștință cu un alt mod de a lucra. A apărut un fel de miracol... ceea ce am descoperit apoi și-n alte spectacole, montate de Alexa Visarion. Sub bagheta lui actorii devin niște "sectanți", deoarece forța
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mitului cultural asumat și declarat, populat de semizei la care autorul se raportează viu, firesc și, mai ales, cu iubire: eroul lui a început să-și viseze filmul după ce a văzut două filme extraordinare: Clasa muncitoare merge în paradis și Farmecul discret al burgheziei... La care adugă apoi Rubliov. Pentru ca fata să-i vorbească despre: Ana Karenina... și Cehov... și Esenin... ba și Dostoievski, Nastasia Filippovna, Nastia, Idiotul... Putem găsi în Ana stări, senzații, uneori chiar personaje (cum este piticul majordom
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dată, am văzut un grup de teatru, o echipă capabilă să funcționeze ca un fin și indispensabil mecanism. Cinstea și credința lui Liviu Rozorea (Smiler), frământările tăcute ale lui Vladimir Găitan (Pip Thomson), "sufletismul" și dezinvoltura lui Adrian Vișan (Chas), farmecul inocent al lui Mircea Diaconu (Ginger) ne-au descoperit calitățile pe care școala românească de teatru are sarcina să le educe și să le promoveze, spre deplina ei maturitate. (Iulian Georgescu) Scenă de grup din spectacol Capriciile unei piese Cea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și trecătoare resemnare. Florin Zamfirescu (Petre), se impune prin siguranța creionării unui personaj aflat într-un proces de metamorfozare, de clarificare a propriei poziții sociale. Ion Caramitru, (fratele hangiului), schițează într-o cheie romantică un personaj nu fără ambiguități, cu farmecul sponta neității sale conferite unei riscante aventuri umane. Mircea Diaconu (Dumitru), beneficiază de un rol excelent, conceput cu momente de mare intensitate emoțională, cu secvențe gravitând firesc în jurul personajului. Fără multe artificii tehnice, cu o siguranță manifestă a elaborării compoziției
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca și în filmul anterior) a rămas fidel față de actorii giuleșteni, care sunt actorii săi "de suflet". Pe Ion îl interpretează Florin Zamfirescu... va rămâne un "rol al vieții" sale... Dragomir este Corneliu Dumitraș... Dorel Vișan (învățătorul Gheorghe) disimulându-și farmecul personal sub masca unei acuzate agresivități... Vladimir Găitan (Dumitru), Valeria Sitaru (slujnica mută), Cornel Revent (preotul-cârciumar), Radu Panamarenco (jandarmul)... Leopoldina Bălănuță, personaj-simbol, de-a dreptul senzațională... (Călin Căliman) Această a treia experiență cinematografică... Năpasta... o adaptare după Caragiale, ultimul film
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]