10,287 matches
-
În pajiște e prezentă broasca roșie de munte (Rona tempozozia). Trebuie menționat prezența cândva pe aceste meleaguri a zăganului, a vulturului negru și a vulturului sur. Este foarte bogată și variată, cuprinzând un număr mare de specii de interes cinegetic. Fauna pădurilor de rășinoase este reprezentată prin: urs (Ursus arcalos), lup (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), iar dintre păsări amintim: cocoșul de mesteacăn (Lirurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao uragallus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactiylus), forfecuța galbenă (Loxia curvirosta), pițigoiul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus), clenuștețul dungat (Leuciscus sonffia agassizi). Vânătoarea este o activitate tradițională, datorită faptului că
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
de agricultură, construită în 1799 de către contele Cristofor Naco și Gimnaziul de Stat, construit în 1894. Aici s-a născut în anul 1881 compozitorul Béla Bartók, tatăl său fiind director al școlii agricole, iar mama învățătoare. O importanta pierdere in fauna locala este dropia disparuta de prin anii 1978 -1980 localizata in zona balatan! Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sânnicolau Mare se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
br> Feriga arborescentă (Cyatheales)<br> Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) <br> Coada-calului (Equisetum) <br> Cathaya argyrophylla, o specie de copac veșnic verde, din familia Pinaceae <br> Welwitschia mirabilis <br> Wollemie <br> Metasequoia glyptostroboides, conifer rar din familia Sequoia, cu frunze căzătoare "Faună": <br> Brahiopodele<br> Peștele cu plămâni<br> Tuatara (Sphenodon punctatus) <br> Bichirul ornat (Polypterus ornatipinnis), pește osos primitiv<br> Broasca purpurie (Nasikabatrachus sahyadrensis) <br> Neopilina galatheae, moluscă primitivă<br> Nautilidae Înainte ca geologii să declare că Pământul avea milioane, și
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în fondul principal lexical al limbii române, arată încă o dată că poporul român este continuatorul civilizației și culturii daco-geților. În scrierile lor cu caracter literar și istoric, Sofocle
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
următoarelor elemente de potențial turistic: Vegetația - reprezentată prin păduri, pajiști, arborete, prezintă o atracție turistică în sine prin parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice etc. Vegetația prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement. Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importanță: Rezervațiile naturale - prezintă importanță: România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Componentele potențialului turistic antropic
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
specii), petrofite (circa 200) și palustre (cca 100 specii). Pădurile foioase sunt predominate de speciile de stejar, și carpen. Vegetația de stepă s-a păstrat doar pe alocuri în formă de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și se grupează în cinci biotopuri. Pădurile sunt populate de mistreți, vulpi, bursuci, cerbi, căprioare, diferite pasări și reptile. Pe câmpuri poți întâlni rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de crap, plătica, altele. Pe teritoriul
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
formă de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și se grupează în cinci biotopuri. Pădurile sunt populate de mistreți, vulpi, bursuci, cerbi, căprioare, diferite pasări și reptile. Pe câmpuri poți întâlni rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de crap, plătica, altele. Pe teritoriul satului se găsesc și resurse naturale. Climă este temperat-continentală influențată de masele de aer atlantice dinspre Vest, mediteraneene dinspre Sud-Vest și continental-excesive dinspre Nord-Est. Temperaturile medii sunt cuprinse între
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că se întâlnește mai ales în partea locuită a localității mult calcar. Satul Zăicana este situat în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin diverse specii de plante, satul dispune de 2 păduri, în care putem întâlni, pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin prezența veverițelor, căprioarei, bursucului, vulpelor, cârtiților, iepurilor de câmp, bufnițelor, cocostârcului alb și alte specii. Satul Zăicana a fost pentru prima dată atestat documentar în iunie 1501, într-un hrisov emis de domnul Țării Moldove Ștefan cel
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă răcirea vremii, apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii animale și ale solului. Fauna este adaptată aceste zone vietuesc: Petrunea este plasată pe Câmpia Prutului de Mijloc. Alunecările de teren ocupă suprafețe considerabile, afectând intensiv terenurile agricole, construcțiile din localitate și căile de transport. Relieful este reprezentat de diverse unități de relief, care influențează
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
apoi Institutul Pedagogic din Tiraspol. Doctor în biologie. Din 1970 activează în Institutul de Zoologie al ASM. Savant de talie mondială. A publicat circa 200 de lucrări științifice, inclusiv 3 monografii. Prezintă mare interes cărțile sale „Lumea animalelor din Moldova”, „Fauna oazelor biocenotice”, „Enciclopedia Păsărilor” etc. Este laureat al Premiului de Stat. Participă activ la pregătirea cadrelor științifice din Republica Moldova. Școala din satul Biești a avut absolvenți demni cu care se mândrește și în prezent, ca Vladimir Gherciu și Ion Cucu
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
se află la bilanțul primăriei și sînt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
la 2.360 km Nord-Vest de Perth în Australia de Vest și 500 km la Sud de Jakarta, Indonezia. Are o topografie naturală unică ce a stârnit interesul oamenilor de știință și naturaliștilor datorită numărului de specii de floră și faună endemică care a evoluat in izolare și neperturbate de locuitorii umani. Navigatorii britanici și olandezi au inclus pentru prima dată insula pe itinerariile lor în secolul al XVII-lea. Căpitanul William Mynors (britanic), care era comandantul unei nave a Companiei
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
exces. Această măsura a avut o mare influență negativă asupra salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci. Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum și scăderea rezervei de nămol. Este negru (în contact cu aerul devenind cenușiu), unsuros, sărat și are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
atracție pentru călătorii și ieșiri în aer liber, beneficiind de priveliști foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar,fag, brad, mesteacăn și de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant. Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreți, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi. Turismul organizat, nefiind încă dezvoltat, se află mai mult la stadiul de proiecte. Atracțiile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sârbi și Tusa, Izvoarele Barcăului, Păstrăvăria din Tusa, Pălinca
Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/306058_a_307387]
-
slab alcalin, având un pH care variază între 7,8 - 8,6. După gradul de saturație al oxigenului dizolvat, cuprins între 75,4 - 135,9 %, lacul se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe, apa putând fi considerată de calitate corespunzătoare dezvoltării faunei acvatice. Acest parametru este însă contrazis de alte măsurători, astfel: (9,0 - 24,3 mg O2/dm3) a prezentat similar anilor precedenți valori ridicate caracteristice apelor „degradate”; (0,69 - 0,46 mg/dm3), au încadrat apa lacului în categoria eutrofă
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată. Prin pădurile de conifere și foioase sălășluiesc animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
durere, neputând îndura pedeapsa data de zei părintelui lor. Maia era cea mai frumoasă dintre cele șapte atlantide, cum mai erau numite. Cucerit de frumusețea ei, Zeus a sedus-o, Maia fiind mama zeului Hermes. În mitologia romană se numea Fauna sau Bona Dea, reprezentând o zeitate a primăverii. Fiul lui Istrate Micescu povestește că la Micești „era momentul de destindere, dar nu era un moment de destindere frivol, pentru ca acolo tata îl citea pe Platon, pe Tucidide; momentul ăsta de
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
de fenomene care se datoresc prezenței gheții și structurii generale a peșterii: morfogeneză și evoluția formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc. Avenul, prin flora sa variată, diferențiată pe nivele, oferă botaniștilor un interesant și permanent teren de cercetare. Fauna cavernicolă este săracă, cel mai de seamă reprezentant fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. În gheața peșterii s-a descoperit un schelet aproape întreg de Rupicapra. Peștera este amenajată și are corp de ghizi autorizați. Reportaje Imagini
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
Sunt caracteristice specii cu un grad ridicat de endemism (aproximativ 500 de specii de plante se întâlnesc doar în aceste insule și nicăieri altundeva pe glob). Vegetația este puternic influențată de climă și datorită prezenței munților înalți este etajată altitudinal. Fauna prezintă un grad ridicat de diversitate, lucru care se datorează în mare parte următtorilor doi factori: poziția geografică a Spaniei, între oceanul Atlantic și marea Mediterană și între Europa și Africa, precum și a marii difersități de medii și biotopuri, consecință
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
ales faptului că industrializarea timpurie a acestor țări a dus la distrugerea a nenumărate habitate și implicit a unor specii de animale (fenomen documentat pe larg în secolul XX). De asemenea, un mare număr de specii întâlnite aici prezintă influențele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufnița cu coarne, mangusta etc), precum și un număr de specii endemice, întâlnite în Insulele Baleare și Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, așa cum s-a întâmplat în
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]