51,240 matches
-
x alergare accelerări până la viteza maximă și menținere timp de 4-6 secunde; 2. Coordonare: exerciții de echilibru sau minitrambulină elastică; 3. Viteză: sprinturi, lansări sau ștafetă; 4. Coordonare: exerciții la sol sau pe planșă de mers; 5. Viteză: exerciții pentru frecvență; 6. Forță rapidă picioare: sărituri; 7. Forță rapidă-picioare: slalom printre mingi; 8. Forță rapidă picioare: parcurs cu obstacole pentru coordonare (30); 9. Joc de viteză. C. Completare forță și mobilitate Mobilitate: Intensitate: extensii ușoare și medii; REP: 10-15; Serii: 1
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
complex: selecție dintre exercițiile (21-26); 9. Joc cca. 10-15 minute D. Jocuri de alergare/ drumeții Jocurile de alergare Durata: în total 30-50 min. Drumeții Intensitate: În cazul drumețiilor trebuie avut în vedere ca intensitatea efortului să nu fie prea mică (frecvența cardiacă sub 140 bătăi/ min.). Nu este vorba de plimbări de agrement. Cele mai potrivite ar fi traseele uniforme în urcare. Durata: 1-3 ore Notă: (a), (b) și (c) nu se execută unul după celălalt; fiecare exercițiu în parte reprezintă
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
prin proiectele predominate de igienă și sănătate. Un loc important este ocupat și de proiectele centrate pe cunoașterea și protejarea mediului și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor. • Principalele avantaje ale proiectelor interdisciplinare se situează, conform interpretării răspunsurilor cu cea mai mare frecvență date de respondenți, în direcția formării unor competențe-cheie, cum ar fi comunicarea, lucrul în echipă, transferul, căutarea de informații/documentarea, sau a apropierii procesului de învățare de nevoile și interesele elevilor. Un număr semnificativ de răspunsuri (14) menționează atragerea părinților
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Dedesubtul structurilor sociale în care sunt formal integrați, ei și-au recreat structuri de tip arhaic. Altfel spus, țăranii au fugit din istorie. Roman-parabolă, structurat de situații cu încărcătură metaforică, Sertarul cu aplauze devine, prin comentarea situațiilor metaforizante și prin frecvența enunțurilor reflexive în general, și un roman-eseu. În subtext, un roman polemic. Nedeclarat și, aproape sigur, neintenționat, meditația pe tema fugii devine o replică la o idee ce traversează ca laitmotiv proza narativă postbelică a lui Mircea Eliade. Tema fundamentală
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
că literatura română veche (și literaturile est-slave) nu au comunicat direct (decât mai târziu și în chip nu foarte semnificativ) cu literatura bizantină. Pentru epoca începuturilor, drept mijlocitor i-a folosit literatura veche (apoi medio-) bulgară („participările” sârbești au o frecvență mult mai redusă), acea literatură pe care D. S. Lihaciov o numea „filieră” sau „intermediar”. Această „literatură-intermediar” a operat ca un filtru, cu exigențe selectorii proprii, pe seama căruia trebuie așezate, în mare măsură, și configurațiile din structura genologică furnizată atât propriilor
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
județul Harghita, apoi la Întreprinderea de Prefabricate din Beton (București), a fost profesor de limba română și franceză în mai multe sate din județul Bacău și a absolvit Institutul Pedagogic al Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1973, cursuri fără frecvență). Este apoi bibliotecar la Clubul ICTB (Apaca) din București. Debutează cu poezie în revista „Ateneu” (1967), fiind încurajat de Ioanid Romanescu. Colaborează cu versuri, eseuri și recenzii la „Ateneu”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Contemporanul
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
însă de fiecare dată subiectivizată ca prin blestem, și prin aceasta labilă și de neînțeles, poeta recurge la maniera descriptivă. Exercițiul supunerii la obiect este un mijloc terapeutic folosit din instinct ori de câte ori sensurile esențiale încep să scape spiritului, niciodată echilibrat. Frecvența descrierii orașului, a Bucureștilor de ieri și de azi, aici își are sursa: orașul apără, oferă certitudini, este un mediu familiar. Orașul, ca și peisajul construit de mâna omului, înseamnă un triumf al forțelor raționale asupra neliniștilor obscure. Pentru B.
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
stare complexă a individului care-i atrage atenția asupra existenței unui pericol, de regulă situat la nivelul corpului său. În sensul acesta, ea are două accepțiuni: aă este o senzație penibilă, neplăcută, localizată precis sau difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
stil de comportament particular, definit fie printr-un ansamblu de moduri de reacție particulare, fie prin structura specifică a personalității sale” (J. Delay, P. Pichotă. În același sens, P. Sivadon afirmă că „tipurile desemnează grupări de trăsături Întâlnite cu o frecvență particulară”, punându-se În felul acesta accentul nu pe aspectul structural și dinamic, ci pe cel al frecvenței statistice. Toate clasificările psihologice privind tipurile de personalitate sunt de acord În a recunoaște existența a trei categorii principale de tipuri: somatofizice
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a personalității sale” (J. Delay, P. Pichotă. În același sens, P. Sivadon afirmă că „tipurile desemnează grupări de trăsături Întâlnite cu o frecvență particulară”, punându-se În felul acesta accentul nu pe aspectul structural și dinamic, ci pe cel al frecvenței statistice. Toate clasificările psihologice privind tipurile de personalitate sunt de acord În a recunoaște existența a trei categorii principale de tipuri: somatofizice, psihologice și caracteriale. În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
principii de viață și alternative sănătoase de a face față stresului și presiunii de grup (Gazda, 1984, p. 187). Unul dintre cele mai complexe studii în domeniul prevenirii alcoolismului și consumului de droguri din rândul tinerilor remarcă o scădere a frecvenței alcoolismului, fumatului și consumului de marijuana chiar și după șase ani de la analizele inițiale (Botvin, Schinke, Epstein, Diaz, Botvin, 1995, pp. 183-194). Acest studiu a fost compus din apoximativ 6.000 de elevi de clasa a VII-a ce frecventau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mult jumătate dintre întrebările testului. Tabelul 2 indică proporția cazurilor care au obținut un scor total mai mic, respectiv mai mare decât 6 (cutt-point-ul acreditat pentru test). Procentul cazurilor care au obținut un scor total critic este mare. Tabelul 2. Frecvențe (în cifre absolute și în procente) ale scorurilor totale la CAST situate sub cutt-point și peste Scor total CAST Frecvențe absolute Procente scor < 6 756 56,4% scor ≥ 6 584 43,6% Total cazuri analizate 1.340 100,0% Astfel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mare decât 6 (cutt-point-ul acreditat pentru test). Procentul cazurilor care au obținut un scor total critic este mare. Tabelul 2. Frecvențe (în cifre absolute și în procente) ale scorurilor totale la CAST situate sub cutt-point și peste Scor total CAST Frecvențe absolute Procente scor < 6 756 56,4% scor ≥ 6 584 43,6% Total cazuri analizate 1.340 100,0% Astfel, 2 din 5 copii (584 de cazuri din 1.340 sau 43,6%) au răspuns pozitiv la cel puțin 6
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de timp. În 274 de cazuri (20,44% din total), ocupația unuia sau a ambilor părinți nu a fost precizată. Procentul conține și cazurile în care copilul locuiește doar cu unul dintre părinți (de cele mai multe ori, cu mama) din cauza divorțului. Frecvențele corespunzătoare situației critice și corelatele lor au fost calculate prin raportare la totalul cazurilor analizate pentru fiecare combinație a statutului ocupațional al celor doi părinți. Cazurile în care ambii părinți erau șomeri sau pensionari au fost tratate împreună, ținându-se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
parte, statutul ocupațional al celor doi părinți, iar pe de altă parte, scorurile globale la testul CAST pentru depistarea familiilor în care există cel puțin un alcoolic. Tabelul 3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41,4 100,0 Numai unul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
globale la testul CAST pentru depistarea familiilor în care există cel puțin un alcoolic. Tabelul 3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41,4 100,0 Numai unul dintre părinți ocupat Frecvențe 166 139 305 Procente (%) 54,4 45,6 100
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
3. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de statutul ocupațional al părinților Statut ocupațional Frecvențe/ Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41,4 100,0 Numai unul dintre părinți ocupat Frecvențe 166 139 305 Procente (%) 54,4 45,6 100,0 Ocupația unuia sau a ambilor Părinți Neprecizată Frecvențe 152 122 274 Procente (%) 55,5
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Ambii părinți șomeri sau pensionari Frecvențe 15 24 39 Procente (%) 38,4 6 61,54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41,4 100,0 Numai unul dintre părinți ocupat Frecvențe 166 139 305 Procente (%) 54,4 45,6 100,0 Ocupația unuia sau a ambilor Părinți Neprecizată Frecvențe 152 122 274 Procente (%) 55,5 44,5 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584 1340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
54 100,0 Ambii părinți ocupați Frecvențe 423 299 722 Procente (%) 58,6 41,4 100,0 Numai unul dintre părinți ocupat Frecvențe 166 139 305 Procente (%) 54,4 45,6 100,0 Ocupația unuia sau a ambilor Părinți Neprecizată Frecvențe 152 122 274 Procente (%) 55,5 44,5 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584 1340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (3) = 7,35; p < 0,05 Pentru situațiile în care ambii părinți sunt ocupați profesional sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
6 41,4 100,0 Numai unul dintre părinți ocupat Frecvențe 166 139 305 Procente (%) 54,4 45,6 100,0 Ocupația unuia sau a ambilor Părinți Neprecizată Frecvențe 152 122 274 Procente (%) 55,5 44,5 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584 1340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (3) = 7,35; p < 0,05 Pentru situațiile în care ambii părinți sunt ocupați profesional sau numai unul dintre ei, procentele de cazuri de alcoolici (41,4% și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să vizeze numai populația de familii în care ambii părinți sunt șomeri sau pensionari poate completa observațiile făcute pe baza datelor noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu diurn) cu creșterea frecvenței alcoolismului. În ceea ce privește relația între prevalența alcoolismului și situația familială, semnificativitatea testului statistic este evidentă. Tabelul 4 conține date referitoare la frecvența cazurilor de alcoolism la părinți, în funcție de situația familială. Deși numărul cazurilor de copii cu părinți divorțați este relativ mic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
noastre, din care reiese clar tendința asocierii disponibilității de timp a părinților (prin lipsa unui serviciu diurn) cu creșterea frecvenței alcoolismului. În ceea ce privește relația între prevalența alcoolismului și situația familială, semnificativitatea testului statistic este evidentă. Tabelul 4 conține date referitoare la frecvența cazurilor de alcoolism la părinți, în funcție de situația familială. Deși numărul cazurilor de copii cu părinți divorțați este relativ mic (111 cazuri din 1.272, în care a fost precizată situația familială, 8,72%), mai mult de jumătate s-au dovedit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mai mult de jumătate s-au dovedit a fi critice, în timp ce pentru situația în care familiile sunt nucleare, procentul de cazuri critice aproape că îl reproduce pe cel general. Tabelul 5. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de situația familială Situația familială Frecvențe/Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Familie nucleară Frecvențe 644 465 1109 Procente (%) 58,1 41,9 100,0 Părinți divorțați Frecvențe 45 66 111 Procente (%) 40,5 59,5 100,0 Situație neprecizată Frecvențe 67 53 68 Procente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în timp ce pentru situația în care familiile sunt nucleare, procentul de cazuri critice aproape că îl reproduce pe cel general. Tabelul 5. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de situația familială Situația familială Frecvențe/Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Familie nucleară Frecvențe 644 465 1109 Procente (%) 58,1 41,9 100,0 Părinți divorțați Frecvențe 45 66 111 Procente (%) 40,5 59,5 100,0 Situație neprecizată Frecvențe 67 53 68 Procente (%) 55,8 44,2 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că îl reproduce pe cel general. Tabelul 5. Prevalența cazurilor de alcoolism în funcție de situația familială Situația familială Frecvențe/Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Familie nucleară Frecvențe 644 465 1109 Procente (%) 58,1 41,9 100,0 Părinți divorțați Frecvențe 45 66 111 Procente (%) 40,5 59,5 100,0 Situație neprecizată Frecvențe 67 53 68 Procente (%) 55,8 44,2 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584 1.340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (2) = 12
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]