10,086 matches
-
din potențialul agricol al țării. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare. Exporturile de produse bio din România au
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare. Exporturile de produse bio din România au crescut în 2010, atingând un
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare. Exporturile de produse bio din România au crescut în 2010, atingând un nivel record, de 100 milioane de euro, față de 80 de milioane de euro în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare. Exporturile de produse bio din România au crescut în 2010, atingând un nivel record, de 100 milioane de euro, față de 80 de milioane de euro în 2009. La nivel european
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare. Exporturile de produse bio din România au crescut în 2010, atingând un nivel record, de 100 milioane de euro, față de 80 de milioane de euro în 2009. La nivel european, Spania este pe primul loc la nivelul suprafețelor cultivate bio
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din România au crescut în 2010, atingând un nivel record, de 100 milioane de euro, față de 80 de milioane de euro în 2009. La nivel european, Spania este pe primul loc la nivelul suprafețelor cultivate bio, cu 1,33 milioane hectare, depășind astfel Italia, cu 1,1 milioane hectare, Olanda, cu afaceri în domeniul agriculturii ecologice de 647 milioane de euro în 2009, în creștere cu 11% față de 2008. Piața produselor pentru protecția plantelor reunește erbicide, semințe, îngrășăminte și unelte agricole
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
nivel record, de 100 milioane de euro, față de 80 de milioane de euro în 2009. La nivel european, Spania este pe primul loc la nivelul suprafețelor cultivate bio, cu 1,33 milioane hectare, depășind astfel Italia, cu 1,1 milioane hectare, Olanda, cu afaceri în domeniul agriculturii ecologice de 647 milioane de euro în 2009, în creștere cu 11% față de 2008. Piața produselor pentru protecția plantelor reunește erbicide, semințe, îngrășăminte și unelte agricole, iar valoarea anuală este de 140 de milioane
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
647 milioane de euro în 2009, în creștere cu 11% față de 2008. Piața produselor pentru protecția plantelor reunește erbicide, semințe, îngrășăminte și unelte agricole, iar valoarea anuală este de 140 de milioane de euro în 2010. Suma cheltuită pentru fiecare hectar de teren agricol era de circa 14 euro în anul 2005. Sumele alocate de agricultori în statele UE pentru procurarea substanțelor de protecție a plantelor variază între 150 și 200 euro la hectar, iar în țări precum Polonia și Ungaria
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
euro în 2010. Suma cheltuită pentru fiecare hectar de teren agricol era de circa 14 euro în anul 2005. Sumele alocate de agricultori în statele UE pentru procurarea substanțelor de protecție a plantelor variază între 150 și 200 euro la hectar, iar în țări precum Polonia și Ungaria nivelul ajunge la 80 de euro. În anul 2010, România a vândut în stăinătate, 8,5 milioane tone de produse agro-alimentare, în special cereale și tutun. Au fost exportate două milioane tone de porumb
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
și un alt conac mai mic adăpostește ‟notariatul” districtului ("körjegyző"). Un al treilea conac, conacul, Prinke a fost construit de către managerul averii contelui Somssich. În 1949 s- a creat la Babócsa prima cooperativă de producție, peste aproape șase mii de hectare de teren. Aici funcționează în prezent una dintre cele mai mari ferme pentru agricultura ecologică din țară. În 1953, se inițiază o căutare de petrol și gaze naturale se desfășoară pe teritoriul municipiului, precum și un important zăcământ de gaz este
Babócsa () [Corola-website/Science/318283_a_319612]
-
stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Cobei (Cubei) făcea parte din Ocolul Izmailului a Ținutului Ismail . Coloniștii bulgari și găgăuzi au primit de la autoritățile țariste 60 de hectare de teren pentru a fi cultivate, fără să aibă însă dreptul de a le vinde. Ei au fost scutiți o perioadă de 10 ani de plata impozitelor și de serviciul militar obligatoriu. Aceste condiții favorabile au contribuit la creșterea rapidă
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
devine „Intreprinderea metalurgică de stat”, cu profil militar, dar și cu producție de piese de schimb pentru tractoare, piese de fontă turnate etc. Trei ani mai târziu, se inaugurează aici „Fabrica de Mașini Electrice Dinamo”, cu zece ateliere pe șase hectare. În 1953, fabrica Dinamo este rebotezată „Klement Gottwald”, iar in 1961 - „Întreprinderea de Mașini Electrice București”. În 1990, întreprinderea devine SA. În 1997, întreprinderea a fost privatizată. În 1999, IMSAT achiziționează 91 % din acțiunile UMEB. În iulie 2006, acționarul majoritar
Uzina de Mașini Electrice București () [Corola-website/Science/318327_a_319656]
-
al XIX-lea au fost create astfel mai multe cimitire noi în afara limitelor orașului: cimitirul din Montmartre în nord, cimitirul de Est, cimitirul Montparnasse în sud, si, în vestul orașului, cimitirul Passy. Prefectul Parisului a decretat transformarea a 17 de hectare din Mont-Louis în cimitir (cimitirul de Est). Proiectarea cimitirului a fost încredințată arhitectului neoclasic Alexandre-Théodore Brongniart în 1803. În funcția să de Inspector general șef al secției a doua a lucrărilor publice din departamentul Senei și orașul Paris, Brongniart a
Cimitirul Père-Lachaise () [Corola-website/Science/319543_a_320872]
-
La Fontaine. A fost de ajuns: în 1830, numărul mormintelor ajunge la 33 000. Cimitirul Pere Lachaise a cunoscut în acea perioadă cinci extensii: în 1824, 1829, 1832, 1842 și 1850. Acestea i-au permis să crească de la 17 de hectare (175,800 m2) la 43 de hectare (439,300 m2) pentru cele 70 000 de morminte, 5300 copaci, o sută de pisici și două milioane de vizite. Iluștri sculptori și arhitecți vor face din acest loc un muzeu din secolul al
Cimitirul Père-Lachaise () [Corola-website/Science/319543_a_320872]
-
1830, numărul mormintelor ajunge la 33 000. Cimitirul Pere Lachaise a cunoscut în acea perioadă cinci extensii: în 1824, 1829, 1832, 1842 și 1850. Acestea i-au permis să crească de la 17 de hectare (175,800 m2) la 43 de hectare (439,300 m2) pentru cele 70 000 de morminte, 5300 copaci, o sută de pisici și două milioane de vizite. Iluștri sculptori și arhitecți vor face din acest loc un muzeu din secolul al XIX-lea: printre ei, Guimard, Garnier, Visconti
Cimitirul Père-Lachaise () [Corola-website/Science/319543_a_320872]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.104 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală din lunca Râului Negru, afluent al Oltului. Acesta include rezervația naturală Mestecănișul de la Reci
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
Dacă până mai acum cativa ani castelul părea relativ întreținut, revendicarea acestuia de urmașii baronului Ugron, făcută după apariția pachetului de legi privind retrocedările (247/2005), a schimbat în râu față acestuia. Astfel, urmașii lui Istvan Ugron revendică sute de hectare de teren din Zău de Câmpie. Există o cerere de revendicare depusă de urmașa Maria Ioana Ugron din 2006. Castelul face parte din patrimoniul Consiliului Județean Mureș care a câștigat procesul cu prezumtivii moștenitori ai contelui Ugron. În prezent se
Castelul Ugron din Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/319669_a_320998]
-
mic „industriaș și comerciant al lemnului”. Gospodăria era bine organizată și era formată dintr o casă impunătoare, un grajd, livadă cu pomi fructiferi. Avea și doi angajați (slugi). Avea, de asemenea, două gatere de tăiat cherestea, un magazin sătesc, 7-8 hectare de pământ, două vaci, doi boi, un cal și aproximativ 30 de oi, 295 de familii de albine. Teodor Șușman sn. a intrat în conștiința colectivă în anii ’20, când a militat pentru împroprietărirea moților cu pădurile și pășunile ce
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 34.881 de hectare, incluzând rezervația naturală Mlaștina de la Iaz. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Plopișului (unitate de relief a Apusenilor, aparținând de lanțul muntos
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
național care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic, datorită vegetației xerofile apărute în perioada postglaciară) situată în județul Brașov, pe teritoriile administrative ale comunelor Sânpetru și Hărman. Aria naturală cu o suprafață de 274,50 hectare se află în partea central-estică a Țării Bârsei (regiune etnografică și istorică din sud-estul Transilvaniei), în extremitatea estică a județului Brașov (lângă rezervația naturală Mlaștina Hărman) și este străbătută de drumul județean (DJ112A) care leagă Bodul de localitatea Hărman. Dealul
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
că: „Este o idee bună. Terenul din strada Tighina ar fi mai potrivit pentru o ambasadă, iar noi am obține bani pentru construcția unui nou stadion". În 2013, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Cosarciuc a propus ca pe cele cinci hectare de pământ să fie amenajată o piață agricolă cu 2500 de locuri pentru comerț. La 12 februarie 2014, guvernul Leancă a aprobat un plan de acțiuni pentru anul 2014, care includea și demararea lucrărilor de construcție a Stadionului Republican. Ministerul
Stadionul Republican () [Corola-website/Science/319030_a_320359]
-
proiecte suplimentare. Henric al IV-lea a străpuns parcul împădurit cu un canal de 1200 m (unde se poate pescui astăzi) și a ordonat plantarea de pini, ulmi și pomi fructiferi. Parcul se întinde pe mai mult de 80 de hectare, închis de pereți și străpuns de poteci rectilinii. Grădinarul lui Henric al IV-lea, Claude Mollet, instruit la Castelul d'Anet, a plantat răsaduri de flori cu model. Conservat încă este jeu de paumme al lui Henric al IV-lea
Castelul Fontainebleau () [Corola-website/Science/319067_a_320396]