9,602 matches
-
managementul mediului Înconjurător; controversele legate de dezvoltarea rurală și agricolă: cunoștințele științifice pe care se bazează strategiile de dezvoltare sunt dezbătute la nivel public alături de consecințele acestor strategii. Criza agricolă și de nutriție, efectele ecologice ale modelului intensiv și al inovațiilor genetice, dinamica lentă a dezvoltării rurale atrag numeroase critici atât din partea societății civile, cât și din partea oamenilor de știință. Soluțiile la aceste controverse necesită, la rândul lor, susținerea teoretică a altor discipline și, implicit, noi modalități de organizare a informațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul lui Sirota : perversul psihosocial) nu e interesat de realitate sau de adevăr, pentru el importante sunt confruntarea, amenințarea, dislocarea. El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că e purtătorul de cuvânt al unei autorități, În realitate Însă paravane pentru a discredita. El e specialist În deturnări, se ascunde după cuvinte mari, idealuri, proiecte pentru a da mai mare greutate negării altuia. Orice Altul nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul față de tradiția ebraică sau budismul față de brahmanism. Relativa omogenitate spirituală de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de tip modern, capabilă să facă diferența între tradiție spirituală aplicată în social și ideologie de luptă. S-a putut vorbi chiar despre caracterul antitradițional al fundamentalismelor, dat fiind că ele interpretează selectiv ideologic textele religiei în cauză și impun inovații prezentate ca adevărata tradiție pentru a-și justifica mijloacele violente și obiectivele, care sînt în mod evident mai curînd politice decît spirituale. Pînă la urmă, fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fragil, dar, într-un anume fel, și mai direct, cu credința. Studiind efervescenta viață religioasă a secolului al XVII-lea occidental, L. Ko\akowski a putut reuni un foarte masiv volum privitor la creștini fără Biserică, dovadă că adeziunea și inovația religioasă începuseră să se reverse dincolo de cadrele instituției. Astăzi se vorbește despre un creștinism difuz, dereglat, improvizat 1 ca mod des întîlnit de a folosi datele creștine, împreună cu date din alte tradiții și cu elemente ale vulgatei științifice, pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
În acest sens, ideea democrației radicale este apropiată de noțiunea de "democratizare a democrației", dezvoltată de Boaventura Sousa de Santos și de Leonardo Avritzer (2005). Chiar dacă instituțiile democrației liberale reprezintă o realizare importantă, acestea trebuie, totuși, amendate și completate cu inovații, al căror scop nu este numai acela de a permite accesul la putere sectoarelor excluse ale societății, dar și pentru a întări noi forme de participare și reprezentare politică, așa cum sunt mișcările sociale sau rețelele globale de advocacy. Totuși aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al căror scop nu este numai acela de a permite accesul la putere sectoarelor excluse ale societății, dar și pentru a întări noi forme de participare și reprezentare politică, așa cum sunt mișcările sociale sau rețelele globale de advocacy. Totuși aceste inovații instituționale nu apar de la sine. Acestea sunt rezultatul unor dispute și conflicte care pot uneori să transgreseze instituțiile liberale în funcție. În al treilea rând, democrația radicală se referă la construcția unui nou proiect hegemonic, care încearcă să articuleze revendicări
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ipotezelor noastre privind efectele populismului și factorii acestora (secțiunile 1.4 și 1.5), lăsând totodată un spațiu generos pentru formularea unor ipoteze alternative. În ultimul capitol, vom examina validitatea cadrului teoretic prezentat aici și vom discuta diversele critici și inovații aduse de fiecare capitol. Vom încheia volumul cu o serie de sugestii pentru cercetări viitoare ale relației între populism și democrație. Pe scurt, acest capitol introductiv nu are ambiția de a fi versiunea definitivă cu privire la modalitatea cea mai bună de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asemenea hotărâre (Der Standard, 5, martie 2003). Schimbarea survenită în arhitectura relațiilor de putere dintre ÖVP și FPÖ a necesitat o remaniere a ministerelor din componența guvernului. FPÖ a ajuns să dețină trei din douăsprezece minstere: justiție, siguranță socială și inovație. Noua conducere a partidului a interpretat dezastrul electoral ca o obligație pentru FPÖ să cedeze o parte din "luările sale de poziție" radicale. De fapt, conform înțelegerii din coaliție, FPÖ a renunțat la toate punctele care fuseseră cu un an
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de complexă, în care se confruntă cu factori precum: condiții economice stringente, imperative de reducere a costurilor, creșteri și fluctuații în prețul produselor de bază, riscurile de pe piața furnizorilor, globalizarea crescută și volatilitatea afacerilor. Marile companii folosesc tot mai mult inovația, resursele globale, o planificare strategică a sistemului de achiziții pentru a încerca să realizeze acest echilibru. Funcția de achiziții se concentrează în etapa actuală pe crearea unor relații (acele relații de reciprocitate menționate anterior) cu furnizorii, trecându-se de la activitățile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
sunt bine structurate, există animație și simulări ale unor procese și fenomene pe care profesorul nu le poate realiza În lecția tradițională, dar munca de pedagog nu o poate suplini calculatorul, rolul profesorului rămâne primordial. Asigură modernizarea actului didactic, Încurajează inovația didactică. Poate atrage elevul către studiul științelor biologice; astfel, sistemul AeL trebuie privit ca un material didactic eficient, caz În care, În loc să utilizăm planșele, mulajele, desenele, care sunt statice, se utilizează animația și simulările; biologia, ca și fizica sau chimia
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
ca aniconism de facto, nefiind încă exprimată pe deplin interdicția reprezentărilor divine, adică un aniconism programatic, tipic religiei yahwiste din secolele următoare. Recent însă, unii savanți au criticat ipoteza menționată anterior susținând că porunca împotriva reprezentării divinității ar fi o inovație religioasă ce datează după epoca regală (Uehlinger, 1995; Niehr, 2003). Această reorientare modernă a studiilor a început, fie datorită recentei revizuiri a datării textelor biblice, fie din reanalizarea unor texte biblice inserate într-un context arheologic mai precis. Cât privește
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
într-un context arheologic mai precis. Cât privește textele biblice, tendința actuală de a data redactarea finală a Pentateuhului în epoca postexilică face dificilă susținerea tezei aniconismului originar în epoca nomadă, părând mai plauzibil ca el să fie atestarea unei inovații religioase dezvoltate după căderea monarhiei și a templului când nu mai era posibilă celebrarea prezenței lui Dumnezeu în templu după modul obișnuit al monarhiilor din Orientul Apropiat. Un puternic impuls împotriva reprezentărilor divinității se poate să fi fost cauzat de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
aniconic în yahwism, dar pretenția biblică a unui yahwism originar pur și necontaminat, aniconic și monoteist, deja definit din perioada așezării poporului Israel în Palestina, trebuie judecată ca o retroproiecție ideală, realizată cu intenția de a conferi autoritate procesului de inovație religioasă petrecut într-o epocă mai târzie. Personalul responsabil de cult Din personalul responsabil de cult fac parte toți cei care sunt angajați în săvârșirea acțiunilor rituale de venerare a unei divinități, sacrificiale sau nu. În sensibilitatea religioasă actuală, atribuția
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât nu satisfac cerința relației dintre circumstanțele naturale și sociale și viața socială. Această relație este multiformă: provooacă acțiuni și reacții, luptă necontenită, influență reciprocă, constrângere, presiune, conformism, autonomie, inovație, supraviețuire etc. „Mecanismul vieții sociale e doar declanșat, dezlănțuit de cadre, dar reacțiunea se săvârșește după o structură care-i aparține” voinței sociale (Herseni, 1934, 100). Izbindu-se de împrejurările diferite de mediu, precizează Gusti, voința socială este înrâurită în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să o organizeze ar fi o activitate lipsită de conținut, goală (Herseni, 1934, 102). Prin acest sistem sociologic, D. Gusti a deschis o nouă direcție în cercetarea complexității omului sub tripla lui ipostază de personalitate, societate și cultură. Două dintre inovațiile sale metodologice au atras atenția comunității științifice, prezentând relevanță și astăzi: legea paralelismului sociologic și principiul interdisciplinarității. Legea paralelismului sociologic îl plasează pe D. Gusti pe poziția integralismului metodologic, cu unele note specifice în care s-au „topit” influențe teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu alte cuvinte o „proiectare interactivă ce reușește dizolvarea problemei prin schimbarea sistemului care o generează” (Cojocaru, 2002, 47). Prin această formă de intervenție, „ancheta apreciativă abordează o perspectivă de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă, care accentuează deficiențele identificate: „În mod tradițional, izolăm o problemă, o diagnosticăm și găsim o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prin utilizarea anchetei apreciative pot fi sesizate într-un timp relativ scurt și au un impact la nivelul întregii organizații. 7. Ancheta apreciativă poate fi folosită în dezvoltarea organizațională a instituțiilor de asistență socială, și nu numai, pentru introducerea unor inovații sociale construite prin dialog și consens. Ancheta apreciativă nu caută soluții la probleme (cum face cercetarea-acțiune), ci reconstruiește arhitectura organizațională. 8. Limbajul reprezintă un artefact social, nu doar o oglindă a realității, și participă la trasarea hărții care precede viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
339-344. Cojocaru, D. (2004). Cercetarea centrată pe acțiune. Argumente epistemologice și strategii metodologice, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, 4, 509-515. Cojocaru, Șt. (2003). Proiectarea socială ca metodă de introducere a inovației sociale, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, 3, 364-370. Cojocaru, Șt. (2003a). Elaborarea proiectelor, Iași: Editura Expert Projects.. Cojocaru, Șt. (2003b). Vulnerabilitate și intervenție socială. În George Neamțu (coord.), Tratat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
protocroniștii culinari. În ceea ce privește sarmalele așa cum le știm noi, ele au o certă tentă românească, adică și-au depășit modelul turcesc (care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române). Cum și-au depășit sarmalele noastre sursa de inspirație? Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pui de baltă! Idealul ar fi să nu ne străduim să ștergem specificitatea unui preparat împlinit prin vechime și înțeleaptă experiență, alterându-l printr-o modernizare necugetată (adică să păstrăm tradiția acrelii sarmalelor), dar totodată să nu ne ferim de inovații inteligente și savuroase care nu atacă originalul, ci doar îl îmbogățesc prin diversitatea și inventivitatea unor variante. Rămăseserăm la „marea bucătărie țărănească“... Elena NiculițăVoronca mai descrie „o altă mâncare băutură, covașa: se cerne de cu sară, prin sâtă deasă, de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
În varianta bulgărească (ca și în aceea poloneză, numită flaki) se simte o influență occidentală, italienească mai precis; ciorba lor de burtă mai conține bulion de roșii și ardei, iar la final se servește cu cașcaval ras pe deasupra. Toate aceste inovații o apropie sensibil de o minestra italienească, anume busecca din Lombardia, o supă de burtă cu multe legume și cu parmezan ras. Impropriu numită „borș de potroace“ (cuvântul potroace provine din rusă, de la potrohu, care înseamnă măruntaie), această ciorbă acrită
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și comunicare a datelor și ideilor. Cele două aspecte, fundamentale și concomitente, ale multimediei sunt integrarea diverselor documente și interactivitatea. În literatura de specialitate, multimedia este considerat un concept aflat la intersecția mai multor domenii, ea combinând cele trei mari inovații ale secolului: calculatorul electronic, telecomunicațiile și tehnica audiovizualului. În anii ’70, multimedia era doar un cuvânt care însemna audiovizual, în prezent ea devenind o tehnologie care a revoluționat domeniul calculatoarelor. Calculatorul a trecut progresiv, de la rolul său de mijloc de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoașterii, inovării și învățării organizaționale; de exemplu, proiectul european MACIS își propune studierea impactului societății informaționale asupra organizațiilor și reproiectarea adecvată a conținutului disciplinelor din învățământul superior de management. La nivelul Uniunii Europene, majoritatea inițiativelor relevante sunt subsumate devizei „Europa inovației”, adresată prioritar tandemului universități-firme; Comisia Europeană asumă fie calitatea de organizator pentru manifestări cum este conferința-expoziție „KM Europe”, fie pe cea de observator și evaluator de rezultate și tendințe înregistrate în spațiul european, care sunt făcute publice. Se poate constata
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
determină componenta ciclică pentru fiecare categorie de venituri și cheltuieli pe baza relației: unde: Rci este componenta ciclică a categoriei de venituri i iar Vit reprezintă trendul bazei macroeconomice asociate categoriei i. Analog se procedează în cazul cheltuielilor. „O altă inovație introdusă în metoda ESCB este aceea că aceasta ajustează, pentru efectul ciclului economic, doar acele venituri fiscale pe care sectorul guvernamental le primește de la alte sectoare instituționale. Acest lucru reflectă faptul că o parte dintre veniturile fiscale și dintre contribuțiile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]