15,723 matches
-
cel mai adesea "să intri în horă". Însă în anii '20, "hora" nu mai era valsul vienez, ci tangoul argentinian. Tangoul, dans zămislit din multiplele încrucișări care avuseseră loc între balurile populare și bordelurile din Buenos Aires. Tangoul, această expresie tangibilă, latină, arzătoare a dorinței. În timpul acestui dans, trupurile fac mai mult decât să se atingă ușor. Se înlănțuie, se cuprind, se încleștează. Picioarele femeilor alunecă, cu iuțeala fulgerului, între cele ale partenerului. Iar privirea, departe de a fi coborâtă sau fugară
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai aruncă orbește înainte. "Flirtează", chiar dacă nu întrebuințează niciodată acest termen, fără îndoială pentru că-l găsește prea superficial, iar ea ia iubirea foarte în serios. Fratele său mai mic îi face cunoștință cu Jean, un băiat înalt cu chip de latin, cu privirea intensă, care o numește "mica mea prințesă". Acesta îi citește poezii, discută cu ea despre Nietzsche și despre literatură. Curând o sărută și își petrece mâna de-a lungul picioarelor ei. Gâfâielile noastre mă lăsau uluită". "Când îmi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
locuri ferite din grădinile publice, pe marginea fântânii Médicis, în grădina Luxembourg, pe aleile întortocheate din Buttes-Chaumont, în spatele templului iubirii din parcul Montsouris. Stăteam îmbrățișați în metroul care ne ducea de la un parc la altul. Când ploua, cafenelele din Cartierul Latin și din Montparnasse aveau separeuri care-ți dădeau un sentiment încântător de izolare la orele când nu era aglomerat. Ne întâlneam în fiecare joi și duminică, și uneori și în alte zile, spre seară. Intervalul dintre întâlniri ne părea un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gaură mică vă-nchipuiți unde și pe care erau brodate cuvintele simple, dar terifiante: "Așa poruncește Domnul"... Postfață "BARICADA ÎNCHIDE STRADA, DAR DESCHIDE CALEA" "Baricada închide strada dar deschide calea", proclamă un graffiti din Mai '68 postat în centrul Cartierului Latin, în piața Saint-Michel. Ce înseamnă asta? Cuvintele acestea misterioase, pline de promisiuni eliberează întâi de toate cuvântul, deschid porțile visului și ale imaginației. Nu erau numite toate aceste sloganuri, care au acoperit atunci zidurile Parisului, "flori de mai", ca o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
realizat în 1953. 166 Declarația unui realizator TV, citat de W. A. Harbinson, Elvis Presley, Albin Michel, colecția "Rock Folk", Paris, 1976. 167 Titlul celebrului roman al lui Jack Kerouac, scris în 1951 și publicat în 1957. 168 În limba latină, "bucură-te de ziua de azi". Înțelesul expresiei este că fiecare zi trebuie trăită ca și cum ar fi ultima. Tema lui carpe diem este una recurentă în literatura greco-latină. 169 Interviu cu Marcel Carné în Radio-Ciné-Télé, 11 noiembrie 1958. Liga pentru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zidurile ei. Trebuie să recunosc că nici a italian nu semăna interlocutorul meu. Mai curînd l-aș fi crezut olandez, belgian sau poate irlandez. Dar faptul că era florentin m-a făcut să mă simt mai puțin înstrăinată. Oricum... sînge latin! Între timp se făcuse ziuă. M-am hotărît să-mi încerc norocul la oficiul de cazare a turiștilor. Prezentările fiind făcute, profesorul Bruno Valetti, geograf și geolog din America, se ridică și el de la masă și mă însoțește, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și cu mine rîdem că nebunii și remarcăm cu surprindere că singnor Angiolino își face de lucru sub tejghea. Peste un minut, nu-l mai rabdă inima și își scoate capul într-un hohot de rîs cît se poate de latin. De la singura masă ocupată în afară de a noastră, un bătrînel cumsecade, care își citea ziarul în fața unei cafele, intră și el în horă și vreme de cinci minute hohotele de rîs îl împiedică pe signor Angiolino să servească, pe bătrînel să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
masa undeva, evident că aveau și camere la vreun "albergo" și că dormiseră într-un pat. Lîngă mine, proptind gardul bisericii, s-au așezat doi tineri care nu veniseră împreună cu ceilalți, nu erau blonzi, nu aveau aparate de fotografiat, păreau latini, poate că veniseră din provincie, poate că dormiseră în gară, ca mine; unul avea barbă și bluză în dungi marinărești, celălalt o cămașă albastră. Nu scoteau o vorbă, așteptau să se deschidă biserica. Poate că-l mai văzuseră pe Moise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
primi oaspeți este fără sfîrșit. Odată ritualul pus la punct, suntem întrebați cine suntem, din ce parte a lumii venim și gazdele noastre dau ușor din cap, și zîmbesc clătinîndu-și bărbile. Oferim țigări "Carpați" și ochii pătrunzători privesc lung literele latine de pe pachet. Cel mai bătrîn le cunoaște și silabisește rar numele munților noștri. Pentru ceilalți doi, îl transcriu cu litere cirilice. Conversația noastră se desfășoară după tipicul oricărei conversații dintre oameni care se pot înțelege perfect, în pofida prea puținelor cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
neșterse. Cum ar fi acel călător din trenul Florența-Roma care, vorbind o franceză foarte îngrijită, mi-a spus că este originar din Udine. Mi-au revenit atunci în minte ceva noțiuni de lingvistică de la Facultatea de Filologie, despre diversele limbi latine de pe bătrînul nostru continent. Și am spus: Ce mai faci, omule? Și "omul" a tresărit, plăcut surprins, întrebîndu-mă: De unde știi friulana? Cînd i-am explicat că vorbisem pe românește, a fost atît de încîntat, încît am continuat conversația, fiecare pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
se pot lăuda că-n vacanță "au făcut" Manhattan-ul, dar dacă le vorbești de Cimitirul Vesel sau de Peștera Urșilor te privesc de parcă le-ai vorbi de planeta Uranus. Cît despre izvoarele istorice sau spirituale ale bietei noastre nații lumea latină, celtică sau ortodoxă acestea nu prezintă alt interes pentru ei decît cel al centrelor comerciale din marile lor orașe. E cam trist, dar poate că sunt eu o babă demodată... În ce mă privește, ca să fiu pe deplin sinceră, îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
El s-a dus acolo doar "cu voie de la stăpânire", dar firea sa războinică l-a împins să-i atace pe toți cei care nu s-au dus acolo pentru că pur și simplu nu aveau bilet de voie. Dar, vorba latinilor: Quod licet Jovi non licet bovi, adică, pe limba noastră, ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis și boului. 23 noiembrie 2006 Politica între religie și istorie Papa Benedict al XVI-lea face prima sa vizită într-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
atunci, de ce s-au supărat evreii? Și ce treabă au ei cu limba în care se oficiază messa catolică? Povestea este foarte lungă și trebuie rezumată. Multe secole la rând slujba în bisericile catolice s-a oficiat exclusiv în limba latină. Deși încă din primele secole ale Evului Mediu enoriașii franci, germani, polonezi, cehi și chiar italieni nu mai înțelegeau nimic din ce cânta sau spunea preotul în biserică, Vaticanul n-a vrut cu niciun chip să renunțe la latină ca
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
XVI). Aceștia au impus limba națională în biserică, au tradus Biblia (ca Luther, de exemplu) și au contribuit hotărâtor la dezvoltarea limbilor și literaturilor naționale. În bisericile catolice supuse, toate, canonic Vaticanului, mesa s-a oficiat, în continuare, în limba latină; solicitările, însă, ca latina să fie înlocuită cu limbile naționale au crescut de la un secol la altul. Vaticanul n-a putut rezista la nesfârșit, și în 1964 Conciliul Vatican II a permis oficierea slujbei în limbile locale fără a abroga
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Sacrosanctum Concilium) pentru a fi rostită în limbile locale, iar de atunci toate slujbele din bisericile catolice se oficiază în limba fiecărei comunități. Iar acum, dintr-odată, Papa Benedict spune că se poate folosi pentru cei care vor și mesa latină. Dar ce legătură, vă veți întreba, au evreii cu toate acestea? Au o legătură destul de strânsă, și veți vedea că dintr-un anumit punct de vedere nu s-au supărat chiar degeaba. Cei care cunosc câte ceva din istoria creștinismului știu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în textele religioase, inclusiv în cele liturgice, a unor referiri dușmănoase la adresa evreilor. Este cazul Mesei Sf. Pius al V-lea, în care se face referire la "evreii perfizi" și la "evreii lipsiți de credință". Este mesa clasică în limba latină la care s-a renunțat în 1964 și, respectiv, în 1970. Mesa "modernă", cea oficiată în limbile naționale, nu mai conține asemenea referiri. Vreau să mai subliniez un fapt important: cercuri catolice tradiționaliste puternice normale într-o instituție veche de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
asemenea chestiuni, dar mă gândesc că problema trebuie, oricum, semnalată. 12 iulie 2007 Biserica "unică și adevărată" La scurt timp după ce Papa Benedict al XVI-lea îi supăra pe evrei prin autorizarea oficierii (facultative) a vechii mese catolice în limba latină care conține referiri negative la aceștia -, Sanctitatea Sa irită, de data aceasta, toate celelalte confesiuni creștine afirmând că Biserica Catolică este unica și adevărata Biserică a lui Hristos. Și de ce m-aș ocupa eu s-ar putea întreba unii dintre cititori
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Roman. Fără îndoială, în decursul vremii se adăugaseră și unele deosebiri doctrinare, canonice și de rit între Răsărit și Apus. În anul 1053, Papa Leon al IX-lea a desființat arhiepiscopatul grecesc din sudul Italiei și l-a înglobat celui latin (catolic) de la Benevent, alungând, în consecință, și preoții greci. Împăratul Constantin al IX-lea al Bizanțului, din motive politice, s-a hotărât să împace lucrurile, convocând, la începutul anului 1054, un sinod la Constantinopol unde l-a invitat și pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
al Constantinopolului era Mihail Cerularie, om la fel de ambițios și inflexibil, care n-a vrut să stea de vorbă cu Humbert înainte de sinod. Încurajat de atitudinea înțelegătoare a împăratului, motivată politic, cardinalul Humbert a scris un libel de excomunicare, în limba latină, a patriarhului și a încă doi ierarhi greci, adversari ai Romei. În ziua de 16 iulie (1054), el a intrat în Sfânta Sofia, unde credincioșii ascultau liturghia, și a așezat pe Sfânta Masă din altar textul excomunicării, după care a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
1439, la Sinodul de la Florența, la care au participat și delegați moldoveni. Din păcate, toate au fost eșecuri, pentru că, în timp, pe lângă deosebirile doctrinare, canonice și de rit, s-a născut și amplificat și o adevărată ură între greci și latini. S-a ajuns până acolo încât călugării greci fanatici ziceau că "mai bine turbanul turcesc decât tiara papală". Cucerirea și prădarea barbară a Constantinopolului de către cruciații latini în 1204 n-au făcut decât să perpetueze și să crească această ură
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rit, s-a născut și amplificat și o adevărată ură între greci și latini. S-a ajuns până acolo încât călugării greci fanatici ziceau că "mai bine turbanul turcesc decât tiara papală". Cucerirea și prădarea barbară a Constantinopolului de către cruciații latini în 1204 n-au făcut decât să perpetueze și să crească această ură. Orice încercare de reconciliere și, mai ales, de reunire a celor două Biserici-surori gândită de oameni politici și ierarhi luminați s-a lovit ca de un zid
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pietrele de moară: 1. războiul veșnic dintre palestinieni și evrei; 2. istoria lungă și tragică a relațiilor dintre creștinism și iudaism; 3. unele gesturi ale Papei Benedict și un moment din tinerețea neamțului Joseph Ratzinger actualul Papă Benedict. 1. Patriarhul latin al Ierusalimului, monseniorul Fouad Twal, a sintetizat în mod magistral dilema unui papă care trebuie să țină un discurs în Orașul Sfânt: "Un cuvânt pentru musulmani, și am intrat în belea. Un cuvânt pentru evrei, și am intrat în belea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pe care le propuneau, aceștia au îndepărtat definitiv educația școlară de cunoașterea lumii înconjurătoare, de cercetarea naturii lucrurilor și ființelor. Aurelius Augustinus (354-430), unul dintre cei mai însemnați ideologi ai creștinismului, canonizat de Biserica Catolică, fiind considerat printre primii părinți latini fondatori ai Bisericii, susținea teza păcatului originar, iar în plan teosofic argumenta ideea grației divine și a predestinării. Marele teolog a avut un rol decisiv în cristalizarea dogmaticii catolice în general, a concepției creștin-medievale despre om în special. În lucrarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în limba română, a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale și la crearea unui sistem de învățământ românesc. Alături de școala din Șcheii Brașovului, au mai luat ființă și au funcționat școli asemănătoare la București (Școala de la Biserica Sfântu Gheorghe-Vechi, 1575), Școala Latină de la Cotnari (1561) etc. Învățământul în limba germană s-a dezvoltat în special în Transilvania, în urma răspândirii catolicismului și protestantismului, religii care s-au implicat decisiv în tipărituri, dar și în răspândirea ideilor din Occident. Astfel, prima universitate catolică s-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
contribuind la ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide Despotul în Moldova și a lui Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul (1561-1563). Instituția era coordonată de un profesor și director în același timp, Ioan Sommer, poet german de limba latină, care-și descrie activitatea pedagogică în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]