9,500 matches
-
său Despre clasele muncitoare în Franța în timpul anului 1848, subliniază diversitatea lumii muncitoare: diversitate geografică, diversitate a activităților, a condițiilor de viață. 23. Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu: de la Republica democratică la democrația autoritară Monarhia din Iulie se prăbușește de la sine în fața revoluției democratice și sociale din 1848. După efervescența revoluționară și reacția care urmează, al Doilea Imperiu reprezintă o experiență de democrație autoritară, întărită un timp de succesele din economie și din politica externă. Regimul se liberalizează, dar
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
frontul de la Somme la Aisne de la 5 la 11 iunie, intrarea la 10 iunie a Italiei în război alături de Germania, retragerea în dezordine în mijlocul exodului populațiilor civile: într-o lună, armata franceză, considerată după 1918 drept prima în Europa, se prăbușește. La 10 iunie, guvernul se mută la Tours, apoi la Bordeaux. Paul Reynaud procedează la remanieri succesive, de la care speră să obțină un plus de energie. În zadar: mareșalul Pétain, vice-președinte al Consiliului la 18 mai, este, ca și Weygand
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
am văzut prea mult cum o puneau în pericol, cum introduceau în sînul său jocurile străinătății, cum degradau moralitatea civică și se opuneau progresului social. Da, după căderea sistemului de altădată și în fața lipsei de demnitate a celui care se prăbușește, după atîtea suferințe, mînii, dezgusturi, încercate de un număr imens de bărbați și de femei de la noi, națiunea va ști să vrea ca toți, vreau să zic toți copiii săi, să poată de acum încolo să trăiască și să muncească
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și mișcările apropiate lui, ca și radicalii, fac campanie pentru nu la cea de-a doua întrebare. Răspunsul da cîștigă cu 66,3% din sufragiile exprimate. În aceeași zi, alegerile dau noua configurație politică a țării. Radicali și moderați se prăbușesc, SFIO progresează în raport cu 1936, dar ea este devansată net de Partidul comunist, care cunoaște o creștere excepțională, consecință a rolului său în Eliberare și a prestigiului URSS. În sfîrșit, o formațiune nouă realizează o pătrundere: Mișcarea republicană populară (MRP), care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republican, care se asociază cu SFIO, radicalii mendesiști, UDSR (Uniunea democratică și socialistă a Rezistenței) a lui François Mitterrand, unii gaulliști cu Jacques Chaban-Delmas repurtează un relativ succes, fără să aibă o majoritate. MRP își continuă refluxul, foștii gaulliști se prăbușesc, în timp ce mișcarea poujadistă, numită astfel după numele fondatorului său, Pierre Poujade, papetier la Saint-Céré, obține 12% din sufragiile exprimate: plecat de la un protest împotriva fiscului, el vehiculează antiparlamentarismul și naționalismul xenofob. Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub valurile triumfătoare, rămînînd credincioși unul altuia, în clipa cînd cerul însuși părea să-i trădeze. L-ai văzut pe secundul asasinat, azvîrlit de pirați de pe puntea pe care-și făcea cartul de la miezul nopții; ore în șir s-a prăbușit în botul nesătul al apelor adînci, mai negru decît întunericul, iar ucigașii și-au văzut de drum, nestingheriți, în vreme ce fulgere repezi sfărmau corabia de lîngă el, care ar fi putut duce un soț fidel la brațele doritoare să-l strîngă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deodată, o enormă fantomă albă se ridică din ocean, cu o mișcare rapidă, ce le tăie răsuflarea vîslașilor. în clipa următoare, nefericitul secund, atît de clocotitor de viață, fu proiectat în aer și, descriind un lung arc de cerc, se prăbuși în mare, la o distanță de circa cincizeci de iarzi. Nici o scîndură din ambarcațiune nu fu vătămată și nici un fir din părul vîslașilor nu fu atins; dar secundul se scufundă pentru vecie. îîn paranteză fie spus, asemenea accidente se petrec
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
las să fie strivit - am simțit că situația asta a mea e, de fapt, situația tuturor muritorilor, numai că, în majoritatea cazurilor, aceștia sînt legați prin legături siameze cu o mulțime de alți semeni, dacă bancherul dumitale dă faliment, te prăbușești odată cu el; dacă farmacistul îți vîră din greșeală otravă în hapuri, mori. E adevărat că, printr-o maximă prudență, omul e în stare să evite aceste dezastre și numeroase alte nenorociri ce-i pîndesc viața. Dar oricît de atent aș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
capul, pînă atunci neînsuflețit, zbuciumîndu-se și legănîndu-se chiar sub fața apei, ca și cum i-ar fi venit brusc o idee importantă - deși nu era decît bietul indian care, prin zvîrcolirile lui, dezvăluia fără să vrea adîncimea primejdioasă pînă la care se prăbușise. în clipa cînd Daggoo, cocoțat pe creștetul cașalotului, încerca să desprindă mandarul din parîmele palancurilor, în care se cam încurcase - se auzi un troznet și, spre groaza noastră, a tuturor, unul dintre cele două cîrlige enorme ce țineau capul, se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un cartuș într-o pușcă? încetează! Cum o să-l ajuți dacă-i îndeși pe cap găleata asta de fier? încetează imediat, n-auzi? Ă Atenție la palanc! strigă un glas ca de tunet. Aproape în aceeași clipă, enormul cap se prăbuși în mare cu un zgomot asurzitor, întocmai ca masa de piatră a Niagarei în vîltoarea apelor; corabia, ușurată brusc de povară, se rostogoli pe cealaltă parte, dezvăluindu-și arama strălucitoarea a carenei; toți marinarii rămaseră fără suflare în timp ce Daggoo apărea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bordul unui vas, în largul mării îdecît pentru niște oameni ca vînătorii de balene, care sînt deprinși să facă treaba asta aproape în fiecare oră), căci talazurile ridică ambarcațiunea pînă sub parapetul vasului, pentru a o lăsa numaidecît să se prăbușească pînă la jumătatea carlingii. Cum pe corabia străină nu exista, firește, ingeniosul dispozitiv inventat de Ahab, acesta se afla acum în situația penibilă a unui om al uscatului și cerceta din ochi, deznădăjduit, bordul înalt și săltăreț al corabiei, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ferindu-și privirea, îi întoarse grăbit spatele căpitanului străin și coborî în cabină. Gardiner, rămase o clipă uluit de această respingere categorică a rugăminților sale atît de fierbinți, dar dezmeticindu-se brusc, porni în tăcere spre parapet și, mai degrabă prăbușindu-se decît coborînd în ambarcațiunea lui, se întoarse la corabie. în curînd cele doua nave și-au despărțit făgașele și, cît timp Rahila a rămas în cîmpul nostru vizual, am zărit-o abătîndu-se mereu spre cîte un punct întunecat, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
om menit să-l supravegheze îndeaproape. Dată fiind încîlceala parîmelor mișcătoare, ale căror poziții și manevre nu pot fi totdeauna deslușite cu precizie de pe punte, unde capetele lor sînt aruncate mereu, matelotul cocoțat în arboradă ar putea lesne să se prăbușească de-acolo în mare, în urma neatenției echipajului, dacă n-ar avea pe cineva care să supravegheze parîma; o asemenea întîmplare ar putea trece drept o calamitate naturală. De aceea, măsura luată de Ahab nu era cîtuși de puțin neobișnuită, singurul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în timp ce monstrul se depărta, furios, ambarcațiunile se grăbeau spre naufragiați. Ahab fu pescuit de ambarcațiunea lui Stubb; cu ochii injectați, orbiți de spuma albă și sărată ce i se usca în zbîrcituri, bătrînul simți că-l părăsesc puterile și se prăbuși, doborît de caznele trupești îndurate prea îndelung; rămase o vreme așa în fundul ambarcațiunii lui Stubb, ca un om călcat în picioare de o turmă de elefanți. Din străfundurile sufletului său urcau gemete nearticulate aidoma suspinelor deznădăjduite care urcă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trăda firea aprigă, răzbunătoare, dorința de a pedepsi, răutatea veșnică. Orice-ar fi putut face omul, fortăreața albă a frunții ei se abătu asupra provei de tribord a corabiei, azvîrlindu-i în aer pe marinari, cu scînduri cu tot. Unii se prăbușiră cu fața în jos. Capetele harponiștilor din arboradă se zguduiră pe gîturile lor de tauri, aidoma vîrfurilor dislocate ale unor catarge. Auzeau cum prin spărtură pătrunde apa, ca un torent de munte într-o rîpă. Ă Corabia! Dricul! Al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ultima-i suflare, ciocanul în aripa aceea. Și astfel, cîrîind sălbatic, pasărea cerului, cu pliscu-i imperial întors în sus și cu trupul înfășurat în steagul lui Ahab, se scufundă odată cu corabia lui care, aidoma lui Satan, nu voia să se prăbușească în iad fără a smulge un crîmpei de cer, pentru a se duce la fund încununat cu acest coif viu. Cîteva păsări mai mici zburară, cîrîind, deasupra hăului care încă nu se închisese; un val de spumă tulbure se mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mei, îți neg, Dumnezeule, existența”. Grav bolnav, B. moare în august 1961 - și, ca un fel de ermetism în sfârșit „dezlegat”, a doua zi după înmormântare, salcia din curtea casei sale, în care poetul vedea un copac sacru, s-a prăbușit deodată, din cauza unei furtuni, peste mormintele mult-iubiților și credincioșilor săi câini. O reacție firească a naturii, la moartea unui poet de o originalitate stranie, intens expresivă și provocatoare: o sinteză de apolinic și dionisiac. În numai doisprezece ani, poetul care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
costurile aprovizionării cu hidrocarburi a statelor est- europene. În căutarea independenței economice în raport cu un centru moscovit nemaidispus să îi finanțeze industrializarea, Ceaușescu a reorientat RSR spre CAER imediat după 1980, "când prețurile la materii prime pe plan mondial s-au prăbușit". În cadrul CAER, "prețurile la materiile prime trebuiau să fie media prețurilor de pe piața mondială din ultimii 5 ani". Acestea aflându-se în ascensiune în anii '60 și '70, prețul la care Uniunea Sovietică vindea energie sateliților săi est-europeni era, în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
drept, nemișcat, în mijlocul cercului. Încheieturile armurii se înțepeniseră. În minutul care urmează, profanatorii dispar ca șobolanii care părăsesc vasul ce se scufundă. Pe platou doar Richard rămâne. Singur, nemișcat, drept preț de câteva clipe. Apoi armura cedează și el se prăbușește fără viață. De ce am fost atât de impresionat de soluția tânărui regizor, soluție care mă urmărește de atâția ani și mă îndeamnă la cugetare și la respect? Pentru ca mi s-a părut de o remarcabilă profunzime, de o remarcabilă înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
decizie neraționabilă a ființei lui s-a așezat pur și simplu în afara propriei vocații, fără să știrbească integritatea ființei. Și totuși: o amintire am. Pescărușul de Cehov la teatrul dramatic din Constanța, în regia lui Alexa Visarion. Subit, Trigorin se prăbușește drept, zvelt, fără nici o precauție elastică, în scenă. Nina taie scena de-a latul către culise. De dincolo, i se aude plânsul. Respiră, aud cum freamătă. De unde intrase Nina, apare fulgerător Arkadina, cu mâinile întinse, îi cuprinde între palme chipul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de credință și, în ultimă instanță, un "film de suflet"... (Călin Căliman) Imaginea unui zid acoperă tot ecranul, într-unul dintre primele cadre ale filmului. Să fie cel tot înălțat de meșterul Manole, surprins cu o clipă înainte de a se prăbuși sau peretele unei închisori? Inutil să căutăm un răspuns tranșant, poate fi și așa, și așa. Ana lui Alexa Visarion înaintează prin sugestii-perechi, duale, prin așternerea întregului câmp la dispoziția unor idei ce cheamă imediat opusul: profan-sacru, constrângere libertate, înălțare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
numai pentru că așteaptă să mai fie martori la desfășurarea unui eveniment familial (Tataryn, Chochinov, 2002). Așa cum reitera marele nostru dramaturg, E. Ionescu (1968) în tulburătoarea sa piesă de teatru „Regele moare”, cu fiecare om care pleacă din această lume se prăbușește un întreg univers, format din idealurile, nevoile, realizările sale, din pierderi, deziluzii și încercări, din iubiri și speranțe. E o lume unică, irepetabilă care se spulberă prin moarte, adică prin pierderea cea mai copleșitoare și mai completă dintre toate pierderile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a oferi adăposturi trainice celor năpăstuiți. Am amintit că nu se pune problema uniformizării locuințelor în toate zonele, pentru că, de exemplu, la munte, unde cad mari cantități de zăpadă, nu se pot face acoperișuri plate, deoarece s-ar putea prăbuși sub povara zăpezilor. În diferite regiuni ale țării, locuințele sunt proiectate cu elemente specifice. În ce privește refugiații aflați în Ungaria, am amintit că în urma activităților întreprinse în acest domeniu de către Consulatul General ungar de la Cluj-Napoca, pentru stimularea fluxului de refugiați, în pofida
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acord între reprezentanți Hinduși și Musulmani, mulți conducători indieni nu s-au împăcat cu gândul că subcontinentul a fost divizat. În fapt, aceștia au așteptat, au dorit și au conceput, din prima zi a existenței Pakistanului, ca acesta se va prăbuși și va fi anexat de India. În acest scop au fost puse la cale dispute precum problema apei și a barajului Faraka etc. O a doua problemă imaginată de gânditorii indieni a fost aceea a întreținerii suspiciunii față de Pakistan. În timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin prezența lui (într-adevăr hipnotică): personajul deschide ușa, intră, începe să facă pașii fără sfîrșit pînă la biroul ducelui, acesta, jucîndu-și îngroșat rolul, își balansează (adică distrat și nonșalant) scaunul, iar cînd victima ajunge foarte aproape, neatent, Mussolini se prăbușește caraghios pe spate. Vă imaginați contraefectul! În plin centrul orașului, pe artera lui legendară, ca și cum Iașii ar fi Oltenița, un panou de cea mai pură tradiție nicolină, are, în centru, litoul bine ferchezuit al zîmbărețului președinte de Republică. I se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]