12,551 matches
-
mine, de finețea extraordinară a gustului și intuițiilor sale literare. M-am bucurat, când am preluat conducerea României literare, să-i ofer cronica literară permanentă, iar ca membru al juriului premiilor Uniunii, am izbutit a-i acorda premiul Uniunii pentru remarcabila monografie despre Rebreanu, neegalată până azi. Raicu cu soția sa, Sonia, au fost printre ultimii care s-au expatriat și știu că au făcut-o cu o mare deșirare sentimentală și profesională. A publicat, cu ajutorul prietenului nostru Virgil Tănase, o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-l bine, foarte bine, dinainte, pe Matei! și, prin el, prin mișcarea gustului și a tipului său de a raționa, selecta și analiza, mi-am dat oarecum seama ce simte un spirit european eminent, care a făcut deja o carieră remarcabilă În țara din care venea, aflat În impactul nord-american. În cei vreo treizeci de ani de când se află „acolo”, ca profesor de comparatistică la Universitatea din statul Indiana - Bloomington, Matei, alegând dificilul și riscantul exil, fugind de marasmul politic și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Bucarest, cea de-a doua, mai târziu, Începând din 1960, o Trilogie balcanică, ale cărei prime două volume (Marea șansă și Orașul decăzut) au drept cadru România anilor 1939-1940. Cel dintâi privește țara cu simpatie, cealaltă cu o antipatie nedisimulată. Remarcabilă În această nepotrivire este Însă acordul fundamental asupra caracterizării civilizației românești În sine. Celor doi vizitatori, care altminteri nu au nimic comun unul cu celălalt (În afara apartenenței lor la cultura apuseană), România le apare ca o țară doar parțial integrată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu În vestul continentului, ca celelalte, ci În răsărit, În zona predominant slavă a Europei. Este ce a rămas din domeniul răsăritean al latinei (care cuprindea În Antichitate și jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice). În plus, românii poartă un nume remarcabil. Sunt singurul popor romanic (alături de micul grup al rumanșilor din Elveția) care a păstrat numele vechilor stăpânitori ai lumii. Forma inițială a fost „rumân“ (transmisă și În alte limbi: „Rumanian“, „Roumain“), modificată În epoca modernă În „român“, pentru a semăna
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cu aceasta, discuția despre limba română Încă nu s-a Încheiat. Mă voi opri puțin mai departe asupra procesului de occidentalizare declanșat În secolul al XIX-lea, cu urmări Însemnate și asupra limbii. Ceea ce rămâne, dincolo de marca latină dominantă, este remarcabilul și pitorescul amestec prezent În sinteza lingvistică românească: reflectare a unei istorii frământate și supuse unor variate influențe și interferențe. Ca și România, limba română este inconfundabilă: cu nota ei predominant latină, dar și cu sensibila coloratură slavă, cu cuvintele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
S-a pus astfel accentul pe caracterul particular al civilizației românești (care nu este inferioară altora, ci diferită), pe victoriile obținute Împotriva unor adversari mai puternici, pe rolul românilor În apărarea creștinătății europene. Un fapt scos În evidență este și remarcabila vitalitate a țărilor române, care au reușit, În condiții tulburi — prin război și prin diplomație —, să-și păstreze existența, În timp ce țări cândva puternice, ca Ungaria sau Polonia (fără a mai vorbi de statele balcanice), s-au prăbușit, Înghițite de puteri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
turcii nu mai aveau Încredere În greci) și reve nirea, În 1822, la dom niile „pământene“. Un nou război Între ruși și turci se desfășoară În 1828-1829. Până În 1834, țările române se află sub ocupație rusă. Guvernator este un om remarcabil, generalul Pavel Kiseleff, singurul rus că ruia românii i-au păstrat până astăzi o bună amintire (cel mai elegant bulevard din București Îi poartă numele). Sub supra vegherea lui, boierii elaborează primele Constituții românești, numite Regu lamente Organice (aproape identice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vremii, dar se rup totuși de ea. Se Înființează universitățile: la Iași În 1860, la București În 1864. La 1867 este creată Societatea Academică, devenită În 1879 Academia Română. La 1866, Constituția României este imitată după Constituția belgiană din 1833. Performanță remarcabilă: România era o țară agrară, de tip rural-patriarhal, Belgia, dimpotrivă, una dintre cele mai industrializate și mai burgheze țări ale continentului. Românii puteau să aleagă una sau alta dintre Constituții. Au ales-o pe cea mai avansată și mai liberală
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
profilul țării rămânea Încă pronunțat rural. Abia 20% dintre români (În 1930) locuiau la orașe.<endnote id="20"/> Era una dintre cele mai rurale țări ale Europei. Elita românească se situa incontestabil la nivel occidental. Perioada interbelică a cunoscut o remarcabilă efervescență culturală. Însă nivelul general de cultură se afla mult mai jos. La 1930 doar 57% dintre români erau știutori de carte (spre comparație: Bulgaria — 60,3%; Ungaria — 84,8%; Cehoslovacia — 92,6%). Este drept că cei mai mulți dintre analfabeți aparțineau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ale Europei. Oricum s-ar calcula produsul brut pe locuitor, diferența este astăzi sensibil mai mare Între România și Occident decât era În preajma celui de-al Doilea Război Mondial. De altfel, În ansamblu, Europa excomunistă a pierdut puncte În raport cu Occidentul (remarcabil rezultat al unor ritmuri de creștere de trei ori mai Înalte decât cele occidentale!). O statistică din ultimul an al lui Ceaușescu pune În lumină metodologia de calcul. Se dăduse ordin de sus ca producția agricolă la hectar să depășească
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dispunând laolaltă de aceeași gamă redusă de produse și servicii, oamenii au ajuns să trăiască aproximativ la fel. Și regiunile României și-au pierdut mult din vechea lor identitate. Înainte de comunism — așa cum am arătat În primul capitol —, ele prezentau o remarcabilă varietate, sub raport etnic, religios și cultural. Nu sunt nici acum identice, dar trăsăturile deosebitoare s-au atenuat considerabil. Peste tot, comunismul a nivelat și a omogenizat (fără să reușească pe deplin; numai utopia este perfect omogenă). România este astăzi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de cele din 1990. Mai Întâi, la primul tur, Iliescu a fost pus În situație de balotaj: 47% din voturi (față de cele 85% cu doi ani Înainte). Candidatul Convenției Democrate, Emil Constantinescu, a obținut 31%, un scor Încă insuficient, totuși remarcabil pentru o opoziție care pornise de atât de jos. Turul al doilea l-a câștigat, firește, Iliescu, cu puțin peste 60% contra aproape 40%. Și peisajul parlamentar s-a modificat; procentele obținute au fost (În cifre rotunjite): F.D.S.N., viitorul P.D.S.R.
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un intelectual care să recunoască că ar fi votat Năstase!). Și cei cu studii medii s-au orientat mai curând spre Băsescu. În schimb, peste 60% dintre cei care n-au depășit studiile elementare și-au dat votul lui Năstase. Remarcabilă Împărțire: rafinatul intelectual Năstase, profesor universitar, colecționar de artă, i-a „convins“ pe votanții care n-aveau nimic de-a face cu poza lui intelectuală, În timp ce intelectualii (și, În genere, oamenii mai bine informați) l-au preferat pe „incultul“ Băsescu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
altora, ca și a minorității maghiare) Gheorghe Funar (mai Întâi președinte al P.U.N.R., apoi vicepreședinte al Partidului România Mare), politician cu un discurs cu totul rudimentar și extravagant naționalist. Și astfel, un oraș universitar, cu o viață intelectuală remarcabilă, de factură și cu tradiție europeană, a ajuns să creeze o situație jenantă pentru România, În antiteză cu Timișoara, capitala Banatului, oraș deschis spre Occident și cu o exemplară coabitare Între etnii și culturi. Această neplăcută istorie s-a sfârșit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a schimbat și la Cluj, iar Funar a pierdut alegerile. Întrebați care sunt instituțiile statului pe care le apreciază cel mai mult, românii răspund invariabil: Biserica (procente Între 80 și 90%) și Armata (Între 70 și 80%). Este o ilustrare remarcabilă a amintitelor tentații de autoritate și coeziune națională. Nu acestea sunt instituțiile cele mai caracteristice ale democrației! Interesant și faptul că Biserica — Biserica ortodoxă, se Înțelege — este considerată „instituție a statului“. O ideologie religioasă destul de vag definită a ocupat locul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ele, formând, de fapt, o mare familie (cu inevitabilele certuri de familie, dar și cu simț de solidaritate). Pentru România, căsătoria Mariei (născută În 1875), la vârsta de numai 17 ani, În 1893, cu Ferdinand, moștenitorul tronului, a fost o remarcabilă „lovitură“ dinastică. Desigur, În fruntea țării se afla un Hohenzollern, Însă nu din ramura imperială a familiei. Maria era mai Îndeaproape Înrudită cu Hohenzollernii de la Berlin decât Carol sau Ferdinand; ea Își făcea nonșalant apariția ca rudă apropiată a tuturor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
plan mondial», dovedind puterea de creație a geniului românesc.“ <endnote id="5"/> Acesta era proiectul pe care și-l asumase și Eliade. Chiar atunci când În lume a triumfat specializarea — tot mai strictă cu fiecare generație —, românii au continuat să producă remarcabile specimene de savanți universali. Tonul l-a dat Dimitrie Cantemir (1673-1723), domnitor al Moldovei la 1710-1711 și refugiat apoi, În urma unui război nenorocos cu turcii, În Rusia lui Petru cel Mare. A fost un om de acțiune, dar și un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
romantismului. Românii totuși nu dezarmează; eforturile de promovare a lui Eminescu continuă, Însă cu ce șanse? Și Caragiale este prea dependent de limbaj și de o atmosferă balcanică specifică. Românii au mulți scriitori excelenți: un peisaj literar cu atât mai remarcabil, cu cât literatura lor modernă, de factură occidentală, a Început târziu, abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. Poezia și proza scurtă s-au afirmat mai repede; romanul Însă s-a maturizat abia după Primul Război Mondial, când a cunoscut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
comerciale). Prima dintre arterele importante ale orașului modern a fost tăiată de Constantin Brâncoveanu Începând din 1692. Acest domnitor a avut pasiunea construcțiilor. De numele lui se leagă „stilul brâncovenesc“, una dintre cele mai interesante sinteze ale artei vechi românești, remarcabil prin bogăția elementelor sculptate În piatră (coloane, ancadramente de ferestre), la Întâlnirea dintre barocul occidental și tradiția decorativă a Orientului. Brâncoveanu avea un palat, altul decât cel domnesc, dar nu departe de acesta, tot lângă Dâmbovița, la poalele dealului Mitropoliei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
jur. Dar merită să fie descoperite. Geniul constructorilor de biserici s-a manifestat aici nu În mare, ci În mic. Nu În grandoarea ansamblului, ci În capacitatea de miniaturizare și În finețea detaliilor. Cele mai mici sunt și cele mai remarcabile, precum minuscula Biserică Stavropoleos (1724), extrem de uvrajată, În spiritul artei brâncovenești. Contemporana sa, Biserica Crețulescu (1722), cu delicata ei siluetă și roșul cărămizilor aparente, produce un neașteptat efect de contrast, așa cum e așezată, lângă fostul Palat Regal și vizavi de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În istoria și cultura țării o oferă numeroasele sale muzee. La Palatul Regal este instalat Muzeul Național de Artă, cu o colecție foarte bogată de artă românească (ilustrând toate fazele ei de dezvoltare), precum și o galerie europeană, cu unele piese remarcabile, provenind În cea mai mare parte din colecțiile Casei Regale; trei splendizi El Greco se numără printre punctele de atracție. În vremea lui Ceaușescu s a Înființat și un „Muzeu al colecțiilor de artă“ (pe Calea Victoriei, În vechea clădire a Ministerului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o mulțime de piese originale: ceramică preistorică, dacică și romană, statui antice, inscripții... și, În primul rând, tezaurul României, cu obiecte provenind de la daci, sciți și goți (vedeta fiind faimosul Tezaur de la Pietroasa, atribuit celor din urmă), până la bijuteriile Coroanei. Remarcabilă este și copia fidelă a Columnei lui Traian, Însă nu Înălțată ca la Roma, ci cu scenele detașate, astfel Încât poate fi urmărit cu ușurință Întregul „reportaj“ al războaielor daco-romane. Există și un Muzeu de istorie al orașului București, instalat, peste
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca „a desființa” românesc. Dar altă traducere nu e posibilă; prin urmare, logic, poezia versului francez se pierde. Totuși Lucreția Andriu a câștigat rămășagul, ca să mă exprim așa, și a tălmăcit expresia franceză prin românescul „cu turnul dat pierzării”. Reușită remarcabilă: traducerea nu e inferioară originalului. Voi lăsa pe alții să vorbească de poeziile originale ale Lucreției Andriu; tonalitatea lor e puternic feminină. Constituie aceasta o scădere? Nu văd de ce. E curios că pe această sensibilitate, se altoia o reală inteligență
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
realmente desăvârșite. Eu v-aș face această triere . Această triere ar avea un dublu avantaj: Ați da publicității o plachetă lipsită de inegalități, deci Într-o prezentare artistică un mănunchi de versuri excepționale prin care ați fixa Lucreției Andriu un remarcabil loc În literatura românească. Ați lăsa pe altădată piesele mai puțin realizate. De asemeni și traducerile care, oricât de bune ar fi, nu ele pot stabili faima unui scriitor. Vorbesc din propria mea experiență. Munca, În această direcție, Lucreția Andriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sau deloc asimilați. Clădirea Parlamentului European - înaltă, beton și sticlă, cu o cupolă rotundă, ușor alungită, contrazicând flagrant vechea arhitectură a locului -, un enorm abces fluorescent, apărut în preajma Parcului Leopold. Conciergeria parcului, o clădire cu două caturi, probabil un edificiu remarcabil pe vremuri, acum pare o construcție mică și tot mai anonimă. Reușim să prindem câteva secvențe din meciul românilor cu portughezii, la o cafenea în care e instalat un televizor mare pentru clienți, dar dacă nu comanzi ceva, stăpânul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]