10,776 matches
-
acești romani să vă tulbure siesta (p. 16). Dacă e să-i dăm crezare mijlocitorului său, cel care a compus piesa cu subiect antic și-ar dori ca spectatorii să nu se lase stăpâniți mai mult de o clipă de rușinea de a conștientiza lipsa lor de asemănare cu umbrele acestor strămoși energici, gata să moară pentru libertate. Impasi bilitatea contemporanilor în fața abuzurilor tiranice se întemeiază, după cum bine știe autorul, pe grija uneori meschină pentru confortul propriu : ambiția personală, liniștea cabinetului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
p. 51). Decizia Atrizilor în favoarea lui Odiseu determină tentativa lui Aiax de a-și ucide rivalii. Atena îi ia temporar mințile, astfel că el spintecă o cireadă de vite în locul dușmanilor, iar când realizează cele întâmplate se sinucide copleșit de rușine. Personajul se face vinovat de hybris, orgoliul nemăsurat al puterii fizice se confundă cu sminteala, mai ales că el dorește calitatea de erou împotriva voinței zeilor. Inapt să învețe lecția servită de Atena, Aiax nu e doar o victimă a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
carte vie implică o meditație și cu atât mai mult, una în care existența e considerată din perspectiva omului modern.” Dumitru Micu 116. „Cărțile care le vezi că strică obiceiurile și năravurile cele mai bune și sunt spurcate și fără de rușine, să nu le iei în mână și în locul acestora citește altele, din care poți să înveți ceva bun.” Samuil Micu 117. „Cărțile sunt plăcute; dar dacă din cercetarea lor pierdem și veselia și sănătatea, cele două mai bune împărtășiri ce
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
va întâmpla. Probabil nu vei putea să găsești un editor, dar vei fi învățat atât de multe prin efortul de a fi scris încât vei continua cu forțe proaspete și o vei depăși. Dar n-o arde, chiar dacă-ți este rușine de ea. Păstreaz-o undeva într-un sertar. La treizeci de ani îți va fi lehamite de ceea ce ai scris la douăzeci. Dar la patruzeci de ani îți vei recâștiga ceva din respectul pentru visele din tinerețe! De altfel, s-ar
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
lună) și obosită. Nu s-a scuzat, a explicat doar că a trebuit să-l liniștească pe un băiat care avea să fie operat mâine. Are încredere doar în mine. De altfel eu l-am învățat să nu-i fie rușine de trupul lui. La început, îi era jenă de poluțiile nocturne, le ascundea, se frământa, era o istorie întreagă să-l speli sau să-i faci patul. Băietanii ăștia sunt lipsiți de cunoștințe elementare! Nu-i învață nimic nici părinții
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că l-ați împins pe Hitler afară din Polonia. Glumesc, deși am prea puțin chef de asta." O îmbrățișă ascunzându-și fața în magnificul ei păr roșu, care mirosea a proaspăt spălat cu un produs chimic. Un antiseptic? Îi fu rușine de ce-i trecuse prin cap și se grăbi să-i sărute mâinile. Făcură dragoste fără bucurie, aproape îndurerați, de parcă venea sfârșitul lumii. Cum apocalipsa întârzia, luară obiceiul să se întâlnească pe plajă în serile când Nastia nu era reținută la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
buna dispoziție ale celor trei bărbați. Tocmai își terminau aperitivul când ușa s-a deschis cu zgomot. Un câine mare, negru înaintă până în mijlocul sălii. Salută pe toată lumea, în dreapta și-n stânga, dând vesel din coadă. "Hector, nu ți-e rușine, închide ușa!", îi porunci șeful de gară. Plouat, câinele se întoarse ca să împingă ușa cu botul, apoi veni să se așeze dinaintea șefului de gară, privindu-l drept în ochi. "Hai, nu mai fă mutra asta, mergem!" Câinele se duse
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu omul ăsta de vorbea așa?... O latură necunoscută a personalității lui ieșea la iveală, confirmând într-un mod tragic sugestiile burlești ale numelui său, pe care odinioară își dădea silința să-l facă uitat ca pe un lucru de rușine. Direct până la brutalitate, scrâșnind din dinți, dezamăgit, actualul Gogonea i-o lua înainte finului intelectual Nicolae,cel care fusese, cel care mai era încă în unele clipe. Această ciudată modificare se petrecea cel puțin asta era impresia lui Nel în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rău, întâmplarea? Asta ar fi culmea... Sau i se contestă tocmai lui, care s-a adaptat, printre primii, la progresul filosofic, dreptul de a aduce omagiu, în vreme ce alții, care nu-i ajung nici la glezna heideggero-marxistă, se pot lăfăi fără rușine în presă? Nu le e teamă de ridicol. El, dacă i s-ar cere, ar da un text sobru, fără exagerări și paralele cu Plutharh, comparații între personajele cele mai ilustre ale istoriei universale și un analfabet gângav și coleric
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
totul se duce de râpă. Îngăduiți-mi să reproduc din memorie un pasaj extraordinar din niște pagini pe care le-am citit mai demult: "La sfârșitul unui banchet acasă la pictorul englez Haydon, poetul Keats și-a ridicat paharul toastând: "Rușine lui Newton!". Cei de față au rămas uluiți, cerând o explicație. Keats le răspunde: Pentru că el a distrus poezia curcubeului, reducând-o la o prismă". Atunci toți au acceptat și au băut pentru "rușinea lui Newton". Ce ziceți? Zic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Keats și-a ridicat paharul toastând: "Rușine lui Newton!". Cei de față au rămas uluiți, cerând o explicație. Keats le răspunde: Pentru că el a distrus poezia curcubeului, reducând-o la o prismă". Atunci toți au acceptat și au băut pentru "rușinea lui Newton". Ce ziceți? Zic și vă întreb în același timp dacă poezia poate fi distrusă de cunoaștere? Știința secolului lui Newton era marea obsesie și toate celelalte intraseră într-un con de umbră. Pe de o parte un cult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în plină creație literară, artistică, științifică: Eminescu, Andreescu, Labiș, Vlaicu, Lalescu, Bogrea, Pârvan, Sebastian... 54 La chinezi politețea este formată din opt virtuți: a fi respectuos, a fi fidel, a fi modest, a fi devotat, a nu te face de rușine în familie și în lume, a fi uman, a cultiva pietatea față de părinți, a cultiva iubirea. Un contemporan ar spune că toate acestea sunt desuete. 55 Budismul este una dintre cele mai vechi religii (de peste 2500 de ani). Cartea principală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
atingi această înălțime. Totul se clădește pe temeinicie. Dar într-o lume în care parcă tot ceea ce ar trebui să fie normal se inflamează, se irită, mediocritatea și emfaza privesc cu superioritate în jur, virtuțile se ascund. Le-o fi rușine să iasă pe stradă. Să se răfuiască ele cu impostorii, semidocții, incompetenții? La ce folos! Tocmai cu cei care par a fi de prestigiu. Nu ei decid acum, nu ei compromit imaginea sensului adevărat al termenului? Dar cum va veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cultura și societatea care produce textul și în care acesta trebuie citit și interpretat. Căci Rambo reproduce în același timp discursul de orientare dreapta cu privire la prizonierii de război deținuți în Vietnam și la nevoia de a depăși sindromul Vietnam (adică, rușinea de a fi pierdut războiul și o anume reticență a publicului față de folosirea de către Statele Unite a forței militare). Interpretarea textului cinematografic prezentat de Rambo implică deci utilizarea unor elemente de teorie cinematografică, istorie socială, analiză politică și critică ideologică, ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Thunder, Firefox, First Blood). Toate aceste tentative cinematografice de a depăși "sindromul Vietnam" prezintă Statele Unite și pe soldatul erou american victorioși de această dată, manifestînd astfel simptomul incapacității de a accepta înfrîngerea. Ele mai oferă o compensare simbolică a pierderii, rușinii și culpabilității, prezentînd Statele Unite ca "forță a binelui", victorioasă, în vreme ce dușmanii săi comuniști apar ca întrupări ale "forțelor răului" care în această versiune suferă o binemeritată înfrîngere. În aceste fantezii cinematografice, numai "dușmanul" întreprinde acțiuni reprobabile, în vreme ce americanii apar ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alte atacuri îndreptate împotriva supremației bărbatului alb. În cartea The Remasculinization of America (1989), Susan Jeffords afirmă că Războiul din Vietnam a însemnat o teribilă lovitură dată orgoliului masculin, lovitură de pe urma căreia bărbații americani au resimțit un extraordinar sentiment de rușine și vină. O mare parte din filmele și literatura despre Vietnam se ocupă tocmai de acest aspect, într-o încercare de a vindeca rănile și de a reconstitui psihicul masculin afectat. Și totuși, filmele ar putea fi interpretate diagnostic ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezintă bărbații ideali necesari apărării societății existente în fața dușmanilor săi, dar și în fața procesului de descompunere internă și de efeminare. În cazul lui Rambo, pe de o parte scenariul filmului este o punere în scenă a acestei drame a umilinței, rușinii, torturii, pe de alta a insurecției, prin intermediul unui personaj înzestrat cu puteri nelimitate; în plus, filmul îi dă spectatorului posibilitatea să traverseze spațiul junglei, contopindu-se cu natura. Spectatorii sînt invitați să participe înfiorați la distrugerea de către Rambo a dușmanilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și de mușamalizare a unor acte criminale. Așa se face că filmul hollywoodian din epoca Reagan a încadrat ritualuri de salvare mitice în structuri narative care încercau să țină sub control anxietățile sociale, să modereze și să calmeze sentimentul de rușine legat de înfrîngerea din Vietnam și să îmblînzească asperitățile istoriei (mai precis, imaginea atrocităților săvîrșite de Statele Unite în Vietnam, așa cum au fost ele prezentate în Platoon și alte filme cu tematică antirăzboinică). În aceste scenarii mitice, americanii personifică binele și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor imagini abstracte ale unei Madone de bronz, contorsionată prin metode electronice, prezentînd astfel o suprafață plată și imagini fără legătură și fără o semnificație mai profundă. Unii au atacat-o pe Madona ca fiind total antifeministă și o adevărată rușine pentru femei; alții au apreciat-o drept o adevărată feministă a timpurilor noastre și drept un model pentru tinerele femei. Camille Paglia, de exemplu, a elogiat-o ca pe "adevărata feministă" și ca pe un ideal de femeie puternică, independentă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
protestare. Dumitru Brătianu, fratele primului ministru, a trimis d-lor Ciurcu următoarea scrisoare: „Domnilor Nicolae și Al. Ciurcu, Primiți, vă rog, expresiunea viei mele dureri. Toți românii au primit, în persoana d-voastră, o lovitură crudă care-i umple de rușine. Vă doresc călătorie bună ș-o repede întoarcere în țară. D. Brătianu“ Decretul de expulzare fusese precedat de largi cercetări polițienești, fiindcă legația austro ungară din București era stăruitoare și cerea guvernului Brătianu să ia măsuri drastice. La 20 august
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
erau agenți ai poliției. Acest atentat, cu totul nemotivat, enervează și mai mult opinia publică. În Cameră, Tache Ionescu, până atunci guvernamental, interpelează guvernul și declară că, dacă se va dovedi că agresorii fac parte din poliție, îi va fi rușine să mai facă parte din majoritate. Peste câteva zile Tache Ionescu era în opoziție. Nicolae Fleva trece, fără tranziție, în opoziția violentă, iar la Cameră atacurile îndreptate împotriva guvernului irită majoritatea și provoacă mari furtuni parlamentare. Până și junimiștii devin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
8 jum. ne despărțisem, știam că pleacă la Iași... dar atâta tot. Panu plecase din țară, dar nu-mi spusese nimic. Se destăinuise administratorului, dar mie, care eram nedespărțit de el, nu-mi spusese adevărul. Adevărul era că-i fusese rușine să-mi spuie care-i este hotărârea. Dar Panu ceruse părerea multora în dreapta și în stânga, fiindcă teama de a fi deținut îl înspăimânta și îl rodea. Am spus-o, n-avea curajul fizic, nu se putea supune constrângerii și privațiunilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
iraționale și la evitarea situațiilor care provoacă astfel de neliniști. Persoanele care au atacuri de panică cred că frica îi va face să cedeze fizic și psihic, cele ce suferă de fobie socială sînt convinse că se vor face de rușine, iar cele cu fobii specifice își fac griji pentru propria persoană. Cei cu tulburări obsesiv-compulsive (TOC) se tem ca obsesiile lor să nu devină realitate, iar cei care suferă de anxietate generalizată (TAG) își fac griji că, în ciuda temerilor lor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
musculară Înțepături la nivelul membrelor Valuri de căldură și frig Dureri în piept Acțiuni Impulsul de a pleca sau plecarea propriu-zisă Senzația de a fi pironit pe loc Izbucnirea în plîns sau țipete Gînduri Teamă Neliniștea cu privire la posibilitatea unei catastrofe Rușine Gîndire confuză S-ar putea întîmpla ceva E periculos sau Ceea ce fac ar putea fi periculos Toate aceste acțiuni, gînduri și sentimente sînt indicii ale fricii și anxietății. Trebuie subliniat faptul că, deși neplăcute, nu sînt periculoase și nu pun
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
birouri. Se apropie de lift și își spune în gînd: Din nou, încă un lift. Urăsc lifturile. Probabil că, dacă urc în el, voi deveni anxios și mă voi panica. Iar dacă m-ar vedea cineva, mi-ar fi foarte rușine, pentru că și-ar da seama ce om slab sînt. Dar dacă liftul s-ar prăbuși? Aș putea rămîne acolo săptămîni întregi. Dacă stau cîteva săptămîni fără mîncare, sînt ca și mort. Poate ar fi mai bine să merg pe scări
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]