10,783 matches
-
Adevărul e că eu aveam de multă vreme planuri pe care, din neglijență, am tot amânat să le pun în aplicare, să decupez și să colecționez diferite știri din ziare, care mi se păreau surprinzătoare din cine știe ce cauză și îmi stârneau interesul sau mi se păreau mie personal importante pentru o durată de timp imprevizibilă - cele mai multe erau, la prima vedere, doar mărunțișuri; un exemplu recent: «Beatificarea celor 22 de tineri negri creștini din Uganda» (asta am găsit-o chiar acum și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de franci...” Aiurea, zic avocații societății de filme Gaumont, Fantomas al dumitale e un personaj din secolul trecut; azi nici unui copil de patru ani nu i-ar mai fi frică de Fantomas al dumitale; azi e normal ca Fantomas să stârnească râsul și de aceea filmele cu el sunt comice; nu-ți dăm nici un ban... La 85 de ani, Allain nu înțelege (sau se preface, zic cei informați) că nu ne mai sperie nimic, că suntem pertu cu odiosul, că ne
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
1977) JEBELEANU Alexandru „Avui prilejul în mai multe rânduri să particip la întâlnirile tovarășului Ceaușescu cu scriitori. Îndrumările și sugestiile secretarului general al Partidului Comunist Român, adânc cumpănite, luminate de razele unei gândiri îndrăznețe și clare, m-au răscolit întotdeauna stârnindu-mi întrebări și limpeziri asupra activității mele obștești. Tezele din iulie 1971 sunt un exemplu de aplicare creatoare a marxism-leninismului la condițiile țării noastre.“ (Orizont, 1 februarie 1973) „La cârma țării drept, neistovit Privești spre viitor cutezător, Ni-e scumpă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii» și «Expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative». Cum era și firesc, «Tezele din iulie», cum au fost botezate, au stârnit o înaltă efervescență de gândire și în rândurile scriitorilor. Ele reprezintă expresia consecvenței partidului nostru, expresia aprofundării permanente a teoriei marxist-leniniste, în destinul României de azi. Problema educației socialiste este o problemă la fel de importantă ca și problema făuririi desfășurate a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
militarismului continuu pentru om, El rămâne providențial mai întâi pentru țara sa, pentru marile prefaceri trăite de acest popor în industrie, agricultură, comerț, știință și cultură, și dacă astăzi România se bucură de succes și prestigiu binemeritat, dacă acțiunile ei stârnesc an de an ecouri tot mai numeroase și într un cerc de opinie publică tot mai larg, acest lucru se datorează în primul rând soliei de pace și prietenie, mesajului ei cel mai îndreptățit al secretarului general al Partidului Comunist
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un bloc uriaș de granit în care se învălmășeau ani, secole, domnitori, războaie, victorii și din care nu puteam să desprind nici o așchie, darămite un colț. Pentru că era de nepriceput, înalt, abrupt, aspru și rece la pipăit, pietroiul ăsta îmi stârnea doar neplăcere și teamă, ca o problemă grea de algebră. Așa că m-am bucurat când m-am văzut scăpată de el. Dar abia după ce istoria cu i mare a dat buzna peste mine în decembrie 1989 am reușit să sparg
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sâmbătă să dormi la mine, luăm binoclu’ și mergem la pândă. Să vedem și noi cu ochii noștri! Vorbim și cu Camelia. Hă? Ce părere ai?“ Bineînțeles că am zis da. În ciuda revoltei și a dezgustului pe care mi le stârnise Florentina, tentația de a o vedea pe Veronica în exercițiul funcțiunii, înveșmântată în halatul cu maci era irezistibilă. Mi-am promis ca în viitorul apropiat să onorez negreșit invitația Florentinei. Și totuși am continuat să amân acest interesant proiect, dintr-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cei de-acasă, primele imagini televizate ale „revoluției“, „teroriștii“, grozăviile despre care relata presa internațională, farsa procesului, executarea soților Ceaușescu, imaginile de coșmar din căminele de copii abandonați și handicapați, stabilimente ce semănau cu barăcile unor lagăre de exterminare ce stârneau în Germania un val de oroare se contopeau într-un amestec de hybris și catharsis, luând proporții emoționale copleșitoare în preajma Sărbătorilor Crăciunului, când cei de-aici sunt cuprinși dintr-odată de o nețărmurită milostenie și de debordante accese de filantropie
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
ne-a împins să plecăm din țară; existau momente în care trecutul revenea violent și dureros la suprafață. Așa-numita perioadă de tranziție a României ne-a redeschis multe răni intime, a rezervat opiniei publice aici, în Apus, cumplite revelații, stârnind perplexități cărora eram rugați de către noii noștri prieteni sau cunoscuți să le dăm explicații. Filmele documentare și reportajele televizate au făcut-o mai bine, mai convingător decât am fi putut-o face noi, în pofida bagajului particular și profesional de informații
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fetele la treabă sau le încuiau în casă, a mea nu mă lăsa să gospodăresc nimic ca „să nu pierd timpul cu prostii“ și mă obliga să ies la joacă și atunci când aș fi vrut să mai stau să citesc. Stârnea admirație și invidii printre gospodinele de la cele două blocuri și reprezenta un model incredibil de incomod. Tot ceea ce mă revolta pe mine, chiar copilă cum eram, o conducea pe ea cu încă o treaptă spre rai, atât de mare era
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
astfel atenția asupra precarității magiei feminine și aveam senzația că fetele astea știau despre ce undă vorbea ea atunci.) Se căsătoreau așadar pe capete cu băieții de la liceul silvic, majoritar masculin, cu un entuziasm - cel puțin exterior - care mie îmi stârnea angoase foarte asemănătoare cu cele din copilărie. Îmi amintesc exact că lucrul acesta s-a schimbat în 1990, primul an în care mai mult de jumătate dintre fetele de la pedagogic nu s-au mai măritat și au intrat fără probleme
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mă recunoaște. Nu știam să-mi fi apărut poza în vreo publicație. Dacă era vorba de persoane feminine, m-aș fi putut gândi și eu ca tot omul ,,subiectiv” că, nu-i așa, încă mai arăt bine, și mai pot stârni interes din acest punct de vedere. Dar fiind vorba de personal masculin, oricum aș fi luat-o, nu puteam fi încântat de atenția care mi se acorda. Într-un final mi-a ,,sunat clopoțelul”; indivizii respectivi nu-mi văzuseră poza
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
noi în realitate? Marian Ciornei Ziarul „Monitorul” 25.05..1996 Dramele cotidiene prezentate în paginile ziarelor nu ar trebui să reprezinte doar un spectacol la care asistăm mai mult sau mai puțin indiferenți, ci normal ar fi ca ele să stârnească reacția cititorilor pentru ca astfel de drame să nu mai aibă loceste de părere domnul Marian Ciornei, pornind de la cazul recent al torturării unei fetițe de către propriii ei părinți. "Ce-am făcut noi pentru ca astfel de tragedii să nu se mai
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mai mult decât venerabilă, a intrat în biserica din Oprea, s-a plasat undeva la peretele de nord al sfântului locaș, urmărind smerită slujba religioasă și așteptând cu răbdare sfârșitul acesteia, trecând apoi să se miruiască la rând cu sătenii, stârnind atenția și curiozitatea enoriașilor ce participau în ziua aceea la oficierea serviciului divin. Era curios pentru creștinii satului faptul că o atât de stimată doamnă, la o asemenea vârstă, după cum era echipată, după cum și-a pus rucsacul greu chiar și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din 1366 apare tradus în limba maghiară, Pajiștea, adică Poiana sau Cârța Corlatului (Korlatgyepüje). Existența acestui sat romnesc în zona aceea dovedește conviețuirea populației autohtone cu secuii colonizați de a lungul Carpaților răsăriteni. Dar actul fundamental ce ar trebui să stârnească cel mai viu interes pentru oamenii satului nostru ca și pentru scopul lucrării de față, certificatul de atestare documentară, îl găsim în «Colecția de documente privind Istoria Românilor în veacurile XIII, XIV și XV / B. Țara Românească, anii 1247 - 1500
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ultimatum nobilimii prin care cereau imperios: «nobilime să nu mai fie, iar pământurile să se împartă poporului de rând». Cu toate că Horea, Cloșca și Crișan sunt martirizați, trași pe roată la 28 februarie 1785, de puternicii vremii, ei au reușit să stârnească în sufletele iobagilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei scânteia speranței că ziua eliberării lor nu mai poate să fie departe. Numele lui Horea a rămas mobilizator nu numai pentru luptele de mai târziu ale țărănimii, dar și pentru lupta de eliberare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rod, pruni, meri, peri, vișini și oarece cireși, din care tot omul are, și ce așeza în pătul pe iarnă, și din ce-și face magiunul, dulcețurile și siropurile, dar mai ales rachiul dat de două ori la fiert ca să stârnească la o adică aromele cele mai plăcute și cheful de viață, când ne-om vesli din toamnă încolo, la nunți, de sărbători și la alte petreceri. Să urmărim însă evoluția chestiunii agricole în satul nostru după desființarea iobăgiei, după ce țăranul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-său, din uniforma marinei (mișto, nu ?), și era un fumător adevărat : chiar dacă-i scăpa țigara pe jos, el o lua, o ștergea de sacou (în toaletă era întotdeauna ud pe jos) și o băga în gură. Bineînțeles că gesturile acestea stîrneau admirație în public - nimeni nu era capabil de așa ceva. în „Barul nostru“ se putea servi o gamă variată de țigări. De bază erau bucegile, denumite și „moartea vine pe schiuri“ - după desenul de pe pachet, care înfățișa un schior. Apoi veneau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fel de Othello altoit cu Romeo și Julieta și, în plus, cu happy end. Cei doi s-au căsătorit și au trăit fericiți pînă la adînci bătrî neți. În realitate, cînd ești în mijlocul evenimentelor, nu e nimic care să-ți stîrnească rememorări nostal gice. Numai senzația de penibil și o imensă rușine./ Să ne întoarcem totuși la scena din cămin, cînd fiecare era pus să-și mărturisească nefericirile. Dacă povestirea lui Bazil și cea a lui Soare ne-au umplut de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aveau mereu scandal. Ca să-i arate controlorului cît de mic i-e copilul, maică-sa îl lua pe genunchi (cam greu, ce-i drept), îl mîngîia pe cap și îi spunea : „Stai cu mama aicea, liniștit...“. Cum se potolea furtuna stîrnită de omul acela care țăcănea biletele (el pleca în cele din urmă, cu capul mare de toate argumentațiile părinților), venea momentul în care toți cei din compartiment își sco teau pachetul cu de-ale gurii. Pahare de plastic „raba tabile
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Nu știa de ce, dar în echipa lui se adunau de fiecare dată cei mai proști. Adver sarii erau mereu foarte rapizi, cu per spicacitate, zîmbitori și normal că învățătoarea îi plăcea mai mult pe ei. Ai lui erau blegi și stîrneau rîsetele celorlalți. Cînd păreau și ei în zile mai bune, se trezea cîte unul care se ridica în picioare cu mîna la nas și zicea : „Tovarășea, iar pute de la Cavadia !“. După ce că erau bătuți în cap, se mai și pîrau între
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
obicei, de parcă le-ar fi spus : „Astăzi, copii, vom face asta sau asta“. Dănuț nu înțelegea nimic. Învățătoarea îi întrebă : — Ei ? și cum vi se pare noul meu nume ?... Nu-i așa că-i mai frumos ? Nimeni nu-i răspunse. Praful stîrnit înainte de începerea orei se juca leneș prin aer. Tovarășea se uită prin clasă iscoditoare și, văzînd că toată lumea tace, își privi ceasul, spuse „biinee“ și începu lecția nouă. „Astăzi, copii, vom trece la înmulțire.“ Dănuț nu o mai asculta. Se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
repede. Gîsca a început să lipăie prin apă, iar apoi, cînd cada s-a mai umplut, să înoate de-a binelea. Cum nu prea avea chef să se deplaseze, tatăl o fugărea dintr-un capăt în altul al căzii. Gîsca stîrnea valuri ca un vaporaș. După un timp însă a început să-și lase capul din ce în ce mai jos. În cele din urmă, și l-a sprijinit de marginea căzii. Dar îi cădea și de-acolo... „Hă, i s-a urcat la cap
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de tot. În paran teză fie spus, bunica era foarte mulțumită de situație și se opusese prin orice mijloace ca părinții să aranjeze ceva pentru fiul lor. Astfel stăteau cei doi în sufra gerie, într-o armonie care începuse să stîrnească invidia vecinilor. Prin pereții subțiri de be-ce-a se auzeau din alte părți certuri sau diverse alte lucruri, dar vocea bunicii le acoperea pe toate. Afară era un zbucium perma nent, cu mașinile care treceau încoace și-ncolo ; în sufragerie, în
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tinerețe, trăitor într-o casă mică, dar cochetă, dintr-un cartier mărginaș al orașului. Căsuța împrejumuită de cerdac pe trei laturi, amplasată ceva mai în interiorul proprietății pentru a fi ferită de praf și de zgomot are fața spre sud și stârnește admirația trecătorilor prin iarba de un verde crud ce pavează curtea, prin coloritul viu și armonios al florilor și arbuștilor ornamentali ce răsar din aranjamentele presărate ici și colo. În dreptul intrării din față, cerdacul are un ieșind, un fel de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]