64,222 matches
-
televiziunii - captarea atenției publicului prin activarea mecanismului de orientare; chiar vizionarea programelor TV (din ce în ce mai trepidante și mai terifiante) reprezintă un mod specific de violentare a atenției și minții umane. Ca urmare, efectele violenței televizuale sunt mai complexe decât ne spune teoria „mimetismului” sau a „învățării”: violența depersonalizează, dezechilibrează și desensibilizează (se ajunge în masă la o stare denumită ca fiind „crima de indiferență”, ca rezultat al banalizării mediatice a violenței). Falsele mesaje pe care le transmit filmele violente Violența este omniprezentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
TV („marii consumatori” de TV, Gerbner) și de vârsta expunerii, ca și de contextele de viață ale subiecților (cf. Esprit, martie-aprilie, 2003, pp. 119-120). Efectele violenței televizuale: între imitație, dezinhibare, desensibilizare și incubație culturală Evaluarea efectelor violenței mediatice depinde de teoria încadrării și abordării acestora. Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vârsta expunerii, ca și de contextele de viață ale subiecților (cf. Esprit, martie-aprilie, 2003, pp. 119-120). Efectele violenței televizuale: între imitație, dezinhibare, desensibilizare și incubație culturală Evaluarea efectelor violenței mediatice depinde de teoria încadrării și abordării acestora. Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
2003, pp. 119-120). Efectele violenței televizuale: între imitație, dezinhibare, desensibilizare și incubație culturală Evaluarea efectelor violenței mediatice depinde de teoria încadrării și abordării acestora. Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
efectelor violenței mediatice depinde de teoria încadrării și abordării acestora. Fiecare dintre marile teorii conduce la definirea unor tipuri de efecte. Dacă luăm în considerare clasificarea teoriilor propusă de Rémy Riffel, vom constata identificarea următoarelor tipuri de efecte. Astfel: 1. Teoria agresivității încadrează patru categorii de efecte: a) efectul de catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive și violente); b) efectul de învățare socială (aproprierea și imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
imitarea actelor violente, a „eroilor” violenți și a comportamentelor violente); c) dezinhibarea (favorizarea declanșării agresivității și trecerea la acte violente prin pierderea reținerilor la comiterea de acte violente); d) incitarea și imitarea (provocarea directă la acte și comportamente violente). 2. Teoria desensibilizării reține în mod deosebit caracterul difuz al influențelor violenței mediatice și, în consecință, două categorii de efecte: a) reducerea emoționalității individuale la stimuli (acte de violență) și, în felul acesta, un anumit grad de indiferență față de violența reală (sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
insensibilitate până la împăcarea oamenilor nu doar cu acte izolate de violență, ci chiar cu o societate sau cu grupuri și acțiuni tot mai violente (de aceea, trebuie contracarat serios riscul banalizării terorismului și al reducerii reacțiilor societății față de terorism). 3. Teoria fricii care integrează două procese-efecte: a) procesul de incubație (instalarea progresivă a sentimentului de teamă și de insecuritate, care poate deveni paralizant) și b) fenomenul „cultivării” (G. Gerbner) având ca rezultat confundarea „realității lumii” cu „realitatea mediatică” îmbibată de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și presupoziția că ei devin insensibili la violență (cercetări mai aprofundate ar putea aduce precizări și în această chestiune). Figura 1. Cu ce sentimente priviți scenele de violență din filme și alte emisiuni TV? Teza incubației culturale - altă expresie a teoriei cultivării a lui G. Gerbner - se referă la impactul programelor TV asupra formării modului în care tinerii își reprezintă lumea, inclusiv în materie de violență. Teza pornește de la o realitate contemporană indubitabilă - rolul masiv al televiziunii, al consumului televizual în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
înclinați să se identifice prin mimetism cu personajele televizuale, decât preadolescenții, aceștia fiind derutați de lipsa lor de experiență și mai ales de credința în „realitatea televizuală”. Mecanismele de influențare ale violenței televizuale sunt mult mai complexe decât ne spune teoria „mimetismului”: violența depersonalizează, desensibilizează și dezinhibă sau, dimpotrivă, șochează și conduce la supraestimarea violenței ca risc și ca reflex de apărare, la legitimarea violenței. Fără a acredita concluziile extreme ale lui Sartori din Homo videns, după care omul crescut în fața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Television Violence Monitoring Report, UCLA, USA. Comstock, G., Paik, J. (1991), Television and the American Child, New York: Academic Press. Dâncu, Vasile. (2000), Călăuzitorii ochi de sticlă ai televiziunilor, Tara telespectatorilor fericiți, Cluj-Napoca: Editura Dacia. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași: Editura Polirom. Dorr, Aimée (1983), No Shortcuts to Judging Reality. In Jennings Bryant & Daniel R. Anderson (Eds.). Children’s Understanding of Television: Research on Attention and Comprehension New York: Academic Press. Drăgan, Ioan, Ștefănescu, Poliana (coord
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
problemelor sociale, care se concentrează pe agresiune, și concepțiile normative conform cărora agresiunea este acceptabilă (Bushman, Huesmann, 2001; Huesmann, 1986). Pornind de la principiul conform căruia tinerii au tendința înnăscută de a-i imita pe cei pe care îi observă, aceste teorii sugerează că, în cazul copiilor foarte mici, aceștia imita mai ales comportamentele deosebite pe care le văd. Prin observarea unor comportamente agresive în jurul lor, crește șansa ca acei copii să se comporte în același mod (Bandura, 1977). Pe masură ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prietenilor, a comunității și a mass-media, devin mai complexe, abstracte și automate (Huesmann, 1986). Pe măsură ce copiii se maturizează, credințele normative asupra comportamentelor sociale corespunzătoare se cristalizează și încep să actioneze ca filtre de limitare a comportamentelor sociale necorespunzatoare. Pe scurt, teoria învățării prin observarea social-cognitivă postulează efectul pe termen lung al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Pe scurt, teoria învățării prin observarea social-cognitivă postulează efectul pe termen lung al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe termen lung este teoria desensibilizării. Această teorie se bazează pe faptul empiric că majoritatea oamenilor par să aibă o reacție emoțională atunci când văd sânge sau scene violente. Totuși, în urma expunerilor repetate la violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lung al expunerii la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe termen lung este teoria desensibilizării. Această teorie se bazează pe faptul empiric că majoritatea oamenilor par să aibă o reacție emoțională atunci când văd sânge sau scene violente. Totuși, în urma expunerilor repetate la violență, acest răspuns emoțional negativ devine și el obișnuit, iar observatorul se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la violență, prin influența acestei expuneri asupra dezvoltării scenariilor de rezolvare agresivă a problemelor, asupra deviațiilor ostile și asupra credințelor normative de aprobare a agresiunii. O teorie alternativă sau complementară, care explica efectele pe termen lung este teoria desensibilizării. Această teorie se bazează pe faptul empiric că majoritatea oamenilor par să aibă o reacție emoțională atunci când văd sânge sau scene violente. Totuși, în urma expunerilor repetate la violență, acest răspuns emoțional negativ devine și el obișnuit, iar observatorul se desensibilizează. Mai sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
copil, creând un mediu violent pe care copilul îl „observă”. Totuși, pentru violența media, ipoteza de bază este aceea potrivit căreia copilului agresiv pur și simplu îi ”place” să urmărească mass-media agresive mai mult decât altora (Huesmann, 1986a, 1986b). Cealaltă teorie alternativă care a fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât cu vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ipoteza de bază este aceea potrivit căreia copilului agresiv pur și simplu îi ”place” să urmărească mass-media agresive mai mult decât altora (Huesmann, 1986a, 1986b). Cealaltă teorie alternativă care a fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât cu vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și Paik, 1991). Aceasta teorie sugerează că relațiile pe termen lung dintre agresiune și expunerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fost discutată pe larg este cel mai bine descrisă ca teoria „celei de-a treia variabile”. Se știe că numeroase caracteristici demografice, familiale și personale se corelează atât cu vizionarea TV, cât și cu agresiunea (Comstock și Paik, 1991). Aceasta teorie sugerează că relațiile pe termen lung dintre agresiune și expunerea la violența din mass-media sunt false și derivă din asocierea strânsă cu una sau mai multe dintre aceste variabile terțiare. S-a constatat că acei copii care au un IQ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este dificil de construit utilizând numai informații privind expunerea la TV și câțiva parametri demografici. Dar care sunt predictorii efectelor pe termen scurt ai violenței televizuale? În urma unei proceduri de regresie stepwise s-au obținut rezultate care explică parțial unele teorii discutate anterior. Vom prezenta aceste rezultate pe grupe de vârstă, diferențiat pe sexe, deoarece vom constata unele comportamente specifice. Copiii între șapte și 10 ani Majoritatea copiilor de șapte și 10 ani urmăresc desene animate în proporție de 88% (ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
telerealității”, a lumii construite mediatic și distincte de realitatea statistică, de pildă (de exemplu unele categorii sunt suprareprezentate, altele subreprezentate). Mai mult, receptorii sunt văzuți ca mai curând pasivi și neselectivi, ceea ce este profund discutabil. O altă limită privește localizarea teoriei, valabilitatea ei mai curând pentru cazul SUA: încercările de a extinde cercetările în afara SUA și de a valida teoria cultivării în alte țări de pe glob nu au fost întotdeauna încununate de succes. În plus, au fost analizate preferențial programele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
subreprezentate). Mai mult, receptorii sunt văzuți ca mai curând pasivi și neselectivi, ceea ce este profund discutabil. O altă limită privește localizarea teoriei, valabilitatea ei mai curând pentru cazul SUA: încercările de a extinde cercetările în afara SUA și de a valida teoria cultivării în alte țări de pe glob nu au fost întotdeauna încununate de succes. În plus, au fost analizate preferențial programele de divertisment în defavoarea celor informative sau de „infotainment” și nu s-a acordat atenția maximă împărțirii și evaluării pe genuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
personală (dacă este consonantă cu mesajele televizuale poate accentua efectele); b. mediul social (dacă este în concordanță cu ce se transmite la TV poate mări influența televiziunii). Prezența în analiză a tuturor acestor factori de mediere, chiar și într-o teorie „neagră”, care vede televiziunea ca pe o sursă de distorsiune a realității și pe consumatorii TV ca pe niște victime relativ pasive și neselective ale televiziunii, demonstrează complexitatea influenței televiziunii și necesitatea de a nu ignora factorii multipli de mediere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Antim, Corneliu. (2004). „O mână întinsă societății civile”, Forum Audiovizual, 1, 34-35. Antim, Corneliu. (2004). „Vătămătoarele capcane ale televiziunii”, Forum Audiovizual, 1, 22-24. Coman, Mihai. (1999). Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași. DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra. [1989] (1999). Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași. Drăgan, Ioan, Dâmboeanu, Cristina, Georgescu, Georgiana. (2003). „Adolescenții și televiziunea. Tipologii ale televizionării”, Revista Română de Comunicare și Relații Publice, 6-7, pp. 129-140. Drăgan, Ioan. (1996). Paradigme ale comunicării de masă, Casa de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
animate prezentate de două dintre canalele TV internaționale pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul canal Jetix și 2. al doilea vector de interes este dat de perspectiva deschisă de „modelul text-lector” din teoriile receptării. Al doilea vector de interes este deci aflarea modului cum percep tinerii din România de azi acest conținut violent din desenele animate și care este, în concepția lor, urmarea acestei televizionări. Din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
internaționale pentru copii care emit și în România, este vorba despre Cartoon Network și actualul canal Jetix sau, la data culegerii datelor, Fox Kids și 2. al doilea vector de interes este dat de perspectiva deschisă de „modelul text-lector” din teoriile receptării, conform căruia „Le sens d’un texte ne fait pas partie intégrante du texte. La réception n’est pas l’absorbtion passive de signification préconstruites, mais le lieu d’une production de sens” (Dayan, 1992). Cu alte cuvinte, violența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]