10,163 matches
-
pușcăriile cu sute de mii de osândiți. Temnițele gemeau cu crâncene nopți de tortură și scrâșniri de moarte. Inimi curate, valori solitare, floarea și viitorul neamului nostru, trupurile lor au fost sfâșiate și răpuse, dar duhul lor a rămas lumină veșnică care va trezi în sufletul urmașilor noi bătălii prin care ei vor răpune viclenia dușmanului, cruzimea și bezna, haosul și umilința. La ceasul când scriu, legionarii sunt atacați și insultați de chiar foștii colegi de suferință cu care în temniță
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem capitulării greului lor. Să amuțească în noi râvnirile slujirii cărnii, să nu ne cotropească țărâna, să nu ocolim martirajul. El ne apropie de Dumnezeu, lumină veșnică. „Toți tinerii din țara aceasta să știe că urmând calea credinței martirilor, vor birui și vor învia cu neamul lor împotriva tuturor asupritorilor, uneltirilor și loviturilor. Credința legionară va înflori mai mândră și mai biruitoare cu fiecare strop de sânge
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
există dragoste omenească, iubire față de aproapele. Omul de altădată, de înaltă trăire și sănătate morală, a dispărut într-o țară sumbră unde adevărul este ferecat în lanțuri și betonat precum groapa Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor, Fortul 13 Jilava. Câmpiile, tărâm veșnic al românului, cu câmpuri roditoare și codrii de brazi, cu ape însorite și nestinse, miresme dăruite nouă de Dumnezeu, de veacuri pândite de cotropitori, zi de zi înstrăinate de nevrednici conducători, au devenit azi plânsuri și, sugrumate, se sting nădejdile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
viața pe drum de foc, ca să ne reaprindă credința. Dreptatea nostră se zbate în lanțuri! Singura avere a legionarului este pătimirea și nu e puțină. Dar pătimirea-i „moneda” cea mai puternică cu care răscumperi păcatele și biruiești moartea, moartea veșnică. Dacă învingătorul tău câștigă puterea de a stăpâni vremelnic material și nu spiritual devenind faună și animal, învinsul, în cazul nostru legionarul, devine floră și îl apropie de Dumnezeu. Caznele îl desăvârșesc pe om și nu îl poate acoperi colbul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării ne-au sau ne vor achita și absolvi de răspundere, dacă oamenii ne vor înțelege și aproba, sângele vărsat rămâne în fața lui Dumnezeu care ne este Singurul și veșnicul Stăpân, un păcat, cu toate consecințele și implicațiile. De aceea, orice s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și, de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge.” (Corneliu Zelea Codreanu) Legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de preot, pierdut, cu nările și gura înspumate de legionarofobie, deșartă cuvinte ca un bețiv ce reazimă taverne, scuipând necuviințe dintr-un suflet halucinant într-un moment când el a fost chemat să aducă cântări unui fost rugător întru odihnă veșnică. Trăim într-o lume năucă! Prea Cucernice Părinte, pentru ce ai depus legământ? Vrednic este! În cămara sufletului sfinției voastre trebuie să ardă adevărul în care să se regăsească fapte de bun român și bun creștin. Când Dumnezeu va trimite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un păcat. Un păcat de moarte și de neiertat. Și dacă legile țării neau sau ne vor achita și absolvi de răspundere, dacă oamenii ne vor înțelege și aproba, sângele vărsat rămâne în fața lui Dumnezeu, care ne este singurul și veșnicul Stăpân, un păcat, cu toate consecințele și implicațiile. De aceea, orice s-ar întâmpla, vom fi, dacă va fi cazul, martiri dar nu agresori și de va trebui, nu ne vom apăra nici viața vărsând sânge”. Și-au zăvorât inimile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de decizie atât în familie cât și în societate. Însăși munca în familie este disproporționată între cele două sexe. Chiar și religia face diferențe: drumul unei fetițe, chiar de la botez, se oprește în fața altarului, doar băieții merg mai departe. Apoi veșnica vină a femeii de a fi generat păcatul primordial. Inferioritatea feminină face parte dintr-o stare de spirit adânc ancorată. În consecință, femeile (nu toate, dar o bună parte dintre ele) au sentimentul că sunt inferioare. Întrebate, cele mai multe femei spun
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Mi-au ținut cununa,/ Brazi și păltinași/ I-am avut nuntași,/ Preoți, munții mari,/ Paseri, lăutari/ Păsărele mii/ și stele făclii". Ciobanul moldovean exprimă de fapt o concepție specific populară care prezintă moartea ca pe o contopire cu elementele naturii veșnice, ca pe o integrare în marele circuit universal. Prin moarte, omul nu dispare, ea fiind o continuare a existenței într-un alt mediu, la alte dimensiuni și într-o altă formă. De aici, din această credință, izvorăște seninătatea în fața morții
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în primul rând în plan artistic o datina româneascâ., potrivii căreia desfășurarea ceremoniei funebre al celor necăsătoriți ia forma unei nunți simbolice, întrucât căsătoria este considerată o etapă atât de importantă în existența umană, încât neîmplinirea ei ar însemna neîmplinirea veșnică a omului. Existența trebuie să cuprindă deci și momentul nunții, acesta fiind un nou început în perpetuarea vieții. Datina aceasta strămoșească constă în mod concret în înlocuirea elementelor ceremonialului funebru cu cele ale ceremonialului nupțial, dar în baladă, acestea din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
om prin nuntire; munții bătrâni binecuvântează această unire, această integrare în naturamamă iar păsările și "păsărele mii" întregesc prin trilurile lor muzica diafană a sferelor înalte. Numai steaua căzătoare brăzdează cu lumina ei tăriile, infinitul, marcând astfel calea către locurile veșnice. În al doilea rând, această alegorie exprimă concepția poporului nostru despre moarte. Concepută ca o nuntă, moartea este văzută ca o formă de integrare a»vieții în cosmos, un mod de continuare a existenței în natură, o expresie a legăturii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în cosmos, un mod de continuare a existenței în natură, o expresie a legăturii permanente a omului cu mediul în care trăiește. Astfel, moartea nu înseamnă un sfârșit, ci doar un nou început, o reîntoarcere a omului în elementele naturii veșnice din care a izvorât (întoarcerea pământului în pământ), un moment de jubilație sufletească determinată de înveșnicire prin împreunare cu natura. De aceea, baciul moldovean cheamă în jurul său soarele și luna, stelele, munții, brazii și păltinașii, păsările și păsărelele deoarece toate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
posibilități a neprevăzutului și își concepe moartea ca pe o nuntă cosmică. Astfel își exprimă atât dragostea față de natură, cât și concepția sa asupra vieții și morții, văzând în moarte o lege a firii, o trecere firească în elementele naturii veșnice. Ciobanul moldovean dovedește că dispune de o extraordinară capacitate de înțelegere și pătrundere în tainele existenței umane, exprimându-și indirect o profundă dragoste de viață. Rostind ultima dorință testamentară, baciul o roagă pe mioară să păstreze secretul morții pentru mama
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fiecare vrea să scrie cât mai mult despre dânsul pentru ca lumea să aibă zilnic gura plină cu numele său. Oamenii vor să se perpetue, cel puțin să se prelungească cât mai mult în cercul conștient al omenirii, de aci dorința veșnic deșteaptă de a nu fi uitați. Și atunci când simt că fugaciul timp a întors pagina pe care era înscris numele lor și că nimenea nu mai vorbește despre ei, se grăbesc să amintească că trăiesc încă. Dorul eternizării, care este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi uitați. Și atunci când simt că fugaciul timp a întors pagina pe care era înscris numele lor și că nimenea nu mai vorbește despre ei, se grăbesc să amintească că trăiesc încă. Dorul eternizării, care este un atribut al materiei veșnic în transformare și veșnic nemuritoare și care a născut religia vieții viitoare, este acela care a pus la modă intensa publicitate a Memoriilor. Cartea însă, pe care o public astăzi, nu are nimic din acest caracter egoist. În volumul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
el sînt întotdeauna - eufemistic vorbind - dificile. Le evit, sub diverse pretexte, știind cît de imprevizibil poate deveni. A comandat vin. „Bea pentru moș-tu, că te tragi din oameni, doar n-ai ieșit din salcîmi”, m-a îndemnat, nemulțumit de veșnica mea abstinență. Îi cam lipsește coerența, altminteri (poate tocmai de asta) are multe de spus - și vesele, și triste. Cele din urmă sînt numeroase, nu încap aci, așa că notez una din prima categorie. Odată (cînd va fi fost asta n-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu pămînt puțin, săracii nu puneau în el flori, ci porumb, cartofi, fasole. În plus, și temperamentul liniștit al mătușii (opus celui veșnic agitat al mamei) s-a potrivit cu dragostea pentru flori. O dragoste în care intrau, deopotrivă, delicatețea și egoismul. Rar o lăsa inima să rupă și să dăruie din ele, le păstra pentru sine. Florile creșteau și se topeau în același
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arată că în fiecare din noi, inclusiv în cei mai dotați, există, fatalmente, un sediu al slăbiciunii care, mai devreme sau mai tîrziu, poate fi atins de rău. Iar ideea acestui loc al vulnerabilității ne însoțește prin viață ca o veșnică amenințare. Mai ales pe cei care „iau” de la Dumnezeu darul de a și-l cunoaște. Chiar de la prima pagină a povestirii „Fariseu...” de Ioan Alexandru Brătescu Voinești (pe care o citesc într-o „Viața Romînească” din 1913) dau peste niște
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Întâlnire cu Aristide Buhoiu, care parcurgând paginile, s-ar arăta interesat Într-o astfel de incursiune ! Rămâne să reflectați și eventual să-mi spuneți. În rest, de pe la noi, puține lucruri deosebite. Așteptăm mai mult ca oricând plecarea În concediu, cu veșnica teamă de a nu interveni ceva de ultim moment 6. Această neplăcută situație m-a făcut În ultimii ani să ratăm multe planuri. Dar sperăm că va fi un an de excepție, cu atât mai mult cu cât medicii m-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o idee faimoasă despre inteligența lor. Dar Dante spunea: Luce intelettual piena d’Amore. 551 Lumină intelectuală plină de dragoste. și, peste secole, l’altissimo poeta are dreptate. Tangența cu această disciplină spirituală pe care o numim tradițională, pentru că e veșnică a produs În Lucreția Andriu o conversiune În sensul literal al cuvântului (cum - vertere), Îndreptând-o, ca să ne mărginim la fenomenul poetic, de la Valéry la Rainer Maria Rilke, cel mai important și cel mai criptic poet al sec. XX. Voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de specialitate. În 1936, suferind o puternică lovitură la cap, prin cădere, am fost internat În acest spital, suspect de meningită (În stare de inconștiență timp de 14 zile). Am stat sub atenta supraveghere a dr. Tănăsescu, căruia Îi port o veșnică recunoștință. Viața biruise și am fost redat familiei. 89 Adela Scriban era rudă cu Neofit Scriban din Burdujeni. Măritată pe str. ștefan cel Mare În Fălticeni, cu maiorul-șef al punctului de frontieră Cornu-Luncii, În perioada când imperiul habsburgic stăpânea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lucrează cu același zel la o vârstă Înaintată. Maria Mihăescu Își cunoaște aptitudinile artistice, s-a dovedit modestă prin propriile afirmații. 118 Mama mea, grav bolnavă, avea să se mai chinuiască până În 3 martie 1977, când a trecut la cele veșnice. și-a găsit loc de odihnă lângă mama ei, În cimitirul Tâmpești (Grădini) din Fălticeni. 596 Atenția și bunătatea Dvs., cu care ați scris despre mine, În revista Nr. 2 a Muzeelor și Monumentelor 119, m-a Încântat, dar și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fel ne alăturăm dorințele noastre, de a vă ura deplină sănătate, fericire și mult noroc! 4 Piatra-Neamț, 6.8.1977 Mult apreciate Domnule Dimitriu, Mi-ați prilejuit momente de o pură și emoționantă trăire sufletească - citind „Contribuțiile biografice”162 ale veșnicului regretat creator de imagini omenești nemuritoare - neuitatul nostru - Aurel Băeșu. 161 Prin intermediul profesorului Gh. Balan, am primit numeroase fotografii cu schițe de desen ale lui Aurel Băeșu, pe care le-am reprodus, restituind tot ce am Împrumutat. 162 Vezi: Eugen
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Tatos 451 Ultimele scrisori către subsemnatul, au fost scrise de soția pictorului, iar aceasta de față, probabil de un prieten al său. Este dovada că starea sănătății sale se deteriorase și nu peste mult timp avea să treacă la cele veșnice. 452 E vorba de Arta În Bucovina - ghid biobibliografic, I, publicat de Emil Satco, de la Biblioteca Județeană Suceava, În 1984. 453 Am oferit date autorului, În special În legătură cu artiștii plastici din zona Fălticenilor. Sunt citat de câteva ori. Cred că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că se va duce să-l Înștiințeze pe prof. univ. D. Pop, directorul Secției, despre eventuala solicitare a Sucevei. Liceul mi-a cerut articole pentru un Anuar festiv, d. Havriș idem475. 473 E vorba de relatări privind trecerea la cele veșnice a lui Aurel George Stino. 474 Din câte Îmi amintesc, În aceste demersuri n-am fost implicat, inițiativa aparținându-i lui M.H., pe care Îl voi numi Ticu Toporaș, unul din pseudonimele cu care a Încercat să-și facă simțită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]