10,085 matches
-
similară raportată la încălcarea acelorași dispoziții constituționale, a reținut că aspectele ce țin de aplicarea legii de către organismele abilitate, precum și cele referitoare la pretinsa încălcare de către prevederile de lege criticate a unor alte acte normative decât Legea fundamentală nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate. De asemenea, Curtea a constatat că, în realitate, se solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate, fapt ce excedează controlului Curții Constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
DECIZIE nr. 556 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264122_a_265451]
-
la critica în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție se arată că, deși autorii sesizării afirmă încălcarea principiului separației puterilor în stat, "argumentele expuse sunt aprecieri privind modalitatea în care actul normativ va fi aplicat, or, acestea nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate și nu fac obiectul analizei Curții Constituționale."» 17. Cât privește critica art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 în raport cu art. 117 alin. (2) din Constituție se arată că nu poate fi reținută, întrucât
DECIZIE nr. 498 din 24 iunie 2015 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin lege, cu modificări şi completări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263703_a_265032]
-
adus sau nu vreun prejudiciu, indiferent de durata cu care a fost întârziată procedura, indiferent de comportamentul procesual corespunzător sau necorespunzător al contestatorului/petentului și indiferent de cauzele care au dus la respingerea acesteia. În realitate, reținerea garanției reprezintă o veritabilă sancțiune pentru introducerea unei plângeri/contestații neîntemeiate sau pentru retragerea ei, neavând nicio legătură cu buna sau reaua-credință a petentului/contestatorului, sau cu protecția autorității contractante. În forma în care este reglementată, garanția nu răspunde scopului declarat pentru care a
DECIZIE nr. 422 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 271^1 şi art. 271^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263731_a_265060]
-
cuprinse în art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă". 40. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. 41. În
DECIZIE nr. 20 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/84/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea/aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă au fost puse într-o situaţie de discriminare cadrele didactice, raportat la alte categorii socio-profesionale, şi dacă se poate considera că prin dispoziţiile Legii nr. 63/2011 , cu modificările ulterioare, au fost încălcate, din perspectiva discriminării, dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul lipsirii destinatarilor de dreptul la încasarea unui salariu nediminuat prin raportare la celelalte categorii de salariaţi bugetari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263725_a_265054]
-
accesul liber la justiție și dreptul de proprietate. Or, raportat la numărul mare de articole de lege atacate și la varietatea soluțiilor juridice pe care fiecare dintre acestea le reglementează, Curtea constată că susținerile de neconstituționalitate nu au caracterul unor veritabile critici de neconstituționalitate care să expliciteze pretinsa relație de contrarietate dintre textul de lege atacat și norma fundamentală invocată. Așa fiind, și din această perspectivă, a motivării sesizării, excepția de neconstituționalitate referitoare la textele de lege mai sus enumerate urmează
DECIZIE nr. 208 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 9 alin. (3), art. 10, art. 11, art. 16-31, art. 33, art. 34 şi art. 50 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263383_a_264712]
-
legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Comisiei Locale pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Brașov, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci își exprimă nemulțumirea în legătură cu modul de aplicare a legislației în materia fondului funciar, invocând totodată și probleme privind fondul cauzei, referitoare la nelegalitatea hotărârii pronunțate de instanța de judecată. Or, prerogativa interpretării înțelesului unei norme legale
DECIZIE nr. 298 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263227_a_264556]
-
a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 22 aprilie 2004). Dacă art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 prevede posibilitatea pacientului (chiar interpretată ca un veritabil drept al pacientului) de a oferi plăți suplimentare sau donații medicului ("Pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii"), această posibilitate recunoscută legislativ pacientului nu impune obligația medicului de a accepta
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
instanța superioară, într-o procedură identică. Judecătorul de cameră preliminară nu prezintă garanțiile plenitudinii de jurisdicție specifice și necesare unei instanțe abilitate să soluționeze o cale de atac definitivă, întrucât, potrivit competenței, nu judecă pe fond cauza, ca într-o veritabilă cale de atac, ci în limitele impuse de art. 341 din Codul de procedură penală. Practic, judecătorul de cameră preliminară este doar substituentul procurorului ierarhic superior și se creează numai aparența unui control judiciar. În fine, susține ineficacitatea remediului procesual
DECIZIE nr. 394 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 alin. (1) teza finală şi ale art. 341 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263531_a_264860]
-
alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii*3), cu modificările și completările ulterioare, care prevăd abrogarea oricăror dispoziții contrare, decizii în considerentele cărora Curtea Constituțională a reținut că argumentele aduse de autorii excepției nu vizează o veritabilă problemă de constituționalitate, ci constituie o problemă de interpretare și de aplicare a legii, de competența instanțelor judecătorești, nu de cea a instanței de contencios constituțional. *3) Cu titlu de exemplu, se cuvin menționate următoarele decizii pronunțate de Curtea Constituțională
DECIZIE nr. 27 din 21 septembrie 2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265774_a_267103]
-
Or, așa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, "simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din
DECIZIE nr. 352 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256365_a_257694]
-
în esență, că dispozițiile criticate din Legea nr. 96/2006 nu conțin, în sine, prevederi contrare liberului acces la justiție. Pe de altă parte, autorul excepției evidențiază caracterul lacunar și eliptic al textelor de lege criticate, ceea ce nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o eventuală modificare sau completare legislativă, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 208 din
DECIZIE nr. 338 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art. 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256062_a_257391]
-
susținerea excepției se poate reține că pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 , precum și a legii în ansamblul ei, față de prevederile art. 31 din Constituție, referitoare la dreptul la informație, nu este argumentată prin veritabile critici de neconstituționalitate. Dispozițiile de lege supuse controlului sunt criticate, mai degrabă, din perspectiva unor pretinse lacune de reglementare, autorul excepției susținând că acestea nu oferă soluții juridice pentru anumite ipoteze, lipsă ce, în opinia sa, atrage neconstituționalitatea textului, dar
DECIZIE nr. 402 din 8 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în ansamblu, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256073_a_257402]
-
putere financiară scăzută, care nu pot achita la zi birurile locale", indemnizația pentru creșterea copilului fiind menită să asigure tuturor familiilor condiții egale de creștere a copiilor, Curtea apreciază că o astfel de susținere este neîntemeiată și nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate, ci ține de o situație de fapt, "neimputabilă" beneficiarilor acestei indemnizații. În plus, condiționarea impusă de legiuitor în acordarea indemnizației pentru creșterea copilului nu are caracter rigid, deoarece, potrivit art. 7^2 alin. (1) din Ordonanța de
DECIZIE nr. 368 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2), art. 7^1 alin. (1)-(8), art. 11 lit. c) şi art. 12 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256119_a_257448]
-
citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Arată că autorul excepției este nemulțumit de aplicarea și interpretarea dispozițiilor criticate, ceea ce nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea civilă nr. 43/A/CC/2013, pronunțată la data de 21 martie 2013, al cărei dispozitiv a
DECIZIE nr. 359 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 11 alin. (1) liniuţa a 2-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256177_a_257506]
-
3 și 4 din Codul de procedură civilă din 1865, acestea aplicându-se tuturor debitorilor împotriva cărora se invocă creanțe certe și exigibile, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Consideră, totodată, că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci solicită modificarea sau completarea prevederilor de lege invocate, ceea ce nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. În ceea ce privește celelalte dispoziții legale invocate din Codul civil, consideră că acestea sunt constituționale și nu aduc atingere accesului
DECIZIE nr. 389 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 379 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă din 1865, precum şi ale art. 2.506 alin. (1), art. 2.512 alin. (2), art. 2.515 alin. (3) şi (4), art. 2.520 alin. (1) pct. 4, art. 2.538, art. 2.541 şi art. 2.542 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256290_a_257619]
-
de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că modul de formulare a criticilor de neconstituționalitate, și anume prin compararea mai multor acte normative între ele, nu reprezintă o veritabilă motivare a excepției de neconstituționalitate, în sensul art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 10 mai 2013, pronunțată în
DECIZIE nr. 350 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2.158, art. 2.164 alin. (3) şi art. 2.165 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256303_a_257632]
-
iulie 2011, sau nr. 1313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Astfel, Curtea reține că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate, fiind evidentă lipsa de legătură între conținutul lor normativ. Prin urmare, nefiind îndeplinită condiția motivării excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 350 din 24 septembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2.158, art. 2.164 alin. (3) şi art. 2.165 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256303_a_257632]
-
exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Pe de altă parte, textele de lege criticate realizează o veritabilă protecție a justițiabilului împotriva încercărilor nejustificate de tergiversare a soluționării cauzei, restr��ngând posibilitățile părților de a solicita suspendarea judecării cauzei doar la acele situații care se justifică rațional. De altfel, liberul acces la justiție semnifică faptul că orice persoană
DECIZIE nr. 24 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248946_a_250275]
-
2010 , ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilității dispozițiilor legale criticate cu fiecare dintre condițiile strict și limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a constatat că măsura de
DECIZIE nr. 833 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247319_a_248648]
-
de către beneficiarii legal desemnați, în conturile cărora ele se concentrează. Tehnicile și procedura după care se colectează și se încasează taxele parafiscale sunt foarte apropiate de cele utilizate în materia fiscală. Datorită acestor particularități, taxele parafiscale sunt considerate a fi veritabile "dezmembrăminte" ale impozitelor și taxelor fiscale. Diferența constă în faptul că, în vreme ce impozitele se colectează cu dublul scop de a se impune o anumită conduită în mediul social-economic și pentru a se putea acoperi nevoile generale și comune ale societății
DECIZIE nr. 892 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 35/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247367_a_248696]
-
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reținut, în esență, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar diminuarea să se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilității dispozițiilor legale criticate cu fiecare dintre condițiile strict și limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea a constatat că măsura de
DECIZIE nr. 861 din 18 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247383_a_248712]
-
contestatorului în exercitarea dreptului de a formula contestația împotriva actului administrativ, cu condiția, însă, ca prin decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor să îi fie respinsă contestația ca nefondată. Așa cum se arată în preambul, ordonanța de urgență instituie o veritabilă sancțiune aplicabilă persoanei care atacă în contencios administrativ-jurisdicțional actul autorității contractante care, în raport cu soluția de respingere pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, apare ca motivată de "comportamentul necorespunzător" prevăzut de art. 43^1 din ordonanța de urgență. Prin
DECIZIE nr. 996 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248547_a_249876]
-
excepții de la regimul adunărilor publice, care să permită desfășurarea, fără nicio condiționare, a unor asemenea manifestări publice spontane. Or, formularea, în motivarea unei excepții, a unor argumente ce tind la modificarea legislativă a textului legal criticat nu poate constitui o veritabilă excepție de neconstituționalitate. În exercitarea rolului său de garant al Constituției, Curtea Constituțională nu se poate transforma în legiuitor pozitiv fără a încălca astfel dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a
DECIZIE nr. 849 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247082_a_248411]
-
o încălcare a independenței justiției și creează premisele ca justiția să nu se mai realizeze numai prin instanțele judecătorești, ci și prin inspecția judiciară, care, printr-o cercetare disciplinară îndreptată "aparent" împotriva judecătorului, va ajunge să realizeze, în fapt, un veritabil control de legalitate al hotărârii pronunțate. În continuare, autorii sesizării se referă, în mod special, la reglementarea abaterii disciplinare constând în nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în
DECIZIE nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239281_a_240610]
-
b^1) din Codul de procedură penală nu constituie eo ipso un motiv de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate din perspectiva unei discriminări. Curtea constată că acestea sunt argumente ce țin de fondul cauzei și care nu pot reprezenta un veritabil temei de neconstituționalitate, deoarece instanța de contencios constituțional analizează compatibilitatea unor dispoziții legale cu Legea fundamentală și nicidecum constituționalitatea unor decizii luate de organele judiciare. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIE nr. 8 din 17 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 alin. 1 lit. a) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239426_a_240755]