9,405 matches
-
influența lor nu a depins numai de statutul și de particularitățile lor tocmai pentru că sunt mijloace ci și de societatea în care s-au dezvoltat, precum și de persoanele care au contribuit la crearea și răspândirea lor, indiferent dacă au fost ziariști sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Documentele menționate cuprind o analiză referitoare la progresele tehnologice și la modalitățile prin care mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală a acestora, se trece la una
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
independente precum Serviciul Presei (întreprindere americană care alimenta în 1935 aproximativ 170 de ziare și reviste cu informații variate). S-a propus arhiepiscopului de București chiar cumpărarea a 50% din acțiunile acestei firme și angajarea la tipăriturile catolice a doi ziariști profesioniști care au lucrat în acel loc328. Comunitatea catolică din România dispunea în 1924 de opt tipografii, aflate în orașele: Blaj, Gherla, Lugoș, Sighet, Oradea, Timișoara și două la Cluj. Ulterior a fost înființată și Tipografia "Presa Bună" din cadrul institutului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
același nume, de la Iași329. Catolicii maghiari aveau o Academie catolică (Katholikus Akademia) a cărei reședință se afla la Cluj. Aceasta era împărțită pe trei secțiuni și avea ca scop principal organizarea de conferințe și publicarea materialelor prezentate la aceste întruniri. Ziariștii și publiciștii uniți, dar și cei de rit latin de limbă română, erau grupați într-un comitet de presă în cadrul AGRU-ului330 de la Cluj, cu sediul pe strada N. Iorga, nr. 6. Acest comitet l-a avut ca președinte pe Ioan
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1918 de atitudini vădit pro-maghiare și uneori iredentiste. Aceste diferențe majore față de celelalte țări din Europa au făcut ca în România să nu se poată crea acele organisme de presă care să contribuie la dezvoltarea ei, la specializarea și profesionalizarea ziariștilor. Presa catolică a promovat și mediatizat mesajele transmise de autoritățile ierarhice și de diferitele instituții clericale sau laice, coordonate de autoritatea bisericească. Una din mizele pe care le-a avut Biserica Catolică (nu doar în România) referitor la presă, a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu a reușit să evolueze și să reprezinte un mijloc eficient de propagare a ideilor Bisericii Catolice în societatea românească, rămânând doar la nivelul comunităților catolice și fiind caracterizată de o lipsă de omogenitate. Nu s-au creat sindicate ale ziariștilor catolici și nici instituții de presă la nivel național care să fie afiliate la organismele de presă internaționale ale Bisericii. Înființarea și dezvoltarea unui cotidian care să reprezinte interesele catolicilor din România indiferent de rit sau etnie, care să trateze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Presa Bună, Tipografia Serafica și altele . Într-un articol intitulat Presa catolică română, apărut în numărul aniversar din septembrie 1943 al revistei Lumina creștinului și care avea sub titlu citatul " Dacă Sfântul Pavel ar veni pe pământ s-ar face ziarist", s-a explicat importanța presei, care era considerată "a patra putere în stat". Autorul afirma că presei creștine îi revenea rolul de a răspândi zi de zi marile probleme creștine și de a face apostolat creștin. Cele mai importante centre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acordat de Vatican relațiilor cu România, cât și încercarea de dezvoltare a presei catolice 810. III.1.1. Congresul presei catolice Principalul organizator al primei ediții a Congresului general al presei catolice, din anul 1930, a fost Oficiul Internațional al Ziariștilor Catolici, ce a emis o circulară prin care acest eveniment era convocat la Bruxelles, cu ocazia centenarului independenței naționale a Belgiei 811. Au fost trimise adrese de Secretariatul de stat al Sanctității Sale Papa Pius al XI către toate nunțiaturile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adunat aproximativ 200.000 de oameni și care s-a desfășurat în zilele de 29, 30 și 31 august 1930813). Congresul euharistic a fost urmat de Congresul mondial al presei catolice, aflat la prima ediție, inițiat de Oficiul Internațional al Ziariștilor Catolici și care s-a desfășurat în perioada 31 august 4 septembrie 1930. Unul dintre scopurile principale a fost acela de a da un impuls, un nou avânt presei catolice de pe tot globul, dar și de a aduna la un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ordine și etnii. În raportul realizat în vederea participării la Congres, autorul a prezentat un scurt istoric al presei catolice românești, starea actuală a acesteia, principalii redactori, colaboratori, personalități ale culturii românești, dar și lista publicațiilor la care au scris unii ziariști catolici.Tot aici, se atrăgea atenția asupra celei mai mari probleme existente: lipsa de unitate și acțiune 826. Raportul a fost realizat din perspectiva profesorului Georgescu, reprezentantul publicațiilor greco-catolice, fapt ce reiese din atenția deosebită acordată presei unite și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și internaționale"913. S-a dorit ca acest ziar așa cum a fost gândit și proiectat să reprezinte opinia publică, glasul autorizat al întregului catolicism din România, iar apariția sa la București era motivată și de faptul că în capitală erau ziariști și colaboratori profesioniști, cu o bună pregătire în domeniu, dar nu în ultimul rând, pentru că: "aici va putea să fie auzit glasul lui mai repede și mai cu efect către cercurile diriguitoare ale țării în toate chestiunile și problemele la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au fost explicit menționate de către semnatarii proiectului. Societatea urma să fie condusă de doi directori: directorul politic (se referea la un publicist care să conducă redacția ziarului în conformitate cu indicațiile date de Consiliul de administrație) și cel administrativ (de preferință, un ziarist care să aibă competență în administrație și de ordin tehnic). Pe lângă aceste funcții de conducere, erau trecute toate posturile necesare funcționării, precum: redactor-șef și redactori de redacție, reporteri, dactilografe, stenografă, casier, contabil, încasator etc. Era prevăzut și tirajul în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
realitățile societății românești (dar din perspectiva unor catolici, ceea ce oferea o credibilitate suplimentară), iar pe de altă parte, de a transmite informații și de a trata subiecte de pe scena internațională, având în centru Biserica și Vaticanul, (dar prin viziunea unor ziariști catolici, care s-au adresat de această dată publicului din România). Astfel, prin articolele sale, ziarul a vizat un dublu rolul: de a informa Vaticanul despre problemele cele mai importante ale agendei publice din România, dar și de a prezenta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trei ani a singurului cotidian catolic românesc, precum și incapacitatea creării unui astfel de organ de presă în perioada interbelică, care ar fi ajutat la stabilirea unor legături mai strânse și directe cu Vaticanul (prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea și cauze externe (pe lângă cele interne amintite deja); ne referim la interesul unor state cu atitudini revizioniste, ce nu doreau existența la București a unui cotidian catolic românesc puternic, care să ofere informații precise și corecte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a profesiei în sine; atenționările sale vizau chestiuni morale sau doctrinare, întâlnite în articolele de presă. La întrunirile episcopale s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, însă dintr-o perspectivă morală 1024. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la redactarea unor documente precum enciclicele Vigilante cura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
informativă. Dar influența mass-mediei nu s-a datorat doar statului sau particularităților sale (tocmai pentru că reprezintă un mijloc), ci și societății în care s-a dezvoltat, precum și persoanelor care au contribuit la crearea și răspândirea ei indiferent dacă au fost ziariști, sau destinatari ai informației (cititori, ascultători sau telespectatori). Mijloacele media au influențat societatea, schimbând brusc viziunea: de la o perspectivă instrumentală asupra acestora, s-a trecute la una culturală, în care contextul dezvoltării lor și persoanele care formulau și propagau idei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
izvoarele istorice importante pentru epoca modernă. Un scop esențial al studierii presei este cel al contactului regăsit (dincolo de trecerea timpului) în paginile vechilor colecții de ziare, cu evenimentele unei actualități împietrite, cu preocupările cotidiene ale generațiilor trecute și cu pasiunile ziariștilor (Idem, La presse, ed. a VIII a, Presses Universitaires de France, Paris, 1988, p. 16). 26 O altă dificultate a istoriei presei ține de diversitatea formelor sale. Încă din secolul al XVII-lea, noțiunea de presă acoperea o masă puternic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se abțină de la scris și să caute pe cineva care se pricepea, deoarece trebuia evitată exprimarea echivocă, dăunătoare sănătății spirituale (G . Chiaudano, op. cit., p. 2). 78 Iar la întrebarea dacă nu era "exagerat și nedrept să se spună că un ziarist a emis judecăți contrare Bisericii doar pentru că a preluat ideile unor necredincioși sau ale unor necunoscători într-ale religiei?" se răspundea astfel: greșeala este ca veninul când e lăudată de alții, sau pur și simplu când e răspândită. Dacă ziaristul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziarist a emis judecăți contrare Bisericii doar pentru că a preluat ideile unor necredincioși sau ale unor necunoscători într-ale religiei?" se răspundea astfel: greșeala este ca veninul când e lăudată de alții, sau pur și simplu când e răspândită. Dacă ziaristul nu putea să corecteze greșeala și să o prezinte în așa fel încât să nu fie respinsă, era mai bine să nu o prezinte deloc, deoarece putea induce în eroare (Ibidem, p. 9). 79 Ibidem, pp. 17-24. 80 Ibidem, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
communi, n. 9, http://www.vatican.va/holy father/leo xiii/encyclicals/ documents/hf l-xiii enc 18011901 graves-de-communi-re en.html, consultat în data de 12.06.2012, ora 22.46. 117 J.L. Ruiz Sanchez, Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevilla, Sevilla, 2002, p. 19. 118 "Ziariștii catolici trebuie să se dedice în întregime țelului de a transforma în leac pentru societate și Biserică ceea ce dușmanii folosesc în dauna amândurora. Deși, fiind catolici, nu veți putea folosi mijloacele necurate pe care adversarii le întrebuințeză atât de des
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și împrejurările în care se realizeză comunicarea: scopul, persoanele, locul, timpul etc.). Se consideră de asemenea că fiecare actor implicat în acest proces are anumite îndatoriri (publicul receptor, tinerii, părinții, autorii, autoritățile civile), responsabilitatea cea mai mare revenind totuși autorilor (ziariști, scriitori, actori, regizori, editori, producători, impresari, distribuitori etc.) deoarece în condițiile actuale ale societății, prin activitatea lor de informare și influențare, ei pot duce neamul omenesc la bine sau la rău. Mijloacele de comunicare trebuie folosite eficient în numeroasele opere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Aparicio, Historia del periodismo espanol. De la Dictatura a la guera civil, vol. III, Editora Nacional, Madrid, 1981, p. 559). 204 Acesta din urmă a creat în 1926 o școală de jurnalism, sprijinită de către preotul salezian Manuel Graña. Până atunci, mulți ziariști fuseseră împotriva ideii de a exista studii specializate, iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
614 Idem, februarie 1943, p. 48. 615 Lumina creștinului, iulie 1913, p. 128. 616 Ibidem. 617 Ibidem. 618 Idem, august 1913, p. 147. 619 Ibidem, p. 175. 620 Ziarul englez Daily Mail a trimis doi corespondenți speciali la Lourdes (un ziarist și un medic), pentru a cerceta minunile petrecute în acea locație. 621 Lumina creștinului, august 1913, p. 175. 622 Idem, ianuarie 1915, p. 14. 623 Ibidem, p. 15. 624 Idem, iulie 1915, p. 110. 625 Ibidem. 626 Ibidem, p. 111
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
generic include și prozele pe care în 1901 le va înmănunchea în volumul Momente. Luigi Cazzavillan murind în 1903, mai mulți ani gazeta nu va avea director; responsabilitățile conducerii revin soției lui, Teodora Cazzavillan, ajutată de prim-redactorul Ion Popescu, ziarist format în redacția U. Aspectul grafic al ziarului, precum și conținutul se îmbunătățesc continuu. În 1909 și 1910 director este N. Dumitrescu-Câmpina, iar din august 1915 până în februarie 1916 direcția politică va fi girată de generalul Ion Crăiniceanu. De la 30 martie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
3. Julian Barnes: "Am o relație foarte strânsă și afectuoasă cu lectorul meu prezumptiv" Născut în 1946 la Leicester, Julian Barnes și-a făcut studiile la Londra și Oxford. Între 1982-1986, a lucrat ca lexicograf la Oxford English Dictionary, ca ziarist la New Statesman și Sunday Times, critic de televiziune la Observer. După 1986 s-a dedicat în exclusivitate scrisului. Figură marcantă a prozei britanice contemporane, Julian Barnes este ironic înainte de toate, dar sub ironie se ascunde un lirism intens și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu reprezintă nici pe departe un teren neinvestigat. În afara unui număr foarte mare de studii dedicate exclusiv tiparului studiat, problema apare tratată colateral în lucrări care analizează: a. probleme
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]