97,255 matches
-
microcosmosul și macrocosmosul. G.N. Fursei, academician și vicepreședinte al AȘNR, vicepreședinte al Ligii Internaționale de Protecție a Culturii: Etica Vie este o învățătură (doctrină) de înaltă probitate, ce întrunește în sine acele remarcabile cunoștințe care au fost obținute și în știință, și în artă, și în religie. Această sinteză ne însuflețește și ne dă posibilitatea de a privi mai conștient la acea legătură reciprocă între acele lucruri, despre a căror esență am vorbit (etica și moralitatea). Organizații și fonduri
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
mod semnificativ populația diavolilor și amenință acum supraviețuirea speciei, care, în mai 2009 a fost declarat a fi pe cale de dispariție. Programe în prezent sunt efectuate de către Guvernul din Tasmania pentru a reduce impactul bolii. În ultimul timp oamenii de știință au constatat scăderea dramatică a numărului acestor animale, datorită faptului că se îmbolnăvesc de cancer. Cancerul care-i afectează pe diavolii tasmanieni este neobișnuit prin aceea că are un înalt grad de transmisibilitate și este fatal. În plus, din cauza acestei
Diavol tasmanian () [Corola-website/Science/319758_a_321087]
-
evreu. O bursă primită de la fundația Rockefeller i-a permis însă să-și continue activitatea la National Institute for Medical Research din Melbourne. După emigrarea în Australia s-a reîntors în Anglia. După 1945, Feldberg este printre primii oameni de știință care reiau, după război, contactul cu Germania, înființând fundația Feldberg care acordă premii din anul 1961 oamenilor de știință englezi și germani. Activitatea lui Feldberg este umbrită de critica adusă lui pentru cercetările efectuate pe animale, cercetări care ar fi
Wilhelm Siegmund Feldberg () [Corola-website/Science/319808_a_321137]
-
Medical Research din Melbourne. După emigrarea în Australia s-a reîntors în Anglia. După 1945, Feldberg este printre primii oameni de știință care reiau, după război, contactul cu Germania, înființând fundația Feldberg care acordă premii din anul 1961 oamenilor de știință englezi și germani. Activitatea lui Feldberg este umbrită de critica adusă lui pentru cercetările efectuate pe animale, cercetări care ar fi încălcat legile de protecție a animalelor. Printre cercetările sale se numără acțiunea histaminei, acetilcolinei conținută de veninul de șarpe
Wilhelm Siegmund Feldberg () [Corola-website/Science/319808_a_321137]
-
pe Újfalvi călare, având alături doi copoi și un mistreț răpus; într-un alt tablou, pictorul l-a imortalizat pe conte alături de doi copoi și un urs vânat. Prima descriere a acestei rase îi aparține lui Dénes Pák, în lucrarea "Știința vânătoarei" (1829). Avea mai multe denumiri: până în 1729 era numit "copoi unguresc" și "copoi de pădure" (erdei kopó), copoi roșcat (vörös kopó), "copoi ardelenesc" cu picioare lungi și cu picioare scurte, "copoi unguresc negru" etc. Schimbările structurale din Ungaria în
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
a fost o instituție înființată în România de către un grup de 26 de oameni de știință, nemulțumiți de imperfecțiunea organizării Secțiunii Științifice a Academiei Române, care era lăsată pe un plan secundar, având doar 12 locuri pentru a reprezenta toate științele. Cei 26 de membri fondatori au fost următorii: Prof. Dr. Constantin I. Angelescu, Prof. Dr. Dragomir
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
a fost o instituție înființată în România de către un grup de 26 de oameni de știință, nemulțumiți de imperfecțiunea organizării Secțiunii Științifice a Academiei Române, care era lăsată pe un plan secundar, având doar 12 locuri pentru a reprezenta toate științele. Cei 26 de membri fondatori au fost următorii: Prof. Dr. Constantin I. Angelescu, Prof. Dr. Dragomir Hurmuzescu, Prof. Dr. Nicolae Coculescu, Prof. Dr. Dimitrie Călugăreanu, Prof. Dr. Ștefan Minovici, Prof. Dr. Andrei Popovici-Bâznoșanu, Prof. Dr. Anton Davidoglu, Prof. Dr. Constantin
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
Constantin Popescu, Ing. Ion Miclescu, Dr. Ilie C. Purcaru, Prof. Dr. Christian Musceleanu. Asociația științifică, fără scop lucrativ sau patrimonial, înființată de facto la 11 martie 1935, a primit personalitate juridică la 29 martie 1935. Conform Statutului, scopul Academiei de Științe era de a încuraja și a îndruma creațiunea științifică prin: În acest scop, în final, a stabilit ca numărul membrilor titulari să fie de 120, cu până la 12 membri de fiecare din cele 10 secțiuni: <br> În urma intervenției în justiție
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
fie de 120, cu până la 12 membri de fiecare din cele 10 secțiuni: <br> În urma intervenției în justiție a Academiei Române prin Decretul Lege nr. 2.418/7 iulie 1938, publicat în Monitorul Oficial nr. 154/8 iulie 1938, Academiei de Științe din România i s-a interzis purtarea titulaturii de "Academie", considerată ca fiind drept de monopol al unei alte instituții mai vechi. Ca urmare, la 24 septembrie 1938, Adunarea Generală a Academiei de Științe din România a hotărât să-și
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
154/8 iulie 1938, Academiei de Științe din România i s-a interzis purtarea titulaturii de "Academie", considerată ca fiind drept de monopol al unei alte instituții mai vechi. Ca urmare, la 24 septembrie 1938, Adunarea Generală a Academiei de Științe din România a hotărât să-și schimbe numele în "„Institutul de Științe din România”". La 7 noiembrie 1940, în Monitorul Oficial nr 261, Partea I, a fost publicat Decretul Lege 3714/6 noiembrie 1940 prin care s-a hotărât ca
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
interzis purtarea titulaturii de "Academie", considerată ca fiind drept de monopol al unei alte instituții mai vechi. Ca urmare, la 24 septembrie 1938, Adunarea Generală a Academiei de Științe din România a hotărât să-și schimbe numele în "„Institutul de Științe din România”". La 7 noiembrie 1940, în Monitorul Oficial nr 261, Partea I, a fost publicat Decretul Lege 3714/6 noiembrie 1940 prin care s-a hotărât ca "Institutul de Științe din România", persoană juridică cu sediul în București, să
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
a hotărât să-și schimbe numele în "„Institutul de Științe din România”". La 7 noiembrie 1940, în Monitorul Oficial nr 261, Partea I, a fost publicat Decretul Lege 3714/6 noiembrie 1940 prin care s-a hotărât ca "Institutul de Științe din România", persoană juridică cu sediul în București, să reia denumirea de „Academie de Științe din România”. În 1948 Academia de Științe din România a fost desființată. Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 76 pentru transformarea "Academiei Române" în "Academia Republicii Populare
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
1940, în Monitorul Oficial nr 261, Partea I, a fost publicat Decretul Lege 3714/6 noiembrie 1940 prin care s-a hotărât ca "Institutul de Științe din România", persoană juridică cu sediul în București, să reia denumirea de „Academie de Științe din România”. În 1948 Academia de Științe din România a fost desființată. Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 76 pentru transformarea "Academiei Române" în "Academia Republicii Populare Române", publicat în Monitorul Oficial nr.132 bis/9 iunie 1948, "Academia de Științe din
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
I, a fost publicat Decretul Lege 3714/6 noiembrie 1940 prin care s-a hotărât ca "Institutul de Științe din România", persoană juridică cu sediul în București, să reia denumirea de „Academie de Științe din România”. În 1948 Academia de Științe din România a fost desființată. Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 76 pentru transformarea "Academiei Române" în "Academia Republicii Populare Române", publicat în Monitorul Oficial nr.132 bis/9 iunie 1948, "Academia de Științe din România" a fost integrată în Academia Republicii
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
de Științe din România”. În 1948 Academia de Științe din România a fost desființată. Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 76 pentru transformarea "Academiei Române" în "Academia Republicii Populare Române", publicat în Monitorul Oficial nr.132 bis/9 iunie 1948, "Academia de Științe din România" a fost integrată în Academia Republicii Populare Române, toate bunurile sale mobile și imobile fiind înglobate în patrimoniul noii Academii. În prezent, Academia Oamenilor de Știință din România, înființată în 2007, se consideră continuatorul și unicul legatar al
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
publicat în Monitorul Oficial nr.132 bis/9 iunie 1948, "Academia de Științe din România" a fost integrată în Academia Republicii Populare Române, toate bunurile sale mobile și imobile fiind înglobate în patrimoniul noii Academii. În prezent, Academia Oamenilor de Știință din România, înființată în 2007, se consideră continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România (1935-1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România, înființată în 1956. În România, conform cu prevederea din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
a fost integrată în Academia Republicii Populare Române, toate bunurile sale mobile și imobile fiind înglobate în patrimoniul noii Academii. În prezent, Academia Oamenilor de Știință din România, înființată în 2007, se consideră continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România (1935-1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România, înființată în 1956. În România, conform cu prevederea din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române, preluată în art. 10, aliniat (3), din statutul Academiei Române "„Titlul de academician poate fi folosit
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
bunurile sale mobile și imobile fiind înglobate în patrimoniul noii Academii. În prezent, Academia Oamenilor de Știință din România, înființată în 2007, se consideră continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România (1935-1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România, înființată în 1956. În România, conform cu prevederea din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române, preluată în art. 10, aliniat (3), din statutul Academiei Române "„Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române”". Prin urmare, acesta
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
prevederea din Legea privind organizarea și funcționarea Academiei Române, preluată în art. 10, aliniat (3), din statutul Academiei Române "„Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române”". Prin urmare, acesta nu poate fi folosit de membrii Academiei de Științe din România.
Academia de Științe din România () [Corola-website/Science/319844_a_321173]
-
care a fost prevenirea pierderii era imposibilă. Ordinile, medaliile, adeverințele și insignele care au aparținut persoanelor decedate rămân în patrimoniul familiilor acestora. De-a lungul timpului, Ordinul Republicii a fost conferit veteranilor de război, personalităților cu merite deosebite în cultură, știință, sport, medicină și alte domenii, cât și unor politicieni, disidenți politici sau oameni politici din străinătate. Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova, a oferit 104 medalii. Petru Lucinschi și Vladimir Voronin au decorat 59 și, respectiv, 74 de oameni și
Ordinul Republicii (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/319838_a_321167]
-
Rongo-rongo (sau rongorongo) denumește un sistem de glife descoperit în secolul al XIX-lea pe Insula Paștelui (Rapa Nui) și care alcătuiește ceea ce pare a fi o scriere sau protoscriere încă nedescifrată, în ciuda încercărilor oamenilor de știință. Cu toate acestea, au fost identificate o serie de date calendaristice precum și informații legate de descendențe genealogice chiar dacă glifele în sine nu pot fi citite. Dacă rongo-rongo se dovedește a fi o scriere, ar fi una dintre cele trei descoperiri
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
din cabină. O electrocardiogramă și instrumente adiționale monitorizau rata bătăilor inimii, ritmul respirației, presiunea arterială și mișcările câinelui. Cățelușa ce va primi ulterior numele de Laika a fost găsită și aleasă dintre câinii care vagabondau pe străzile Moscovei. Oamenii de știință sovietici au decis astfel presupunând că animalele provenite din astfel de condiții sunt adaptate și pot îndura mai bine condițiile de frig extrem si foamete. Subiectul ales, Laika, era o corcitură femelă în greutate de cinci kg și în vârstă
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
asigură învățământ universitar specializat în Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Ea este compusă din 3 departamente (foste catedre): Geografie, Științe Umane și Social-Politice (fostele catedre de Istorie și Filosofie) și Departamentul de Învățământ la Distanță, ordinea reflectând și ierarhia în funcție de numărul de studenți. Aparținând unei universități de stat, Facultatea oferă locuri fără taxă, subvenționate de stat, locuri cu taxă și
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
unii l-au și condus: Nicolae Popp, Laurian Someșan, Ion Bojoi, Ion Popescu - Argeșel. Colectivul de profesori al Departamentului de Geografie este compus actualmente din 15 cadre didactice titulare si din peste 30 cadre didactice asociate si cercetatori. Departamentul de Științe Umane și Social-Politice este compus din istorici și filosofi, având 20 cadre didactice titulare. Departamentul de Geografie ofera învățământ de licență și masterat, la zi și ID. În cadrul învățământului la zi, există 3 specializări: 1. Geografie 2. Geografia Turismului 3
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
Departamentul de Geografie ofera învățământ de licență și masterat, la zi și ID. În cadrul învățământului la zi, există 3 specializări: 1. Geografie 2. Geografia Turismului 3. Geografia Mediului În cadrul ID, există 2 specializări: 1. Geografie 2. Geografia Turismului Departamentul de Științe Umane și Social-Politice oferă licență, master și doctorat. Prin programul Erasmus/Socrates, Facultatea face schimb pedagogic cu alte universități din lume. Departamentele primesc profesori Erasmus din Uniunea Europeană pentru a susține prelegeri, dar are și profesori proprii în programul Erasmus, care
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]