16,963 matches
-
educație specială în acest domeniu. Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că în aceste familii s-a folosit de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că în aceste familii s-a folosit de timpuriu limbajul mimico-gestual, ceea ce a dus la concluzia că limbajul mimico-gestual poate avea un rol benefic în educația copiilor surzi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cu aproape 30% la scăderea duratei ajustate de viață (DALYs). Cele mai frecvente boli infecțioase care afectează calitatea si durata de viață în întreaga lume sunt infecțiile respiratorii joase, HIV/SIDA, bolile diareice și malaria. Colaborarea specialiștilor din domeniile cercetării academice, guvernamentale și economico industriale a permis realizarea unor progrese extraordinare privind cunoașterea bolilor infecțioase emergente și reemergente. Aceste progrese s-au bazat pe dezvoltarea noilor tehnici de diagnostic, pe identificarea unor noi compuși terapeutici antivirali și antibacterieni și descoperirea unor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor"1,,expunerea principalelor divergențe"2 și ,,eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Debussy a deschis, astfel, noi perspective reprezentărilor artistice de natură sonoră, aprofundând concepțiile estetice ale timpului și asimilându-le printr-o sensibilitate și o interiorizare de neegalat. Afirmând o muzică izvorâtă din senzație, ce prevalează în fața ideilor și construcțiilor elaborate academic, Debussy își va canaliza demersul creativ spre o rigoare căutată în fantezie, ce se va supune, în mod exclusiv, analogiilor îndrăznețe ale imaginației, iar prin supremul său ideal, acela de a crea plăcere, spiritul muzicii sale se va înscrie în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
artistice de la sfârșitul secolului XIX, în fața căreia spiritul receptiv al lui Claude Debussy nu putea rămâne fără reacție. În acest context, compozitorul francez se va alătura artiștilor avangardiști ai vremii în demersul susținut al acestora de a renunța la convențiile academice, prin adoptarea unor noi modalități de viziune și canalizarea preocupărilor creative spre ineditul revelat de acea nouă concepție de viață. Începând cu primele acțiuni entuziaste ale impresionismului, pictori de seamă precum Edouard Manet, Claude Monet, Edgar Degas, Paul Gaugain, Vincent
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Expresionismul este un curent reprezentativ al începutului secolului al XX-lea. Acesta s a dezvoltat începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și are ca reprezentanți artiști precum Vincent van Gogh, Edward Munch și James Ensor. Expresionismul se opunea standardelor academice promovate în Europa, care impuneau rigoare și rigiditate, penalizând inovațiile în conflict cu regulile impuse. Curentul pune accent pe subiectivitatea artistului. Obiectul picturilor era adeseori distorsionat. Trăsăturile definitorii sunt culorile stridente și liniile accentuate, exagerate, cu un puternic conținut emoțional
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cele mai vechi universități din Europa care atrage vizitatori din toată lumea datorită monumentalelor clădiri de o mare valoare istorică. Orașul Coimbra mai este adesea numit “orașul studenților” având o viață universitară foarte activă, cu numeroase festivaluri studențești și alte evenimente academice. Între elementele cu valoare arhitecturală deosebită se numără: Catedrala Veche (datează din secolul XII și este una din cele mai importante clădiri Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 156 romano-catolice în stilul romanesc din Portugalia); Catedrala Nouă (construită în 1541
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
să nu faci parte din „topul” oamenilor de afaceri, să ai o atitudine excesiv de contemplativă față de politică, să monopolizezi aproape în totalitate statutul de părinte singur. Înseamnă să înveți la fel de performant ca un bărbat, dar să nu ajungi în top: academic, managerial, financiar, fiindcă aceste topuri sunt bine conservate ca establishment bărbătesc. Înseamnă să te abții de la delicte grave, să fii mult mai bătută decât un bărbat și mai ales de către cei „dragi”, „apropiați”, de „ai tăi”. Înseamnă să muncești două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nondiscriminare, egalitate de șanse, concedii parentale, interzicerea violenței domestice. Adoptarea acestor legi nu costă mai nimic atâta vreme cât ele rămân mai ales în vitrina cu norme. Și totuși din punct de vedere politic și civic se mai dezvoltă ceva, uneori și academic. Cercetarea avansează. Dar cultura de masă nu. Odată ce sunt prea puțini oameni dispuși să „își piardă timpul cu povești minore și triviale” (femei, feminin, feminism, gen), vom rămâne cu un feminism fără corp, călit însă în lupta cu antifeminismul preventiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sau pe multe din ele le-ați stresat, când le-ați trezit din calmul patriarhal? Nu pot să vă răspund exact. Nu am un feedback de la femeile din România în general. Prin ’92 eram încă foarte legată doar de feminismul academic și mai ales de cel filosofic. Atunci am oferit primul interviu de o oră la televiziune despre feminism. Vorbeam sofisticat și foarte filosofic. Emisiunea era înregistrată într-o expoziție de flori, înțelegeți, cuplarea obișnuită de imagini: femei-flori. Era în preajma lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și politic. Am afirmat că nu pot să-mi asum ce înțeleg femeile din România din ceea ce facem noi, deși, într-un fel, exagerez. Adică din câte am auzit, nu vorbesc de cele din proximitate, pentru că acelea sunt din zona academică, noi între noi vorbim o „cabală” comună și este mai simplu. După părerea mea există mult mai mulți inamici semnificativi public în lumea intelectualilor, în raport cu feminismul. Dacă se poate vorbi despre antifeminism dur, chiar dacă într-un limbaj elegant, el a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și la Universitatea de Vest, Timișoara (2004). Universitatea din București pare că nu se dă în vânt după „avangardisme” periculoase pentru avanposturile patriarhatului cultural. De ce nu este și puținul feminism cultural ceva mai popular? Fiindcă până acum opțiunea pentru tipul academic de abordare a primat. Cred cu adevărat că la simplitate poți ajunge după ce înțelegi consistent. Nu avem încă un feminism cultural „picant”, un feminism cu text-appeal, care să provoace controverse, să supere, să scoată din sărite, să atragă, să aibă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
anonimat și nu mai sunt simple umbre și personaje mimetice ale „marilor maeștri”. Adică, pe scurt, ele există ca indivizi autonomi care sunt în stare să se exprime și în asemănări și în diferențe de concepții și interese. În privința mediului academic, acesta se feminizează mai ales din cauză că universitarii sunt prost plătiți (minus profesorii universitari, prin excelență bărbați). Există o corelație foarte serioasă între zonele bugetare prost plătite și feminizare: pe măsură ce se feminizează, ele descresc atât ca pondere în bugetul public, cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
încât a făcut posibilă întrebarea pe care mi-au pus-o în 1995 studenții de la Cornell University: „De ce voi românii vă urâți copiii?”. Gail Kligman a răspuns în locul nostru, cu luciditate, cu simpatie comprehensivă și cu empatie asumată. A răspuns academic și simplu, pentru cercetători, pentru politicienii mereu ispitiți să controleze statal facultățile reproductive ale femeilor, dar și pentru un public mai larg care vrea să știe cu ce fel de lume a fost contemporan: „Cazul României trebuie să fie viu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
atinge prioritar femeile tinere, mai ales dacă nu sunt frumoase și accesibile ca să fie acceptate pe lângă șefi. Deși femeile studiază în universități (peste 50% dintre absolvenții cu studii superioare sunt absolvente), ele reprezintă o proporție foarte redusă în establishment-ul academic: doar 7% dintre profesorii universitari sunt femei, decanele le numeri pe degete, femei rector nu avem. Sunt foarte puține inspectoare, directoare de licee. În toate ministerele pe poziții de decizie supremă se află bărbați. Legile sunt făcute de bărbați în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
apărut alții foarte recent, în 2005 pe lângă care oponenții sus numiți erau îngeri, în primul rând fiindcă nu erau și misogini, chiar și în deceniul tranziției când „de feminism ne ardea nouă?”. Am eșuat în transferul feminismului nostru civic și academic într-unul politic. De ce este rău acest eșec, în ciuda existenței legilor și instituțiilor antidiscriminare? Ca să fiu mai clară voi da exemple folosind personajul meu generic favorit, „Maricica”, cea care ne datorează atât nouă cât și partidelor românești singurătatea ei civică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
București, 1966. Chirițescu, D. D.; Băbeanu, M., Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 2009. Chirițescu, D. D, "Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI, nr. 519, 23-29 ianuarie 2014. Chirițescu, D. D.; Vasilescu, M., Economia SUA, Editura "Academica Brâncuși", Tg-Jiu, 2011. Chombart de Lauwe, P. H., "Cultura și puterea", Editura Politică, București, 1982. Chouraqui, A., Cele zece porunci ale zilelor noastre, Editura Humanitas, București, 2012. Cohuț, I. P., Inflația în cea de-a doua jumătate a secolului XX, Editura
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
adevăr, un gol relativ în acest domeniu esențial, aș spune: cultura monetară. Dacă ne uităm la ce scriu cei de la Banca Națională, de pildă, regăsim, cu excepțiile de rigoare, desigur, mai mult chestiuni de politică și tehnică monetară; în mediul academic, abordările sunt tot mai specializate, excepție notabilă făcând tocmai distinsul profesor Cerna, care onorează și cartea de față cu o prefață sinceră; pe piață domină "cultura Wall Street" etc. Dl. Profesor D.D. Chirițescu (nicio legătură de rudenie, doar de idei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
128. 713 Azi avem la baza sistemului monetar internațional un "etalon al dolarului de hârtie". Vezi și Susan Strange, State și piețe, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 137. 714 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Maria Vasilescu, Economia SUA, Editura "Academica Brâncuși", Tg-Jiu, 2011, p. 152. 715 Ibidem, p. 153. 716 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 313. 717 Jörg Guido Hülsmann, Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile în afara aplicațiilor academice(...) ". 826 Michael Shermer folosește conceptual de "mecanică economică" . Vezi și Inteligența piețelor, Editura Curtea Veche, București, 2013, p. 228. În context amintim că una dintre cele mai importante lucrări care își propune să traseze punți de legătură între fenomenele sociale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Colecția ACADEMICA 239 Seria Istorie Liviu Brătescu este cercetător științific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din cadrul Academiei Române Filiala Iași. Doctor în Istorie al Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2007, având ca subiect de cercetare "I.C. Brătianu și politica externă a României. 18661888
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și suflet misiunii și vocației cu care a fost Înzestrat ca succesor al unor mari personalități bisericești transilvănene precum mitropoliții Andrei Șaguna, Miron Romanul, Nicolaie Balan, Nicolae Colan, Nicolaie Mlodin. Corespunzător Înaltelor sale realizări i s-au acordat numeroase titluri academice În țară și străinătate. Credința, speranța și dragostea au fost ajutorul pentru realizarea numeroaselor sale opere. Mai presus de toate Înfăptuirile Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Antonie Plămădeală consideră rolul Academiei de la Sâmbăta de Sus unde a Îndeplinit o Înălțătoare operă de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În preajmă pe buna mea mama Elena și ființele vieții mele - soția Eugenia și fiica Zamfira” evocări ce exprimă nobile sentimente de recunoștință. Contribuția științifică a operei Pr. Paul Mihail se ilustrează prin numeroasele aprecieri a unor personalități și foruri academice. În 1974 Prea Fericitul Patriarh Justinian i-a conferit Crucea Patriarhală Comemorativă iar Patriarhul care i-a urmat Teoctist i-a acordat titlul onorific de Awa Pavel. Comunitatea Academică, secția de științe Istorice și Arheologie a Academiei Române a recomandat alegerea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]