9,833 matches
-
reacții pro și contra, care umplu o bibliotecă de proporții medii. O adevărată industrie editorială și mediatică a fost inaugurată în 1986 pe baza cărții lui Bloom, fiindcă orice referință la ea garanta un tiraj bun, un mare indice de audiență, cel puțin un interes de scurtă durată, iar dezbaterea nu s-a oprit niciodată 7. Nimeni nu poate ignora un asemenea fenomen social, cu atât mai mult cu cât cartea care ar fi scrisă la același nivel intelectual și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anii ’50, ca Răsună valea sau În sat la noi. Marele cineast american știe că propaganda se face în tușe groase, cu băgarea degetului în ochi pentru a pătrunde, așa cum teoretiza Adolf Hitler, până la nivelul cel mai de jos al audienței. Mai întâi apare intertitlul : „Ziua alegerilor. Toți negrii primesc buletine de vot, în vreme ce albii de seamă sunt izgoniți din fața urnei”. Urmează imaginile : un alegător negru pune un buletin în urnă cu stânga și, privind teatral hoțește în jur, mai pune
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
e neputincioasă în a exprima o idee cât de cât semnificativă. Iată de ce vrem pentru filmele noastre o povestire ca bază pentru exprimarea de idei, a direcției lor, ca o condiție asiguratoare a caracterului lor de masă, deci a interesului audienței. Cu siguranță, printre maeștrii noștri vom găsi pe unii care să spună : „Eu lucrez la nivelul fără povestire”. Cei care sprijină o astfel de poziție se înșală profund. Lunacearski, bazându-se pe zicerile lui Lenin privind necesitatea entertainment-ului în producția
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
picioare. Măcelarul lărgește căscătura de la gât, alt val de sânge. Panoramic peste sutele de morți care acoperă câmpia. Un chip bărbătesc din care nu se vede decât privirea, în prim-plan, îndurerată și mânioasă. Secvența este o ilustrare a manipulării audienței prin falsul argument ad misericordiam. Într- o succesiune logică este introdusă impresionarea, mila, compătimirea, pentru a dirija emoțional subiectul-receptor către concluzia scontată de manipulator. Logic, nu există nici o legătură consistentă între sacrificarea unui animal la abator și împușcarea unor greviști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Dacii, în regia lui Sergiu Nicolaescu, atrag atenția aparatului de par tid asupra posibilităților propagandistice ale cinematogra fului, care până atunci nu se apropiase de asemenea efecte de masă, obiectivul fiind conformitatea dogmei comu niste puse pe ecran, și nu audiența filmului. Se înțelege bine faptul că, fără un număr semnificativ de spectatori, filmul nu poate fi utilizat ca instrument de propagandă. Soluția „comercială” pentru a mări acest număr, introducerea de sex și violență, ca în filmele vestice, nu poate fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că încă un grup de regizori, format din Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Mircea Mureșan, Ștefan Roman, Iosif Demian, a fost primit pentru o discuție privind nesoluționarea unor probleme pe 6 iunie 1981. Cu puțin înaintea acestei întâlniri, a cerut o audiență tovarășul Ion Popescu- Gopo, președintele ACIN, care, „știind că unii regizori au cerut audiență la conducere, a relatat că ei nu exprimă punctul de vedere al ACIN și roagă să se discute la ACIN problemele activității regizorale din domeniul filmului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ștefan Roman, Iosif Demian, a fost primit pentru o discuție privind nesoluționarea unor probleme pe 6 iunie 1981. Cu puțin înaintea acestei întâlniri, a cerut o audiență tovarășul Ion Popescu- Gopo, președintele ACIN, care, „știind că unii regizori au cerut audiență la conducere, a relatat că ei nu exprimă punctul de vedere al ACIN și roagă să se discute la ACIN problemele activității regizorale din domeniul filmului”. Iată, deci, că nu doar rigiditatea organelor de propagandă, dar și lipsa de unitate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aș lăsa baltă și pe Moina, și pe Terente, cu tot ajutorul lor tovărășesc. Omul ăsta va atrage în activ forțe capabile să- l urmeze”, spune Cremene cu voce din off, privindu-se în oglindă. Apoteoza se produce după o audiență colectivă la Tovarășul Prim a celor care cer casă. În stânga Tovarășului, o duduie simandicoasă, venită cu „pile” să- și schimbe garsoniera într-o vilă. În dreapta, un muncitor bătrân care n-a cerut nimic toată viața. Acum însă, stă într-o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
evidență prin datele anatomiei patologice „caracterele proprii ale unei clasificări etiologice a bolilor” Viziunea sa în abordarea și structurarea anatomopatologiei a rămas valabilă până astăzi. Ca pedagog a fost unul de excepție, puțini dintre profesorii Franței bucurându-se de o audiență atât de numeroasă. De la el au rămas celebrele „Lecons de Clinique Medicale” ținute la Pitie, publicate în 1883 și cele de la Pitie și Hotel Dieu editate în două volume, 182 și 184, în care pleda pentru ideea de a face
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încă în situația pasivă a destinatarului, care trimite înapoi doar un vot ca reflex al poziției sale sociale ori un vot care se constituie ca un reflex comandat de identificarea sa partizană. Acest bloc de reprezentări este slăbit de modelul audienței active. Diversitatea utilizatorilor de surse mediatice și a motivațiilor care îi animă, atestă selectivitatea și deci dinamismul în alegerile efectuate de public în privința comunicării politice. Totodată, se impune ideea potrivit căreia alegătorul se poate decide în cel mai scurt timp
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
difuzate, pentru că erau destinate informării candidaților, partidelor sau autorităților publice. În alte situații, Comisia nu a avut cunoștință de aceste sondaje realizate de institute lipsite de experiență sau de acele sondaje care au fost difuzate de mass media locale, cu audiență redusă. În perioada campaniei prezidențiale din 1988, marea majoritate a sondajelor se axa pe intențiile de vot și nu pe mizele considerate prioritare de către candidați sau de opinia publică. Trebuie să vedem în ce constă utilitatea socială a sondajului de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
comparăm aceste date cu acelea adunate în cele trei networks americane care s-au desfășurat pe durata ultimelor două luni ale campaniei din 1988. Vreme de două luni, jurnalele televizate de la CBS, NBC și ABC, difuzate la ore de maximă audiență, au făcut trimitere doar la 25 de sondaje, în timp ce numai TF1, în martie și aprilie, a menționat 42 de sondaje. Dacă se adaugă și referirile la sondajele efectuate în jurnalele televizate ale altor canale (A2, FR3, la Cinq, M6 și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și să accentueze dinamica simbolică a campaniei. Exemplul lui G. Bush din 1988 corespunde acestei strategii publicitare, care își va impune definiția de agendă electorală grație reluării prin care se realizează acoperirea mediatică, mai ales în cadrul jurnalelor televizate cu largă audiență. Principiul constă în favorizarea la maximum a releului de informație controlată și plătită (care constituie publicitatea electorală), prin intermediul mijloacelor de informare care sînt gratuite și au mai multă credibilitate. Problema cea mai importantă privind utilitatea socială 50 a publicității politice
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mijloacele de propagandă oficiale, actanții politici sînt înclinați să utilizeze în acțiunile lor și mijloacele de informare ca pe niște vectori specifici strategiilor lor. Nu doar tratarea informației este gratuită pentru candidat, ci i se asigură și accesul la o audiență largă prin intermediul jurnalelor scrise, radiodifuzate sau televizate. În plus, acoperirea jurnalistică a campaniei de către organele de informare nu vehiculează întotdeauna o propagandă particulară, iar prin această particularitate ea este mai mult o strategie. Cercetările psihosociologice 60 au demonstrat, mai ales
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sfîrșit, între 1986 și 1988, el își sporește ocaziile de vizualizare televizată, pentru a compensa simbolic îngustarea cîmpului său real de acțiune. Totuși, impactul acestor conduite nu ar trebui să crească, ele întemeindu-se doar pe atitudini de eschivare de la audiență. În Statele Unite, de exemplu, unde alegerea programelor TV are o mare importanță, mai ales datorită televiziunii prin cablu, se constată un declin al audienței emisiunilor prezidențiale, fapt atestat și de tabelul în care sînt redate conferințele de presă și discursurile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
acestor conduite nu ar trebui să crească, ele întemeindu-se doar pe atitudini de eschivare de la audiență. În Statele Unite, de exemplu, unde alegerea programelor TV are o mare importanță, mai ales datorită televiziunii prin cablu, se constată un declin al audienței emisiunilor prezidențiale, fapt atestat și de tabelul în care sînt redate conferințele de presă și discursurile televizate ale președinților care s-au succedat între 1969 și 1986. Președinte Audiență /discursuri Audiență /conferințe Audiență totală Nixon 75% (n = 22) 75 ( 7
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mai ales datorită televiziunii prin cablu, se constată un declin al audienței emisiunilor prezidențiale, fapt atestat și de tabelul în care sînt redate conferințele de presă și discursurile televizate ale președinților care s-au succedat între 1969 și 1986. Președinte Audiență /discursuri Audiență /conferințe Audiență totală Nixon 75% (n = 22) 75 ( 7 ) 76 ( 29 ) Ford 81% (n = 10) 76 ( 12 ) 78 ( 22 ) Carter 74% (n = 12) 67 ( 35 ) 69 ( 47 ) Reagan 62% (n = 28) 61 (32 ) 62 ( 60 ) Vizualizarea nu este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
datorită televiziunii prin cablu, se constată un declin al audienței emisiunilor prezidențiale, fapt atestat și de tabelul în care sînt redate conferințele de presă și discursurile televizate ale președinților care s-au succedat între 1969 și 1986. Președinte Audiență /discursuri Audiență /conferințe Audiență totală Nixon 75% (n = 22) 75 ( 7 ) 76 ( 29 ) Ford 81% (n = 10) 76 ( 12 ) 78 ( 22 ) Carter 74% (n = 12) 67 ( 35 ) 69 ( 47 ) Reagan 62% (n = 28) 61 (32 ) 62 ( 60 ) Vizualizarea nu este comandată doar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prin cablu, se constată un declin al audienței emisiunilor prezidențiale, fapt atestat și de tabelul în care sînt redate conferințele de presă și discursurile televizate ale președinților care s-au succedat între 1969 și 1986. Președinte Audiență /discursuri Audiență /conferințe Audiență totală Nixon 75% (n = 22) 75 ( 7 ) 76 ( 29 ) Ford 81% (n = 10) 76 ( 12 ) 78 ( 22 ) Carter 74% (n = 12) 67 ( 35 ) 69 ( 47 ) Reagan 62% (n = 28) 61 (32 ) 62 ( 60 ) Vizualizarea nu este comandată doar de accesul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
televizuală. Deplasările în străinătate sînt cu precădere modalități de comunicare a mesajelor cu țintă internațională, dar și internă. Acestora li se adaugă gesturile cu forță simbolică, precum participarea la manifestațiile de masă cauzate de profanarea cimitirului din Carpentras sau chiar audiența acordată conducătorilor liceenilor în cursul evenimentelor din noiembrie 1990. Cu toate acestea, pentru marele public, logica funcționării ține de aspectul pe care tocmai îl vom analiza, adică de participarea la un eveniment sau de organizarea unui pseudo-eveniment care creează actualitatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
zilnic la televizor a sărit de la 65% la 73%. Durata medie de vizionare se mărește, trecînd de la 16 ore pe săptămînă, în 1981, la mai mult de 20 de ore, în 1989. Informația televizată cotidiană beneficiază de o foarte largă audiență. Între septembrie 1989 și 1990 și în afara vacanțelor, un număr de 17 pînă la 20 milioane de indivizi cu vîrste mai mari de 15 ani, urmăresc jurnalele televizate difuzate la ore de mare audiență de posturi precum TF1, A2, FR3
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cotidiană beneficiază de o foarte largă audiență. Între septembrie 1989 și 1990 și în afara vacanțelor, un număr de 17 pînă la 20 milioane de indivizi cu vîrste mai mari de 15 ani, urmăresc jurnalele televizate difuzate la ore de mare audiență de posturi precum TF1, A2, FR3, și TV Cinq. Însă informația politică este amestecată cu informațiile economice, sociale, culturale, sportive și generale. În aceeași măsură, magazinele televizate constituie emisiuni politice mai reprezentative privind cercetarea informației concepute ca o participare politică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
În aceeași măsură, magazinele televizate constituie emisiuni politice mai reprezentative privind cercetarea informației concepute ca o participare politică autonomă. Marile emisiuni politice regulate, de tipul "L'Heure de la Vérité", "7 sur 7", "Questions à domicile" (dispărută în 1989), au o audiență care fluctuează, între 1985 și 1988, de la 9 la 23% de familii. Ele îl interesează mai mult, sau în aceeași măsură, pe un telespectator din trei82. Însă publicul interesat este cu 10 ani mai bătrîn decît vîrsta medie a populației
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mai însemnat, mai ales grație lui V.O.Key (The Responsible Electorate, 1966). Pe de altă parte, analiza comunicării se îndepărtează din ce în ce mai mult de o problematică a efectelor directe ale propagandei, spre a evolua către ideea unei contribuții active a audienței la mecanismul de comunicare, mai ales datorită lui R.A. Bauer, începînd cu anii '60. Această evoluție a dus la răsturnarea întrebării clasice: "Ce îi face comunicarea alegătorului?" în: "Ce face alegătorul cu comunicarea?" Inversiunea a îndreptat mai întîi cercetarea spre
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
spre sociografia comportamentelor de informare, mai ales datorită modelului utilizatorilor și satisfacțiilor care descriu practicile și motivările acestora, iar, mai recent, spre mecanismele cognitive aplicate în înțelegerea și memorizarea informației politice 84. Pentru a examina comportamentele de informare, vom compara audiențele înregistrate în cursul emisiunilor oficiale difuzate de televiziune în cursul campaniilor din 1978, 1981 și 1988. În timpul campaniei prezidențiale din 1988, audiența alocuțiunilor oficiale pe canalul A2 a fost, la ora 1330 , între 6 și 10 puncte, la ora 1900
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]