9,955 matches
-
lungul întregii vieți; presupune „dispoziția și abilitatea de a-și organiza și ordona propria învățare, folosind eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achiziționa, procesa și evalua noi cunoștințe și de a le aplica într-o varietate de contexte”; - civice și interpersonale - cuprind toate formele de comportament pe care individul trebuie să-l demonstreze pentru a participa eficient și constructiv la viața socială și pentru a rezolva conflicte, dacă este cazul. Deprinderile interpersonale sunt necesare pentru a interacționa direct sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
februarie 1936. Fie că s-au numit școli populare, școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au adus un etos nou al demnității spirituale în viața satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Vom încerca să trecem în revistă pe cele mai relevante dintre ele, grupându-le în funcție de câteva dimensiuni semnificative: formarea profesională inițială și continuă, respectiv educația generală a adulților, educația pentru grupurile marginalizate social, educația pentru cetățenie democratică și alte inițiative civice, apoi activitatea de cercetare. Formarea profesională a adulților se organizează fie pentru inițiere, fie pentru calificare (mai ales în formarea inițială, dar și în cea continuă, dacă a părăsit școlaritatea fără o calificare), specializare, perfecționare sau recalificare (în formarea continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
populare sunt instituții publice care urmăresc: dezvoltarea generală și armonioasă a personalității umane, mai ales prin îmbogățirea culturii generale și dezvoltarea de oferte pentru satisfacerea diverselor hobby-uri; transmiterea și asimilarea valorilor științifice, culturale și artistice, naționale și universale; educarea civică, morală și economică; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități pentru formare, perfecționare și reconversie profesională, în vederea integrării active pe piața muncii; însușirea de cunoștințe, deprinderi și abilități cultural-artistice; îmbogățirea nivelului de cunoștințe în vederea asigurării de șanse egale pentru integrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru Diversitate Etnoculturală, Centrul de Parteneriat în Egalitate). • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Misiunea acesteia este de a mări impactul social al organizațiilor nonguvernamentale, acționând direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru sănătate și pentru vârsta a treia. • Asociația pentru Promovarea Femeii din România (APFR) are ca misiune educarea întregii societăți prin promovarea unor politici afirmative și non-discriminatorii pentru creșterea calității vieții femeii din România. • Tot în domeniul promovării egalității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mod evident mai mare decât consumul de oferte educaționale ale diferitelor instituții sau organizații. Așadar, mass-media au un rol educațional deosebit, datorită ariei largi de cuprindere și a impactului său, dar și ca urmare a creșterii ofertelor cu caracter educațional, civic și cultural. • Biserica are o contribuție majoră la realizarea educației moral-religioase a adulților, fiind inițiate, în acest sens, o serie de demersuri cu caracter educativ adresate credincioșilor: înființarea unor așezăminte religioase, organizarea unor manifestări diverse, în conformitate cu valorile spiritual-morale și cultural-artistice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
derulate de centre sau ONG-uri aparținând diferitelor culte. Biserica rămâne, în continuare, un pol de educație moral-comunitară. • Partidele politice au înființat propriile departamente și fundații de educație, desfășurând la nivel național, regional și local activități specifice de educație politică, civică, precum și unele cursuri de educație vocațională. Pe lângă aceste instituții, care pot fi grupate ușor în anumite categorii diferențiatoare, există o multitudine de instituții care au un obiect de activitate specific (de exemplu, consilierea și sprijinirea mamelor cu sarcină nedorită), dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
distrugere definitivă". "Înzidirea" devine astfel, deloc întâmplător, pentru cel care știe sensul profund al Legendei Meșterului Manole, un termen cu profunde semnificații atât ontologice cât și morale. La Visarion Alexa putem urmări o conjuncție fericită între ceea ce reprezintă concepția sa civică și morală și dimensiunea etico-estetică încapsulată în viziunea sa regizorală. Cum, desigur, alții se pricep mai bine decât mine în domeniul regiei, mă voi margini să ofer câteva exemple pentru mărturiile sale cu semnificație etică. Visarion Alexa spune explicit, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de film important, deși, bineînțeles, niciodată un mare roman nu se poate transla în întregime în alt gen artistic, dar o parte a romanului, un filon al romanului trebuie să capete expresie cinematografică. E, înainte de toate, o obligație, dacă vreți, civică față de o asemenea operă, care analizează nu doar o anumită perioadă de timp, ci raportul omului contemporan cu perioada acelor ani. De fapt, totdeauna, a analiza o perioadă revolută înseamnă a ne pune în față șansa noastră de evoluție, șansa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
uneori, că orice forare critică înseamnă o negare. Nu este adevărat. Câteodată o afirmație înseamnă o negare a adevărului. Iar, nu de multe ori, o descoperire analitică, critică are valoare de afirmație, are valoare de inițiere spre umanitate, are valoare civică, valoare politică, valoare artistică. Ei, aceste lucruri se uită foarte des. Nu că se uită, nu se înțeleg! Sau nu vrem să le știm. Interviu realizat de Valerian SAVA 1984 Puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant... Ai copilărit și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
detecta și sancționa blatul. În primul rând, aceste posibilități constau În gradul de monitorizare pe care principalul Îl poate aplica agentului (de exemplu, existența unor legi ale transparenței informațiilor din sectorul public contribuie mult la acest aspect, ca și organizațiile civice de tip watch-dog). Deși se află În superioritate numerică, principalul se confruntă cu o problemă de acțiune colectivă de ordinul doi, constând În efortul de participare a constituenților la monitorizarea agentului. Superioritatea ultimului, În termeni de informație, control și acces
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
2 decembrie 1996). 3. Contextul publictc "3. Contextul public" Dacă privim spațiul societal ca pe un câmp al interacțiunii dintre câteva componente majore - statul, sfera privată, piața și sfera publică (Habermas, 1989; Janoski, 1998)-, putem defini sfera publică sau spațiul civic drept punctul geometric În care se Întâlnesc și interacționează toate celelalte sfere. Sfera publică ar cuprinde, după Janoski, și organizațiile voluntare: partidele politice, când nu se află la guvernare și, În consecință, nu reprezintă statul, grupurile de interese, organizațiile filantropice
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru a rezista Într-o sferă consacrat masculină). La aceasta se adaugă și argumentul Mihaelei Miroiu (1998, p. 253) referitor la cetățenia formală pe care femeile au dobândit-o În 1948: „Ele au primit acces la putere tocmai atunci când puterea civică devenise vidă de sens”. Discursul socialist despre identitate, bazat pe conceptul de identitate normativă colectivă, care confunda voit identitatea de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru analizarea explicită a tuturor opiniilor și observațiilor. Există cadrul legislativ al consultării și transparenței decizionale 1, dar comunicarea ineficientă din cadrul ministerelor, interministerială, precum și dintre acestea și alte instituții ale administrației centrale și ONG-uri, toate tipurile de parteneriate (social, civic sau public-privat) suferă de o incultură a comunicării În spațiul public, cu rădăcini adânci În mecanismele identitare pe care le-am descris. Euro-policy pătrunde În spațiul public autohton printr-un proces complex de sincronizare socioculturală, pe fondul căruia se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la acțiunea guvernamentală, care vizează (re)distribuirea puterii În spațiul public printr-o renegociere a autorității și o abordare incrementală a deciziei În rețele parteneriale: parteneriate sociale (guvern - patronat - sindicate), parteneriat public-privat (structuri de stat - mediul de afaceri) sau parteneriat civic (autorități publice - societate civilă). Negocierea colectivă a deciziei fundamentează o nouă perspectivă asupra puterii, o dispersare a autorității publice prin rețele interactive și se bazează pe un set de principii politice postmoderne: gestionarea acțiunii colective fără intervenția obligatorie a statului
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un anumit punct de vedere, dintre două lucruri, în alte privințe diferite. În cazul identității naționale, majoritatea definițiilor de un anumit tip sunt de inspirație sociologică. Ele tind să separe conceptul de "națiune" de cel de "etnie". Multe dintre naționalismele civice 47 sunt de același tip. Deși într-o anumită perioadă de timp s-a considerat că din rațiuni diferite, conceptul de identitate personală care are clare similitudini cu identitatea națională ar fi imprecis, vag și incorect, după anii 1990 s-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dorește să examineze căile și mijloacele pentru a adera la acest acord. Mark Sand a apreciat că România face eforturi foarte importante pentru plata datoriei, dar s-a creat o penurie. Pe planul arhitecturii, sunt unele probleme legate de centrul civic din București și situația din Transilvania, unde are loc un exod al ungurilor. Acestea rezultă și din unele publicații, așa cum este l'Evénement de Jeudi. Nu se poate ignora presiunea presei asupra țărilor din Est. Aceasta constituie o cauză a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2003, pdf, accesat 24.11.2007 46 De exemplu, un obiect nu poate ocupa simultan poziții diferite în spațiu, sau nu poate avea simultan culori diferite etc. P.Kun, op.cit., p.7 47 În concepția autorului, cel mai evident naționalism civic este cel american. Astfel, apartenența este definită formal de calitatea de cetățean, adică de drepturile și libertățile presupuse de această calitate, la care nu au acces cei ce nu beneficiază de cetățenie. Etnia sau calitățile unui anumit grup nu caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care tindem s] le consider]m, de la bun început, ca fiind centrale pentru preocup]rile eticii filosofice. Dintr-o anumit] perspectiv], aceasta ar putea fi considerat] o exagerare. Dreptatea, curajul, moderația, pietatea, liberalismul - toate acestea reprezint] o parte din idealul civic în Grecia secolelor al V-lea și al IV-lea î.Hr.; iar, la prima vedere, acestea nu par s] difere de presupunerea noastr] general] în favoarea acestor „virtuți”. Dar nu trebuie s] mergem prea departe. Poate, pentru noi, conceptul de virtute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la putere, ca un mijloc de a-și proteja interesele pe termen lung. Dac] această pare, si este, o poziție extrem], ea reflect] cu fidelitate o ambivalent] resimțit] nu doar cu privire la justiție, ci și în leg]tur] cu toate „virtuțile” civice. Bineînțeles, orice individ își recunoștea obligațiile fâț] de orașul și de concet]tenii s]i, dar mai existau și seturi de obligații competitive fâț] de alte grup]ri din cadrul orașului - asociații, prietenii, familia. Și mai important era faptul c] cet
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
special capitolul 35, „Realismul”; capitolul 38, „Subiectivismul”; capitolul 39, „Relativismul”.) Totuși, ideea este c] orice ar crede fiecare dintre cei trei filosofi c] ar fi „descoperit”, fie prin interogare, fie prin introspecție sau experient], ține de rezolvarea tensiunii dintre valorile civice și individualiste pe care le-am identificat deja ca fiind o tr]s]tur] de bâz] a societ]ții grecești din acea perioad]. Dac] ar fi s] învie, Socrate și ceilalți și-ar atenua pozițiile și ar susține c] astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simplu, transferat] asupra acționarilor, adic] a „proprietarilor”. Este oare adev]rât c] acționarii sau proprietarii se gândesc numai la maximalizarea profiturilor lor? Este oare adev]rât c] acționarul este incarnarea acelui inuman homo economicus lipsit de orice mândrie și responsabilitate civic]? Este oare adev]rât c] el nu are nici o preocupare pentru virtuțile companiei pe care o deține, cu excepția acelor responsabilit]ți care l-ar putea face vulnerabil în fața unor procese costisitoare? Și dac] presupunem c] unii investitori sunt preocupați numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al doilea rând, totul are un preț, inclusiv a duce o viat] foarte moral] - sau așa pare. Socrate era prea preocupat s] predea virtutea pentru a fi și un țâț] și soț bun. Gandhi, care a f]cut din nesupunerea civic] împotriva britanicilor o form] de art], si pe care il admir]m nespus pentru aceasta, era departe de a fi un soț bun. Și Martin Luther King Jr. avea mari neajunsuri în ceea ce privește viața de familie. Legarea respectului nostru de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
am încerca un paralelism, conștiința comunității de origine s-ar apropia prin caracteristici de ceea ce numim valori tradiționale, cea de limbă, de ceea ce numim valori moderne iar cea de destin, deși utilitaristă și raționalistă, de cele postmoderne prin ideea participării civice 20 și a autoîmplinirii destinului comunității. 4.4. Filosofie noologică. Matricea stilistică și spațiul mioritic Ideea identității se regăsește la Blaga, în cadrul filosofiei stilului înțeles ca fenomen dominant al culturii. Teoria noologică a stilului este construită pe baza concepțiilor morfologice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Lansing, Michigan State University Press. Tilly, Charles (ed.) (1996), Citizenship, Identity, and Social History, Cambridge, Cambridge University Press. Tilly, Charles (2002 [1993]), Revoluțiile Europene (1492-1992), Iași, Polirom. Uslaner, Eric (1998), "Social Capital, Television, and the 'Mean World': Trust, Optimism, and Civic Participation", în Political Psychology, 19:3, pp. 441-468. Uslaner, Eric (2002), The Moral Foundations of Trust, New York, Cambridge University Press. Uslaner, Eric (2003), Varieties of trust. European Political Science, 2:3, [http://www.essex.ac.uk/ ECPR/publications/eps/onlineissues
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]