10,875 matches
-
Elemente de joc: închiderea și deschiderea ochilor, aplauze, săritul băltii, descoperirea imaginii de sub fereastră. Materiale didactice: broscuțe și bălti numerotate de la 1 la 5, planșa cu cinci ferestre sub care se află imagini din povești. proverbe, cântece). Metode și procedee: conversația, observația, povestirea, problematizarea, dramatizarea, brainstorming, formarea gândirii critice. Resurse temporale: 30 minute. Elemente de joc: competiția, aplauzele, recompensă, surprizele. Organizarea activității: aerisirea sălii de grupa, așezarea scăunelelor, aranjarea materialului didactic necesar desfășurării activității. Resurse bibliografice: PROIECT DIDACTIC „ACTIVITATE INTEGRATĂ” DATĂ
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
O2: să diferențieze auditiv timbrul , intensitatea , durata și înălțimea sunetelor muzicale; O3: să asculte și să recunoască fragmente din creații muzicale pentru copii; O4: să exprime prin mișcare starea sufletească creată de muzică audiată; STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee: Observația , conversația , explicația, exercițiul, turul galeriei; Mijloace didactice: modelul educatoarei , planșete suport pentru lucru , carton , pastă de lipit , carioca (neagră, portocalie), siluete din hârtie glasata, șervetele umede, coșulețe cu material, CD, casetofon, planșa cu conținutul cântecului. DURATĂ: 40 - 45 min. BIBLIOGRAFIE: DESFĂȘURAREA
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Introducerea în activitate și captare a atenției -Se va intra în sala de grupa intonând cântecul “Degețelele”(cu fond muzical), alături de copiii “gazdă” și vor rămâne în picioare formând un semicerc în fața meselor de lucru; Se va purta o scurtă conversație despre anotimpul de primăvară și se vor evidenția caracteristicile: zăpadă se topește, soarele încălzește mai puternic, apar vestitorii primăverii(ghioceii, berzele,rândunelele), apar și alte flori de primăvară și insecte Conversația Orală (fluturi , albine, buburuze, etc.); -Copiii vor fi invitați
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în fața meselor de lucru; Se va purta o scurtă conversație despre anotimpul de primăvară și se vor evidenția caracteristicile: zăpadă se topește, soarele încălzește mai puternic, apar vestitorii primăverii(ghioceii, berzele,rândunelele), apar și alte flori de primăvară și insecte Conversația Orală (fluturi , albine, buburuze, etc.); -Copiii vor fi invitați să se așeze la mese respectând simbolul pe care îl poartă pe medalion , acesta având corespondent cu cel de pe masă. 3. Anunțarea temei și motivarea activității -Se va face intuirea materialului
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
anumite idei și sentimente Afective: să transmită mesaje empatice față de lumea celor care nu cuvânta; SARCINA DIDACTICA: Recunoașterea animalelor domestice, mediul de viață, puii acestora,denumirea pozițiilor spațiale, identificarea faptelor bune și a celor rele. STRATEGII DIDACTICE: * Metode și procedee: conversația ,observația, explicația,brinstorming, metoda călătoria misterioasă * Mijloace de învătământ: jucării, siluete pictate, mulaje animale, „casă bunicii”, „adăposturi pentru animale domestice”(confecționate de educatoare),tabla magnetică, aparatură electronică, planșa „fapte bune, fapte rele”, elemente de recuzita. * Formă de organizare: frontală, individuală
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pentru optimă desfășurare a activității; introducerea copiilor în sala de grupa , pe melodia „Azorel” (copiii vor purta în piept ecusoane ce reprezinta pisici și căței și vor aduce mesaje scrise specifice temei(PANCARTE):” Noi iubim animalele”,”Noi ingijim animalele”etc. conversația explicația brainstorming ecusoane ,benere Pancardele sunt din carton și sunt purtate de câte doi copii. 2. Captarea atenției se va realiza prin prezentarea și comentarea mesajelor scrise (pancarte) braistorming-ul element ul surpriză convers ați explicat ia Sesizar ea atenției copiilor
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
o călătorie plină de încercări, cărora noi trebuie să le facem față. Va trebui să recunoaștem animalele domestice și puii lor, hrana animaleleor, adăposturile . Bunica va fi bucuroasă dacă noi iubim , ocrotim animalele și le ajutăm în caz de nevoie. conversația explicat ia Observarea comportamentului verbal și nonverbal al copiilor 4.Preze ntarea conținutului și a regulilor jocului După prezentarea conținutului, se va trece la prima probă a jocului desfășurată la începutul „călătoriei”. Copiii sunt împărțiți în două subgrupe:cea a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
va trece la prima probă a jocului desfășurată la începutul „călătoriei”. Copiii sunt împărțiți în două subgrupe:cea a pisicilor și cea a cățeilor Copiii vor răspunde alternativ din grupa pisicilor și a cățeilor. Celelalte probe vor fi parcurse în timpul conversația explicația surpriză Materialele necesare desfășurării jocului : ghiocei confecționați, Aprecierea pozitivă a răspunsurilor călătoriei și reprezintă surprize st anima le, jucării anima le, tabla magnetică, siluete animale, mulaje animale, planșa cu imagini fapte bune , fapte rele. STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ Înv.
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
farmecul deosebit al limbii române. Stimularea interesului pentru lectură, incepand cu clasa întâi, contribuie nemijlocit la însușirea și exersarea unei citiri corecte, expresive. Putem spune că studiul literaturii începe din clasa întâi. în acest sens, un rol important îl are conversația problematizata, care menține vie relația dintre dascăl și elev. Deseori, am formulat întrebări care au stârnit entuziasmul copiilor, au dus la formularea unor răspunsuri deosebite. Am acordat o mare atenție textelor din Abecedar, pe care le-am analizat, comentat amănunțit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
didactice. Astfel, convorbirea „Toamnă, toamna harnica și de toate darnica” poate fi planificată după un șir de activități de observare: „Fructe de toamnă” , „Legume de toamnă”,lecturi după imagini: „Muncă oamenilor toamnă”, „La cules de vie”, memorizare „Toamnă”. Prin intermediul metodei conversației se rezolvă sarcinile educării limbajului : activizarea vocabularului, precizarea și fixarea cuvintelor, fomarea unei vorbiri corecte și expresive.Intr-o convorbire , copilul își pune în valuare nivelul limbajului , își dezvăluie personalitatea. Activitățile pe grupe, subgrupe integrate oferă multiple posibilități de a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
bolnav"; sau "diagnosticul se pune în primele cinci minute de la vederea bolnavului"; sau "examenul clinic este precumpănitor, o analiză de laborator, chiar dacă este contrarie clinicii, nu poate înlesni observația directă a bolnavului"; sau "de modul în care reușești să conduci conversația cu bolnavul depinde succesul în cazul respectiv"; ...și multe alte "vorbe" care comprimau o uriașă cantitate de adevăr. Nu avem cuvinte și, ca mine, o întreagă serie de absolvenți prin care să subliniem aceste adevăruri care au rămas neclintite peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în frunte. Elegant ca alură editorială, Symposionul avea calități intrinseci. Nu lipsea nimic, nici eseul, nici poezia, nici proza, nici comentariile științifice, nici interviurile care se țin minte. De la un mare savant, nobiliat recent cu Nobel, a primit, la sfârșitul conversației rețeta de succes sigur: "Travaillez, travaillez". Peste izul sfătos, didactic, adevărul îndemnului s-a realizat. Nu știu câte cărți (dar sunt multe) nu s-au nutrit la U.M.F. din astfel de cuminți, chiar banale îndemnuri. Geniul este uneori mediocru. "Travaillez!" Ceea ce mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
papale și familiale. La începutul lui 1515, curtea papala a aflat că Machiavelli speră să fie angajat de Giuliano. La 14 februarie 1515, Giuliano a primit o scrisoare de la Pietro Ardinghelli, secretar papal la Romă, în care Ardinghelli descrie o conversație cu cardinalul Giulio de' Medici: Cardinalul de' Medici m-a intrebat ieri, în secret, dacă știu dacă Excelentă Voastră l-a angajat pe Machiavelli, și când am răspuns că nu știam nimic despre acest lucru și nici nu credeam că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-mi este frică de sărăcie, moartea nu mă înspăimânta. Mă pun cu totul la dispoziția lor. Și pentru că Dante spune că ceea a fost învățat nu devine cunoaștere decât dacă este reținut 181, mi-am notat ce am valorificat din conversația cu ei și am compus o mică lucrare Despre principate, în care mă scufund cât mai profund pentru înțelegerea acestui subiect, discutând ce este principatul, de căte feluri sunt principatele, cum se câștigă, cum se mențin și de ce se pierd
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mod de exprimare însă ceva din felul de a vorbi, de a conversa, de a scrie, specific epocii. Mă refer, bunăoară, la un articol analitic al lui Gabriel Țepelea care, urmărind limbajul din acea vreme, în gazete, în almanahuri, în conversații banale, în corespondența particulară etc., constată frecvența acelorași șabloane verbale pe care I.L. Caragiale știe să le extragă din diurnul lor și să le pună în pagină literară pentru eternitate, dar ridicolul, caraghioslâcul lor, abia acum îl resimțim noi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în măsura în care datele aduse de profesor sunt apte să răspundă". Pe parcurs se va stabili "un anumit volum de activitate elevilor, care se vor încadra în discuții", lărgind "preocuparea analitică și de dialog cu elevii", acordând "o atenție susținută prelegerii și conversației euristice (socratice)", pentru ca apoi profesorul "va încuraja preocupările analitice ale elevilor, le va cere să-și formuleze impresiile, va interveni la locul potrivit identificând și sistematizând investigațiile mai precise". Și așa mai departe, o adevărată strategie didactică pentru a dezvolta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Înconjoară, și nu doar din sentimentalism. “Radiosfera”, 27 noiembrie 1995, ora 9,49 58. Un arsenal binefăcător Atunci când am Început a discuta ceea ce am numit război chimic, am Înțeles că nu voi rămâne la doar un episod izolat, născut din conversația cu un prieten În fața unei cafele, ci că-i trebuie o concluzie pe care am pregătit-o În ultimele două episoade. Ce-ar trebui să discute concluzia? E vorba de cazuri particulare, adică de “conflicte” izolate sau, tot răul spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
constituit o mare diversitate de sisteme de învățămînt potrivit trebuințelor și posibilităților fiecărei țări sub aspect didactic se realiza în fapt o uniformitate, acceptîndu-se, mai ales, teoria herbartiană a instrucției. Chiar acolo unde se prețuia intuiția de tip pestalozzian și conversația euristică, susținute cu atîta entuziasm de Diesterweg, învățămîntul avea prin excelență un caracter intelectualist și autoritar. Către sfîrșitul secolului însă, se manifestă o puternică reacție față de acest sistem de instrucție, în diverse țări apar așa-numitele școli noi școli internat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe psihologia și epistemologia empiristă care făcea din imagine elementul fundamental al procesului de cunoaștere. Din percepție se forma reprezentarea, iar din aceasta, printr-un dublu proces de abstractizare și generalizare se constituia noțiunea. Este adevărat, intuiției i se adăuga conversația euristică; ideea de activitate nu era cu totul străină pedagogiei din secolul al XIX-lea. În primele decenii ale acestui veac după cum s-a și arătat de altfel s-a dezvoltat mult conceptul de activitate didactică. Nu era suficientă observarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
amintesc însă și de cazuri hazlii. În vremea copilăriei, veneau la mama mea în vizită mai multe mătuși, și ieșea o mare hărmălaie, căci toate voiau să vorbească și nici una nu voia să asculte. Așa se întâmplă adesea și la conversații telefonice la care participanții nu reușesc să se înțeleagă deoarece amândoi vor să vorbească și nici unul nu vrea să asculte. A avea un prieten, e o mare bogăție. Deobicei însă, prieteniile mari încep în anii copilăriei, când sufletele nu sunt
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
înțeleși și fiecare era atent să înțeleagă doar ce spune înterlocutoarea lui de sus de la fereastră. Acolo m-am întâlnit cu amicul meu și fără să ne salutăm, privind amândoi doar în sus spre ferestrele maternității, am „strigat” întreaga noastră conversație. Nu am spus nimănui, nici măcar părinților mei, ce am de gând să fac, ca să nu aibă ulterior necazuri, am spus tuturor că plecăm în concediu la Mare. Și uite-așa, în iulie 1980, încadrat într-un grup de automobiliști organizat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
micul prinț. Și se simțea foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că era, în univers, singura în felul ei. Și iată că se mai aflau aici cinci mii, toate semănând cu ea, într-o singură grădină! Aici însă intervine minunata conversație a Micului Prinț cu o vulpe. Bună ziua, zise vulpea. Bună ziua, răspunse cuviincios micul prinț întorcându-se, dar nu văzu pe nimeni. Sunt aici, zise glasul, sub măr... Cine ești tu? zise micul prinț. Ești tare frumoasă... Sunt o vulpe, zise
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
gândesc că n-ar fi rău să-i desfac bandajul și să văd despre ce este vorba. Rana nu părea a fi așa de gravă. În așteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana și mă lansez într-o mică conversație. Îl întreb cât de urgentă este întâlnirea pe care o are și dacă nu preferă să aștepte sosirea medicului pentru tratarea rănii. Îmi răspunde că trebuie să meargă neapărat la casa de bătrâni, așa cum face de ani buni, ca să ia
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
tronul Austriei s-a urcat Joseph al II-lea. Mai slab decît Maria Tereza în privința relațiilor cu Ecaterina, el s-a lăsat tîrît în hățișurile planurilor acesteia. Împărțirea Imperiului Otoman a fost aranjată într-o serie de scrisori și în cadrul conversațiilor purtate în timpul unei vizite făcute de Joseph în Rusia. Conform acestei înțelegeri, Rusia urma să capete Crimeea, ținuturile situate de-a lungul Mării Negre pînă la fluviul Nipru și un teritoriu din Caucaz. Austria urma să obțină Oltenia, o parte din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cuvântul pe care îl pronunța cu atâta determinare. La care Mirel a dres busuiocul în felul următor. „Da’, ce-ai cu noi, fă, pentru ce să dăm cu var? - n-am zis «pula» am zis «pulma».“ Și așa a decurs conversația asta licențioasă care urmărea să stabilească diferențele de nuanță dintre pulă și pulmă - și noi ne tăvăleam prin bănci de râs. Altă dată, fază de zece puncte, eram la ora de limba și literatura română, la Șoseaua Nordului a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]