9,900 matches
-
să prevină riscurile sociale și umane și/sau să le diminueze în timp. Toate aceste activități trebuie să fie dublate nu numai de forme instituționalizate corespunzătoare, ci și de reglementări legislative adecvate, precum și de resurse umane calificate în domeniu. Principalele coordonate ale dezvoltării serviciilor publice de asistență socială trebuie să aibă în vedere: elaborarea unei politici generale privind sistemul public al serviciilor de asistență socială; asigurarea formării specialiștilor și a perfecționării lor profesionale continue; axarea serviciilor de asistență socială generală pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesează în instituțiile publice furnizoare de servicii. Concluzii Funcționalitatea sistemului de servicii ca întreg nu poate fi obținută prin reforme secvențiale și parțiale în același timp. În 2004 a fost propus Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei un set de coordonate necesare unei viitoare strategii de dezvoltare a sistemului de servicii (Zamfir, Preda, Dan, 2004, pp. 61-65) cele mai importante referindu-se la elaborarea unei politici generale privind sistemul public de servicii, stabilirea priorităților naționale în asistența socială, extinderea serviciilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
naturale și a protecției mediului; dezvoltarea rurală extensivă sau integrată, ce se referă la dezvoltarea mediului rural prin extinderea mijloacelor de comunicare și informare și prin extinderea activităților din mediul rural spre sectorul nonagricol și promovarea agriculturii extensive a cărei coordonată esențială este transferul informațional (conceptul de agricultură extensivă aici este diferit de cel tradițional, ce definea opusul agriculturii intensive); dezvoltarea rurală multisectorială care se referă la crearea de rețele și parteneriate între organizații internaționale, agenții naționale sau organizații ale societății
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
WFO. Implementation of the United Nations, Millennium Declaration, Report of the Secretary-General, 27 August 2004, United Nations Organization. Datele socioeconomice disponibile sunt la nivelul regiunilor NUT3. Acestea includ însă și aglomerările urbane, astfel că datele nu pot fi agregate pe coordonate rural-urban, fapt care dezavantajează decidenții de politici în domeniul dezvoltării rurale. Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitățile care au o densitate a populației mai mică de 150 de locuitori pe metru pătrat. La nivel regional (NUTS 3) sunt definite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în Spania la 30 septembrie 2005 (conform statisticilor Ministerio de trabajo y Asutos Sociales); 239 426 de cetățeni români se aflau legal în Italia în 2003 (conform statisticilor Polizia di Stato). Clandestinitatea poate defini toate sau numai o parte dintre coordonatele deplasării și are o alternață în timp. Un exemplu ipotetic este, probabil, ilustrativ: Să considerăm că un individ pleacă în Spania, la un prieten, să muncească. Ieșirea lui din țara va fi, probabil, legală și va declara scopuri turistice. Șederea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altfel, efectul nu se produce, în primul rînd, asupra cercetătorului, ci asupra cititorului! Există o imensă varietate de reprezentări grafice utilizate în prelucrarea și interpretarea fenomenelor de natură educațională, dar cele mai utilizate sînt: diagrama de structură, diagramele de comparație, coordonatele carteziene, histogramele și curbele statistice. Diagrama de structură este o reprezentare grafică prin care putem reda procentual părțile componente ale unui întreg. În exemplul alăturat, am ilustrat grafic procentele promovaților, corigenților și repetenților dintr-o populație școlară (clasă, școală, nivel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în trimestrul al doilea, 82% în trimestrul al treilea) marchează o creștere a performanțelor pe parcursul avansării în anul școlar. De bună seamă, nu știm din aceste informații nimic despre cauze, dar putem începe explorarea lor plecînd de la această constatare cantitativă. Coordonatele carteziene sînt reprezentări grafice prin care putem prezenta intuitiv distribuția frecvenței unui fenomen. Linia orizontală (axa 0X), se numește abscisă, iar cea verticală (0Y), ordonată. În exemplu am reprezentat distribuția notelor școlare (am putea însă distribui și medii școlare, ranguri
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dintre fapte; este o metodă de diagnoză fină, care permite trecerea dincolo de aparențe, către semnificațiile profunde ale fenomenelor psihologice, pedagogice sau sociologice; este o metodă sintetică, permițînd trecerea de la faptele psihologice sau educative izolate la explicarea întregului, a ansamblului în coordonatele sale esențiale; este o metodă generală, comună tuturor științelor, cunoașterii umane în general, pentru că exprimă o calitate a gîndirii umane, aceea de a prelucra în mod creator informațiile 1. 4.2.2. Cele două demersuri interpretative Practic, a interpreta poate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cehoslovac, Augenthaler, a susținut o pledoarie similară, arătînd că Statele Unite au refuzat să exporte comenzi în valoare de 27 milioane de dolari 576. În acest timp, România era preocupată de implementarea primelor două planuri anuale, care prevedeau încadrarea economiei pe coordonatele unui control foarte strict al statului. Ambele planuri puneau accent pe industrie, în special pe industria grea, în vreme ce agricultura avea ca scop colectivizarea. Nici unul dintre ele nu prevedea proprietatea particulară sau existența companiilor particulare. Pe 28 iulie 1949, prezidiul României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
coordoneze activitatea de rutină a întreprinderilor și stabileau un program stimulativ, care să încurajeze producția la nivel local. Pe scurt, reformele erau menite să stabilească legături mai directe între producători și clienți. Una din industriile cele mai afectate era cea coordonată de Ministerul Comerțului Exterior, pe care Ceaușescu voia s-o facă mai eficientă. Reformele din acest domeniu făceau necesară crearea unor organizații pentru comerțul exterior (OCE), care să faciliteze exporturile românești 1243. În decembrie, Ceaușescu și-a consolidat puterea. Pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că deși România mai are, încă, probleme cu emigrarea, situația s-a îmbunătățit, ceea ce o îndreptățește la "Clauza națiunii celei mai favorizate"2310. În aceeași zi, pe 3 iunie, Administrația a încheiat un nou acord cu Bucureștiul, prin care stabilea coordonatele comerțului cu produse din oțel. Pe 10 iulie, senatorul Robert Dole le-a vorbit colegilor săi despre recenta lui vizită în România din ultima săptămînă a lunii mai. La întrevederea cu Ceaușescu, președintele român și-a exprimat dorința de a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un moment când marile dezbateri purtate în jurul pozitivismului și-au cam epuizat energiile. Paradigma calitativistă și-a făcut intrarea inaugurală pe scena academică a culturii autohtone prin publicarea volumului Abordarea calitativă a socioumanului, lucrare în care P. Iluț (1997) stabilește coordonatele metodologice principale ale analizei discursive în capitolul dedicat "analizei documentelor" (pp. 134-156). De remarcat referitor la această primă piesă grea a calitativismului, prin care noua paradigmă a invadat spațiul disciplinelor socio-umane, este că autorul optează pentru o formulă complementară (condamnând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic întreprins de membrii Școlii Ardelene. Lucrările acestora au definit coordonatele de bază ale primei formule a conștiinței istorice românești, care, transpusă ulterior în manuale de istorie, s-a sedimentat sub forma memoriei colective. De aceea, detalierea paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, în ancadramentul căreia s-a cristalizat ulterior prima variantă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 58: mythomoteurs) care au impulsionat construcția identității naționale românești și, în paralel cu aceasta, prin prelucrarea lor succesivă, au condus înspre clarificarea revendicărilor politice ale națiunii române, în special a unirii tuturor etnicilor români în aceeași entitate politică. Principalele coordonate tematice pe care s-a așezat memoria colectivă românească în următoarele două secole de existență națională au fost definite aproape în totalitate de istoriografia Școlii Ardelene. Din tabloul ingredientelor esențiale ale românității lipsea însă independența, fapt explicabil în cazul cărturarilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt o odă națională închinată lui Mihai Viteazul. Nu mai puțin de 208 pagini din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Un alt element pe care Aaron îl împrumută din paradigma Școlii Ardelene îl reprezintă momentul cronogenetic al istoriei poporului român, pe care îl fixează în anul 105, cu ocazia "descălecării coloniilor romane în Dacia" (Aaron, 1835, p. 1). Continuând pe coordonatele stabilite de cărturarii Școlii Ardelene, de la care se revendica, și adăugând principiul naționalismului alături de aspirația unificării politice a românimii, "Aaron Florian realizează în istoriografia românească trecerea de la iluminism la romantism" (Teodor, 1970, p. 90). Prin mixul de continuitate și inovare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu adiții extrem de importante elaborate în climatul romantismului istoriografic: independența națională ("neatârnare" politică și "slobozenia" lingvistică și culturală) și mai ales unitatea românimii sub cupola aceleași statalități și sub aceeași autoritate politică. Renovarea paradigmatică adusă de fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în totalitate investiția istoriografică a Școlii Ardelene) înspre ideile de unitate, independență și continuitate statală. Însă în locul unei rupturi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății, și se bucură de toate foloasele ei (Aaron, 1843, pp. 4-5). Avem astfel de a face cu un patriotism civic de tip renanian. Cu totul altfel stau lucrurile la patriotismul propagat cu patos naționalist de Simion Bărnuțiu. Definit pe coordonatele patriotismului naționalist de tip herderian, la Bărnuțiu patriotismul "consistă in respectarea si conserbarea precumu si in cultivarea libertatii, a limbei, a pamentului, a derepturiloru, institutiuniloru si datineloru fundamantali stramosiesci: intru acestea se areta spiritulu natiunale celu adeveratu" (Bărnuțiu, 1870, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului definit pe coordonate etnice. Bărnuțiu este alarmat de constatarea că niciodată spiritul național n-a fost mai lipsit de apărare în fața detractorilor săi, când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
va fi" (Haret, 1903, Anexe, p. 246). Învățătorii primeau astfel mandat ministerial pentru celebrarea necontenită a cultului națiunii. 3.2.4. Memoria colectivă: naționalizarea trecutului românesc Asamblarea statului național român prin unirea principatelor din 1859 a produs restructurarea majoră a coordonatelor principale ale memoriei colective. Gestiunile anterior separate ale trecutului românesc au fost înlocuite de un cadru singular în interiorul căruia trecuturile principatelor au fost contopite într-o unică memorie națională. Odată cu ștergerea granițelor politice dintre principatele danubiene au fost dizolvate și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ulterior, și în ariergarda consensului societal reprezentată de literatura didactică unde a fost articulată în ceea ce am numit a fi paradigma xenopoliană a etnogeniei românești. Continuitatea. Teza continuității, varianta românească a mitului universal al permanenței, s-a menținut pe aceleași coordonate esențiale încă de la elaborarea sa de către Miron Costin și bătută în cuiele identității românești de către Samuil Micu în 1805. Consacrată ca o constantă invariabilă a conștiinței istorice românești și structură axială a memoriei naționale, teza continuității a fost reluată și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al propriei entități statele, utilizând tototadă un cadru geografic de referință circumscris de limitele principatului în cauză. Pe scurt, atât pe verticala timpului istoric, cât și pe orizontala spațiului geografic, istoriile conținute de prima generație de manuale sunt definite pe coordonate regio-centrice. Erau scrise istoria principatului "România" (a se citi Țara Românească) (Aaron, 1839), istoria principatului Moldovei (Albineț, 1845), precum și istoria Transilvaniei (Rusu, 1865) sau a Ardealului (Moldovan, 1866), însă nu și o istorie unitară a românilor care să transgreseze granițele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consumarea evenimentelor politice. Primul manual de istorie care tratează în același cadru unitar istoria tuturor românilor îi aparține tot lui Laurian, apărând în circuitul cărților școlare chiar în 1859. Evenimentele istorice sunt prezentate intercalate în cadrul aceleași matrici unice definită pe coordonatele teritoriului dacic. Astfel, istoria românilor este divizată într-o succesiune de "stări ale Daciei". Laurian urmărește, sincronic, desfășurarea evenimentelor într-un triplu registru teritorial-politic (Țara Românească, Moldova și Transilvania), țesând astfel o împletitură narativă a istoriei românilor. Principiul unității este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formarea locurilor memoriale, a acelor liex de mémoire tematizate de P. Nora (1989). Operaționalizând mai precis conceptul lui Halbwachs, putem distinge între o lege a concentrării spațiale, pe care o evidențiază sociologul francez, și o lege a concentrării temporale. Pe coordonate similare cu legea concentrării spațiale, principiul concentrării temporale poate fi definit ca fiind tendința de localizare în același timp calendaristic a mai multor evenimente diferite. În loc să creeze repere spațiale ale memoriei colective sub formă de "locuri ale memoriei" încărcate cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]