11,261 matches
-
la bisericile noastre maramureșene. Suspendat într-o dimineață care parcă nu se mai sfârșește, acesta vizitează împejurimile, fiind impresionat de măiestria pescarilor din zonă, de arhitectura clădirilor, dar și de biblioteca localității care poartă numele lui Alvar Aalto 246. Un ecou românesc la Universitatea din Turku, revista "Columna", încheie seria articolelor dedicate Finlandei. Această revistă reprezintă un liant între cultura finlandeză și cea românească. Revista este un periodic al studenților și cursanților de la lectoratul românesc al acestei universități. "Columna" își propune
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
gestuală"346 pe o muzică spaniolă, prelucrată în viziune nordică. În ceea ce privește a doua piesă, aceasta a fost mai amplă, dar și-a păstrat și ea nota de echilibru între muzică și expresionismul plin de lirism al coregrafilor din Finlanda 347. Ecourile festivalului BucurESTi.VEST răsună și în articolul Dianei Soare " Ne-am propus să dăm viață peisajului cultural bucureștean". Interviu cu Cosmin Manolescu, prezența în România a companiilor de dans finlandeze reprezentând o premieră 348. Mândru să fiu aici/Proud To
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai sus nu este exhaustivă, am lăsat la o parte anumite cronici care erau tangențiale temei sau repetau un fapt relatat mai pe larg într-o altă sursă. 3.3.2. Publicistica anilor 2000 Dorim, în acest subcapitol, să prezentăm ecouri asupra culturii finlandeze în câteva din publicațiile românești reprezentative din prima decadă a anilor 2000. Nu întotdeauna a fost posibilă o clasificare, unele știri având pur și simplu caracter de fapt divers. Cu toate acestea, considerăm drept reprezentativ pentru o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a acestei culturi chiar și aspecte disparate. Finlanda este surprinzătoare de cele mai multe ori, excelează în anumite domenii ale culturii și lipsește cu desăvârșire din altele. Remarcăm și aici similaritatea cu sfera culturii românești; prezențe aritmice, dar valoroase, impredictibile, dar de ecou, pentru ca apoi să urmeze o perioadă de vid. 3.3.2.1. Revista "Tribuna"457 Despre arta și filmul finlandez În numărul 12 din martie 2003 al "Tribunei", Mircea Dumitrescu ne prezintă pelicula lui Aki Kaurismäki, Omul fără trecut, una
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1998, Cristina Ciobanu organizează în Riihimäki, în Finlanda, o expoziție care a constat într-o selecție din operele mai multor pictori români și finlandezi, expuse în sălile City Council Art Gallery. "Manifestarea s-a bucurat de un succes neașteptat, iar ecourile din presă au întrecut orice așteptări"463. Film finlandez la TIFF și BIEFF Adi Dohatu ia un interviu lui Tudor Giurgiu și Mihai Chirilov. Subiectul interviului este a noua ediție a TIFF. Dintre elementele menționate, reiese și existența unei noi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
număr din 2008631 pe Violentul Lenin. Aflăm despre acesta că era un om extrem de precaut, fugind din calea oricărei urme de revoltă. Regula după care acesta se ghida era: "fugi cât încă mai poți"632. Plecând de la acest principiu, primele ecouri ale revoluției îl găsesc în Finlanda, ascuns, sub pretextul că este un om prea important în această revoluție, motiv pentru care s-a și pus la adăpost 633. Constantin Vică susține că Instituția criticului literar trebuie reformată. Acesta sprijină ideea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
amintim Punainen Viiva (Linia roșie) și Ryysyrannan Jooseppi (Josif din Ryysyranta). Tot despre sărăcie scrie și Joel Lehtonen, romanul Putkinotko (Văgăuna cu iarbă rea) fiind unul dintre cele mai reușite romane ale literaturii finlandeze 736. Literatura finlandeză începe să provoace ecouri în lume prin celebrul Frans Eemil Sillanpää, scriitorul finlandez care a primit premiul Nobel pentru literatură în 1939. Viziunea biologistă despre relația dintre om și natură diferențiază opera sa de cea a predecesorilor săi737. Despre literatura modernistă se menționează că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Dumitru Mârza, deputat în Sfatul Țării, ce reflectă evenimentele din Basarabia din anii 1917-1918, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 75. Țâcu, Octavian, Moldovenii ca "identitate imaginată" în perioada Imperiului Rus, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 61. *** Un ecou românesc la Universitatea din Turku, revista "Columna", în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 294. Ungureanu, Dan, Corupția e un lucru bun, în "Vatra", nr. 5-6, 2005, p. 69. Ungureanu, Dumitru, Taina Tentației, în "Suplimentul de cultură", an V
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 287-288. 245 Teodor Moraru, Kuopio, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 288-289. 246 Petre Mogoșeanu, Note de drum prin Laponia, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 291-294. 247 Un ecou românesc la Universitatea din Turku, revista "Columna", în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, pp. 294-295. 248 George Radu, Suomi-Terra Magica. Pe urmele eroilor "Kalevalei", București, Editura Sport-Turism, 1984, p. 7. 249 Ibidem, p. 27. 250 Ibidem, p. 28. 251
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
le oferea. Vegheată cu strășnicie de echipaje de poliție și de camioanele jandarmeriei, vulgaritatea a luat forma unui terorism sonor emanând de la nici o sută de metri de clădirea-simbol a culturii noastre naționale. Intervențiile celor de la Ateneu au rămas, desigur, fără ecou. Din cortul improvizat, decibelii au continuat să se reverse agresiv și sălbatic întreaga seară, spre deliciul celor câteva zeci de privitori de ocazie la scena pe care erau menționate vizibil, foarte vizibil, doar două nume: Radio 21 și Primăria sectorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
lor bune și limite, pentru a putea fi folosite în cunoștință de cauză, în scopul ameliorării comunicării acestor persoane. Dintre punctele tari se pot enumera : • transmiterea directă a sunetului de la sursă la ascultător, fără interferențe, fără zgomot de fond sau ecou ; • dimensiunile reduse, fiabilitatea, manevrarea ușoară, schimbarea automată a frecvenței ; • filtrarea zgomotelor din mediul ambiant, estompându-le și trecându-le într-un plan secundar, asigurând astfel fidelitatea receptării interlocutorului chiar și în locuri puternic poluate fonic: în școală, pe stradă sau
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
euristicile» de judecată, adică de regulile nescrise care le permit indivizilor să-și facă o părere rapid și să ia o decizie. Ei au făcut acest lucru în Israel și apoi în Statele Unite unde cercetările lor au găsit în sfârșit ecoul meritat, ulterior Kahneman predând la Princeton, iar Tversky la Stanford, până la moartea sa în 1996. De la începututrile sale, cercetarea în economie comportamentală funcționează mult în baza experimentelor de laborator, cel mai adesea pe studenți. Metoda menționată îi permite experimentatorului să
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
-3,6%. Trading prin telefon Trading on line 5% 4% 3% 2% 1% 0% -1% -2% -3% -4% Performanță relativă Performanță relativă Performanță relativă brută netă de cheltuieli netă adaptată la risc Concluzie Rezultatele lui Barber și Odean găsesc un ecou într-un studiu aproape simultan asupra tranzacțiilor în cadrul planurilor de economii pentru pensie. Observând tranzacțiile a vreo 100 000 de persoane, Choi, Laibson și Metrick (2002Ă au descoperit un dublu al frecvenței tranzacțiilor 18 luni după trecerea la comenzile on
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
5 puncte, adică cu 40% mai puțin. Rezultatele în discuție țin cont de controlul diferențelor de vârstă, educație și venituri dintre investitori. Concluzie Constatarea că diferențele de comportament bărbați/femei față de risc se epuizează odată cu cunoașterea piețelor financiare găsește un ecou interesant la gestionarii de fonduri profesioniști. Pentru această populație experimentală, Atkinson, Baird și Frye (2003Ă nu găsesc nici o diferență semnificativă între bărbați și femei în materie de performanțe, de nivel de risc și de rată de cheltuieli și de rotație
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică Valorificarea accepțiunii semiotice Prefață de Laurențiu ȘOITU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: gest, comunicare didactică, semioza comunicării gestuale Cuprins Prefață (Laurențiu ȘOITU) / 11 Introducere / 15 Capitolul 1. Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului / 19 1.1. Repere istorice în studierea gestului / 19 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic / 29 1.3. Construirea sensului gestului / 32 1.4. Accepțiunea biologică / 34 1.5. Accepțiunea etologică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educative asupra elevilor, erodarea consistenței și expectanței relației profesor-elev, denigrarea statutului și imaginii profesorului, demotivarea școlară și acapararea timpului elevilor de tehnologia informațională și mass-media. În acest sens, relevanța problematicii dezbătute în volumul de față se justifică din dorința amplificării ecoului constructiv al comunicării didactice prin intermediul registrului gestual și cultivării unor relații de parteneriat autentice, care să-i angajeze, motiveze și responsabilizeze pe actorii educaționali. Din această perspectivă, am privit comunicarea didactică ca fiind construirea unei relații de parteneriat profesor-elev care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mulțumiri aducem conducătorului științific și mentorului, profesorului Laurențiu Șoitu, pentru sugestiile utile și disponibilitatea comunicării științifice, suportive, empatice în demersul elaborării tezei de doctorat, precum și profesorului Emil Stan, pentru încrederea acordată și gestul care-și va păstra mereu emoția, semnificația, ecoul: ,,Bine ai venit printre noi, colega!" (la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești). Capitolul 1 Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului 1.1. Repere istorice în studierea gestului Înțeles ca sistem de semne și mișcări analogice, nonlingvistice, care se manifestă direct, natural
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicării științifice, suportive, empatice în demersul elaborării tezei de doctorat, precum și profesorului Emil Stan, pentru încrederea acordată și gestul care-și va păstra mereu emoția, semnificația, ecoul: ,,Bine ai venit printre noi, colega!" (la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești). Capitolul 1 Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului 1.1. Repere istorice în studierea gestului Înțeles ca sistem de semne și mișcări analogice, nonlingvistice, care se manifestă direct, natural și continuu, limbajul gestual a reprezentat o preocupare constantă pentru oameni și cercetători, cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adaugă rolul comunicării didactice ca intervenție semnificantă. Impactul unei comunicări didactice eficiente pe parcursul anilor de studiu se observă și în perioada distanțării elevului de profesor pe plan spiritual, când găsim în căile proprii de gândire sau de acțiune ale discipolului ecouri (mai mari sau mai mici) ale intervenției educative. 2.2. Analiza semiotică a discursului didactic a) Analiza structurală a discursului didactic În activitatea de predare, limbajul verbal al profesorului exprimă produsele gândirii sale în forma noțiunilor, judecăților, raționamentelor ținând cont
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
discursului didactic este interesată de dimensiunea ilocuționară (ca expresie a intenției comunicative) și de cea perlocuționară (care urmărește efectul asupra elevului și-l determină să acționeze). Amintim faptul că efectul discursului didactic nu depinde numai de intenția profesorului, cât de ecoul, rezonanța vorbelor sale în conștiința elevilor. În acest sens, eficacitatea discursului didactic nu este evaluată numai de calitățile sale intrinseci, de care se ocupă sintactica, ci și de impactul asupra elevilor, de capacitatea de a schimba, forma, dezvolta percepții, atitudini
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicaționale în funcție de mesajele verbale, paraverbale (elemente prozodice și vocale) și nonverbale ale actorilor educaționali. Performativitatea comunicării didactice este evaluată de către elevi, dar și de profesor, în funcție de rezonanța afectivă a relației educative și de rezultatele obținute. Efectul relației educaționale depinde de ecoul mesajelor comunicate care au rezonanță în conștiința elevilor, atât în prezent, cât mai ales de-a lungul vieții acestora. Astfel, eficacitatea comunicării dintre profesor și elev nu este evaluată numai de calitățile sale intrinseci, de care se ocupă sintactica, ci
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
altera realitatea, nu prin aplicarea directă de energie obiectelor, ci prin crearea de discurs, care schimbă realitatea prin (inter)medierea gândului și acțiunii"346. Observăm, fără a intra în amănunte, că efortul lui Bitzer, care a avut, de altfel, un ecou semnificativ în criticismul retoric 347, este orientat diferit față de cel al lui Kenneth Burke: dacă primul își propune identificarea specificului demersului retoric, al doilea presupune, în baza premiselor teoretice care îi susțin orientarea metodologică, că o astfel de particularitate a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-ți ridice o statuie colea pe măsura dumitale, de să se minuneze Humuleștii și o lume! Amu nu-i vorbă că pe vremuri primarul G. Mârzescu a propus într-o ședință a Consiliului Comunal ieșean - propunere aprobată, după cum scrie ziarul „Ecoul Moldovei” din 17 aprilie 1917 - ca să se ridice o statuie „în fața casei ce /ai/ locuit-o și a școlii în care /ai/ funcționat ca învățător” din strada Săulescu, dar vorbă a rămas. Apoi și eu, nevolnicul, nu știu cum să zic - pentru că
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Vii mai devreme, scrii totul, iar noi trimitem textele conferințelor înainte de seminar”. Mi s-a părut ceva mult mai serios, de aceea am și scris cartea. Toate cărțile mele au fost scrise numai din cauza unor asemenea accidente. Seminarele au avut ecou, mi-au creat un început de notorietate. Am început să fiu invitat peste tot. Așa am ajuns la Yale, tot cu un aranjament bizar. Louis Dupré XE "Dupré, Louis" mi-a spus: „Omule, e păcat de tine, hai să predăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]