12,214 matches
-
Détaille (1848-1912), pictor militar francez, autorul cunoscutului tablou "Napoleon pe podul de la Arcole", locul unei mari victorii contra trupelor austriece în noiembrie 1796. 10 Géraldine Farrar (1882-1967), cântăreață de operă, originară din SUA, cunoscută în Franța. 11 Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), filosof și scriitor francez. 12 Împărăteasa Augusta-Victoria, soția împăratului Germaniei Wilhelm al II-lea și mama Kronprinz-ului. 13 Ziar englez politic, literar și comercial, fondat în 1772, organ al conservatorilor. 14 Numele unui prieten al împăratului Wilhelm al II-lea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
unul dintre scopurile fundamentale ale copilăriei. Ideile lui John Covaleskie despre disciplină sunt influențate în mod semnificativ de concepția lui John Dewey cu privire la interes și la relația dintre interes și disciplină; în acest sens, referindu-se la conceptul de disciplină, filosoful american notează: Acolo unde o activitate cere timp, unde între inițiere și încheierea ei se află numeroase mijloace și obstacole, se cer deliberare și perseverență. Este evident că o foarte mare parte din înțelesul comun al noțiunii de voință este
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
prima alternativă, dar adăugând filosofiei lor încă o componentă constructivismul: Atunci când constructivismul se întâlnește cu scepticismul și relativismul, acestea trei pot fi utilizate pentru a crea înțelesuri ale alegerii (subiecților, n.n.), făcând posibilă crearea realităților alegerii. Mai departe, combinația acestor filosofii ne permite să apreciem că acel ceva (pe care îl fixăm și îl considerăm ca fiind sigur) este acea realitate pe care vrem să o fixăm și să o considerăm ca fiind sigură. Când realitatea pe care am creat-o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
scoarță. Dar în România, dacă îl cunosc după nume toți absolvenții de filologie e mult. Iar discuțiile la care asistam sau participam, cu ei, la masa de prânz de duminică, poți să le ai aici cu prietenii scriitori, ziariști, filologi, filosofi. Crisparea ignoranței și a lipsei de exercițiu îl împiedică pe cel mai excepțional caloriferist, sau zidar sau administrator să deschidă gura, chiar dacă s-ar putea ca în afară de meseria lui să știe și el mai mult decât alea cincizeci de cuvinte
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
identitare. Abordată de aproape toți intelectualii români care au contat, de la cărturari enciclopediști școliți în Europa (Cantemir), scriitori dotați cu intuiție și simț de observație (Ion Ghica), la specialiști în științe socio-umane cu un instrumentar analitic elaborat (Drăghincescu, Motru), sau filosofi, eseiști (Vulcănescu, Noica, Cioran), ea se prelungește, și cu succes, până azi (Paleologu, Cristian Tudor Popescu, Patapievici). În unele dintre cazuri este mai mult o atitudine care generează tema, un fel de "bovarism identitar" și aș constata că ea este
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și se situează În afara normei, prin ireductibilitatea la scriitura, În mod tradițional, considerată filosofica. Turnură Începe cu Différence et répétiton și devine radicală cu Logique du sens. În 1972, L’Anti Oedipe, scrisă În colaborare cu Felix Guattari, generează nemulțumirea filosofilor francezi de orientare freudo - lacaniană și marxista. Acesta este primul volum al unei serii întitulate Capitalisme et schizophrénie care se Încheie cu Mille plateaux, În 1980. Ca și În cazul Foucault, gândirea deleuziană a evoluat În umbră filosofiei lui Nietzsche
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
rizomul este un sistem acentrat, nonierarhic, nonsignifiant și memorie organizatoare. Este construit din platouri, fără Început și fără sfârsit, vitalizat de un perpetuu sistem de stări circulatorii, Într-o regiune de permanentă continuitate intensională. Așa arată, În accepția celor doi filosofi și cartea lor, intitulată Milles plateaux, Întruchipată de mii de platouri, Înteleasă, fără indoială, ca profesiune de credință. Deleuze și Guattari au scris această carte În forma unui rizom, au alcătuit-o din platouri și i-au dat formă circulară
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
structurilor fundamentale ale Dasein-ului, filosofia contemporană a tentat recuperarea și revalorizarea sensului clasic al conștiinței prin restituirea teritoriului ei legitim, adică prin delimitare riguroasă de instanțierile spontaneității conștiente și prin indicarea dimensiunii ei sociale. Astfel, în descendența lui William James, filosoful american George Herbert Mead sublinia: "cu ajutorul reflexivității această întoarcere a experienței individului asupra sa însăși întregul proces social este preluat în experiența indivizilor angajați în el; cu ajutorul ei, cea care face posibilă pentru individ preluarea atitudinii celuilalt față de sine, individul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în dauna, dar în justa subordonare a celei practice. Pe această linie, progresiva determinare sintetică a personalității corespunde unei direcții de dezvoltare care privilegiază componenta rațională omniprezentă a profilului etapei actuale, impunând o tipologie umană a excelenței și a implicării. Filosoful existențialist Gabriel Marcel consideră, astfel, dintr-o perspectivă teocentrică modernistă, că "omul care se complace în stadiul veleității" și "ezită să treacă la acțiune, fiind incapabil de a aduce vreo modificare realității", trebuie depășit în numele veritabilei personalități, care "se caracterizează
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fidelitate o întreagă fenomenologie introspectivă ce păstrează nuanța unei "accesibilități" interioare abstracte dar directe, nesenzoriale dar precis-consemnatoare. De aici pornind, Immanuel Kant, arbitrul sintetizator al disputei empirist-raționaliste, a elaborat o teorie a conștiinței de sine care înglobează noțiunea creată de filosoful englez și îi adaugă obligatoria contribuție transcendentală a unei facultăți a clarității reprezentărilor (în descendență leibniziană), adică a reprezentării eului și a raportării acesteia la intelectul însuși. El distinge două tipuri de conștiință de sine: una a stărilor psihologice în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine, care nu apelează la tehnici judicative pentru a institui un procedeu reflexiv. Dincolo de unilateralitățile unor reprezentanți ai modernității analitice, însă, nu se poate trece cu vederea faptul că legitimitatea laturii cognitive a reflexivității se datorează debutului kantian, că de la filosoful din Königsberg a devenit operabilă distincția între spontaneitatea de tip receptiv și intervalul raționalizant al unei întoarceri detașate asupra propriilor acte și trăiri. De aceea, abia o dată cu asimilarea între conștiința de sine și cunoașterea de sine se face pasul decisiv
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aprehenda principiile de bază ale comportamentului. Ea este de regăsit apoi în încercarea carteziană de intemeiere a tuturor virtuților dianoetice în cele noetice, încercare care desăvârșește tradiția medievală originând în puterea intelectului de a judeca bine tot succesul acțiunilor morale. Filosoful francez considera că "de vreme ce voința noastră tinde să urmeze sau să evite ceea ce intelectul nostru își reprezintă ca fiind bun sau rău, noi nu avem nevoie decât să judecăm bine pentru a acționa bine și să judecăm cât de corect
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o înaintare a întregului corp al omenirii către un stadiu pe care unii indivizi l-au atins încă de pe acum"54). Această contribuție socială nu îndepărtează însă reflexivitatea de particularitatea obiectului ei (păstrând o trăsătură avută permanent în vedere în filosofii precum cea a lui Kierkegaard unde întreaga miză existențială gravitează în jurul unicității ireductibile a ființei individuale). Nu trebuie elaborate concepte esențializate ale persoanei pentru a urmări omogenizarea structurilor morale între participanții comunitari, ci doar pentru a pregăti desfășurarea oarecum tipică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
posibilitate de înțelegere a oricărei tradiții în alteritatea ei istorică. Acest fapt aproape definește scopul hermeneuticii filosofice: sarcina acesteia este de a retrasa calea fenomenologiei hegeliene a spiritului până descoperim în tot ceea ce este subiectiv substanțialitatea care îl determină..."77). Filosoful german indică în acest pasaj succesiunea de "staze" ontologice care conduc la cunoaștere și oferă un drum de urmat hermeneuticii filosofice, urmând ca aceasta să funcționeze drept model pentru cea care vizează fenomenul artistic. Suportul metafizic al subiectivității devine țintă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mediul științific comunicarea dintre filosofie și psihologie devine, în legătură cu teoria cunoașterii, din ce în ce mai realizabilă și mai fundamentată ("cercetările psihologice vor fi... în măsură să ridice noi probleme în fața teoreticienilor cunoașterii. Invers, psihologii vor fi stimulați și orientați în cercetările lor de către filosofi"92), atunci și în planul pragmatic al straturilor psihologice individuale realitățile interacționale trebuie să ajungă să îmbrace aceeași tendință. Teoreticul cognitiv și practicul reflexiv devin doi poli ai schimbului informațional, iar tema individuală este confluență a celor două planuri de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și inițiativă personale, experiență proprie și împărtășită, parcurs bine țintit. Condiționalitatea unității conștiinței demonstrată de Kant rămâne la nivelul cel mai general, cel epistemologic, străin sinuozităților faptului de trăire. Astfel, dacă sinteza generală converge către sistemul categorial stabil descris de către filosoful german, atunci nu mai este de conceput diversitatea interindividuală, realitatea unei personalități unice caracteristică fiecărui subiect uman, precum și libertatea de opțiune interioară. Este de aceea nevoie de sinteza reflexivă și de o concepție filosofică deopotrivă generală și adaptată la mediul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Procesul educativ este unul foarte complex având importanță în modelarea personalității umane, pentru ceea ce filosoful Constantin Noica numea: ,,devenirea întru ființă” a omului. Metodele de învățământ reprezintă modalități de organizare și de conducere a procesului de predare - învățare - evaluare a cunoștințelor și deprinderilor în funcție de obiectivele didactice. Succesul metodelor didactice depinde de o bună alegere și
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
mai ales prin punctul 8, care propunea soluția lustrației, pentru concretizarea unei purificări etice (cu miză politică) la nivelul întregii Românii. Textul Proclamației completa, la nivel oficial, pamfletul la adresa celor compromiși în timpul regimului comunist, intitulat Apel către lichele, semnat de filosoful Gabriel Liiceanu, care fusese redactat și prezentat public imediat după revoluție. Nu voi reda în detaliu cele 13 puncte ale Proclamației de la Timișoara, ci voi spune doar că documentul viza o „deșteptare a României” nu numai din punct de vedere
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
și-și deduce cele mai simple observații din propria expierență de viață.E drept că, potrivit firii sale, el nu este humorist într-un loc al cărții, cercetează cum se face că sîânt așa de puțini mari humoriști printre marii filosofi dar păstrează o dragoste deosebită marelui humor, chiar dacă este o dragoste nefericită, adaugă el cu un humor fin. Se cuvine să mărturisesc și eu, ca traducător, că am un inters statornic pentru humor. Studiile mele despre Raabe m-au îndreptat
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cînd a văzut dispărînd, în fața unor largi orizonturi, îngrădirile pe care vechea imagine despre lume le pusese spiritului și gîndirii. Cum se va vedea mai tîrziu (cf. capitolul IX), genul acesta de sentiment total este cel mai frecvent la marii filosofi. În ce-l privește pe Shakespeare, vom avea ulterior deseori ocazia să-l discutăm în legătură cu sentimentul total de care trebuie să se ocupe în special această lucrare. Se cuvine să atragem atenția aici doar asupra faptului că atît caracterele cît
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sublimitas) era un cuvînt de oridine în literatura Renașterii. Calitatea pe care o desemnează apărea ca o desfășurare naturală a forței libere cu care omul intenționa să conceapă viața și sarcinile ei. Noțiunea aceasta a apărut sub diverse forme la filosofii moraliști 90 de la începutul Renașterii și a căpătat o influență crescîndă în specialasupra perioadei următoare, prin etica lui Telesio, conform căreia noblețea sufletească este forma cea mai înaltă a firmării propriei personalități 91. La Bruno, Descartes și Spinoza, se combină
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
total de care ne-am ocupat pînă acum. Vrem să cercetăm aici doar această ches-tiune, pe cale istorică, în legătură cu sentimentul total de care ne-am ocupat pînă acum. Vrem să investigăm în ce măsură procesul de gîndire și conținutul de idei paprțin marilor filosofi a putut oferi un fundal pentru humor ca sentiment total. Se va vedea că filosofii, în general, au fost preocupați cel mai mult să cultive fundalul intelectual, pe cînd baza pe care o presupune marele humor s-a putut dezvolta
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe cale istorică, în legătură cu sentimentul total de care ne-am ocupat pînă acum. Vrem să investigăm în ce măsură procesul de gîndire și conținutul de idei paprțin marilor filosofi a putut oferi un fundal pentru humor ca sentiment total. Se va vedea că filosofii, în general, au fost preocupați cel mai mult să cultive fundalul intelectual, pe cînd baza pe care o presupune marele humor s-a putut dezvolta cel mai puternic acolo unde fundamentul intelectual s-a potrivit cu experiența de viață practică. Istoria
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
s-a potrivit cu experiența de viață practică. Istoria filosofiei ne poate prezenta un mare humorist și acesta e un bărbat ce aparține tot pe atît vieții cît și științei. Viața și gîndirea au coincis la Socrate ca la nici un alt filosof și dispoziția sa psihică totală nu poate fi caracterizată mai bine prin cuvîntul "humor", în sensul în care l-am folosit în această lucrare. Alți filosofi se consacră preponderent muncii lor intelectuale și nu prezintă importanță pentru istoria marelui humor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cît și științei. Viața și gîndirea au coincis la Socrate ca la nici un alt filosof și dispoziția sa psihică totală nu poate fi caracterizată mai bine prin cuvîntul "humor", în sensul în care l-am folosit în această lucrare. Alți filosofi se consacră preponderent muncii lor intelectuale și nu prezintă importanță pentru istoria marelui humor decît indirect. Tocmai într-asta se vede că filosofia nu-i decît un element în marele context al vieții și importanța sa aici este condiționată de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]