51,240 matches
-
situația familială Situația familială Frecvențe/Procente Scor total CAST TOTAL < 6 ≥ 6 Familie nucleară Frecvențe 644 465 1109 Procente (%) 58,1 41,9 100,0 Părinți divorțați Frecvențe 45 66 111 Procente (%) 40,5 59,5 100,0 Situație neprecizată Frecvențe 67 53 68 Procente (%) 55,8 44,2 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584 1.340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (2) = 12,63; p < 0,01 Relația între divorț și alcoolism trebuie judecată din perspectiva
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Familie nucleară Frecvențe 644 465 1109 Procente (%) 58,1 41,9 100,0 Părinți divorțați Frecvențe 45 66 111 Procente (%) 40,5 59,5 100,0 Situație neprecizată Frecvențe 67 53 68 Procente (%) 55,8 44,2 100,0 TOTAL Frecvențe 756 584 1.340 Procente (%) 56,4 43,6 100,0 χ 2 (2) = 12,63; p < 0,01 Relația între divorț și alcoolism trebuie judecată din perspectiva efectelor dăunătoare în plan psihic pe care le provoacă alcoolismul. Astfel, sunt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
le poate provoca. Toată această instrucție reactualizată în permanență de mamă conduce cu timpul la o ,,secretomanie” împărtășită de toți membrii familiei - codependenți ai tatălui alcoolic. Fenomenul constituie un factor care împiedică de multe ori obținerea unor date reale cu privire la frecvența alcoolismului într-o anumită populație. Pe de altă parte, în cazul copiilor care locuiesc cu un singur părinte din cauza divorțului, alcoolismul acestuia are efecte dezastruoase asupra copilului. Părintele cu care locuiește, incapacitat în diverse grade de alcool, nu mai poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este situată între 42 și 46% - informație deloc de neglijat, date fiind și cazurile ascunse la care nu am avut acces în cadrul investigației noastre. În același timp, variabile sociodemografice precum statutul ocupațional al părinților sau situația familială par să influențeze frecvența cazurilor de alcoolism. Astfel, atunci când unul sau ambii părinți nu mai au o ocupație zilnică (sunt șomeri, pensionari sau pur și simplu nu lucrează), există o disponibilitate ridicată de timp care poate fi asociată cu un consum mai sporit de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
transmitere sexuală cunoscute, modalități de transmitere, simptome, consecințe, modalități de prevenire, diagnosticare, surse de informare; - gradul de risc (vârsta de debut a vieții sexuale, partener stabil/nu, comportament sexual în relația cu un partener despre care nu are suficiente date, frecvența folosirii prezervativului și justificarea acesteia); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală (teste de sânge, ITS diagnosticate, tratament - pentru cei care declară că au avut/au o infecție cu transmitere sexuală); - nivel de informare (droguri): droguri cunoscute, modalități de administrare, riscurile consumului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sexual cu o persoană despre care nu au suficiente date, declară că ar renunța sau ar folosi prezervativul. Spre deosebire de ei, cei care nu au un partener stabil declară într-o proporție mică faptul că ar renunța sau ar folosi prezervativul. Frecvența utilizării prezervativului Cei mai mulți dintre subiecți răspund că folosesc prezervativul câteodată (51,9%), în schimb 31,2% afirmă că nu îl folosesc niciodată. Numai 10,4% declară că îl folosesc întotdeauna, iar 6,5% îl folosesc frecvent. Motivul pentru cei care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu transmitere sexuală (15,8%) și atunci nu mai e necesară această măsură de protecție. Aceasta denotă un stereotip eronat legat de semnele exterioare, distinctive ale unei persoane infectate. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 6. Frecvența utilizării prezervativului Aceste date relevă o discrepanță între declarații și comportament. Aparent, copiii străzii chestionați știu că folosind prezervativul se pot proteja de infecții cu transmitere sexuală, care, tot în opinia lor, conduc la moarte, dar, de fapt, utilizarea este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în rândul adulților infecția se răspândește în primul rând pe cale sexuală (76,4% prin contact heterosexual), putem estima că riscul de infectare este ridicat. Acest risc crește din cauza informațiilor eronate despre virusul HIV, despre infecțiile cu transmitere sexuală și transmitere. Frecvența utilizării prezervativului 32,3% dintre copiii romi chestionați care și-au început viața sexuală nu folosesc niciodată prezervativul, iar 29% declară că îl folosesc câteodată. Jumătate dintre cei care au un partener stabil declară că nu folosesc prezervativul niciodată, în timp ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
decât cei cu partener stabil. Pe de altă parte, stabilitatea partenerului nu este o garanție că acesta nu are o infecție cu transmitere sexuală, poate dintr-o relație anterioară. EMBED Excel.Chart.8 \s Sursa: Salvați Copiii, 2005. Graficul 9. Frecvența utilizării prezervativului În ceea ce îi privește pe cei care nu și-au început viața sexuală, 39,8% dintre ei declară că vor renunța la contactul sexual dacă nu vor avea date despre partener, același procent fiind valabil și pentru cei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care nu și-au început viața sexuală, 39,8% dintre ei declară că vor renunța la contactul sexual dacă nu vor avea date despre partener, același procent fiind valabil și pentru cei care afirmă că vor folosi prezervativul. Întrebați asupra frecvenței utilizării prezervativului, cei mai mulți (44,8%) dintre cei care nu și-au început viața sexuală nu știu/nu răspund cum se vor comporta. Întrebările legate de viața privată/sexuală nu sunt unele comode, în special pentru adolescenți, și este posibil ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în ceea ce privește infecțiile cu transmitere sexuală, reiese un risc mai crescut pentru copiii străzii decât pentru copiii romi, datorită debutului precoce al vieții sexuale, proporției mai mari a celor care și-au început viața sexuală, lipsei unui partener stabil și din cauza frecvenței reduse a utilizării prezervativului în relațiile întâmplătoare. Pe de altă parte, copiii romi care și-au început viața sexuală și au un partener stabil sunt mai tentați să nu folosească prezervativul. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală în rândul copiilor străzii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Șase din cele mai importante companii farmaceutice producătoare de medicamente antiretrovirale au acceptat, cu facilitarea Națiunilor Unite, să acorde României reduceri de prețuri și donații în medicamente pentru susținerea programului. Perioada 2000-2003 a marcat și o extindere a parteneriatului, acoperirii, frecvenței și consistenței campaniilor naționale de prevenire HIV/SIDA. În fiecare an, campaniile au crescut calitativ și au abordat teme importante legate de prevenirea HIV/ITS, de promovarea drepturilor persoanelor infectate și de reducerea stigmatizării și discriminării. Campaniile au avut o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
programe și emisiuni (de informare - violență „reală”, ficțional și de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca exemplu, prin desemnarea gravității consecințelor actelor violente, de la lezare la vătămare corporală și omucidere). Analiza semio-discursivă, care nu se limitează la cuantificarea și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
oră 3,4 14,31 10,17 9,3 8,2 11,1 6,4 Numărul scenelor de violență pe oră este semnificativ mai mare în România comparativ cu Franța sau Canada. În cazul televiziunilor din România este deosebit de semnificativă frecvența scenelor de violență în intervalul prime time pe trei canale private (PRO TV, Antena 1, Prima TV): EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Frecvența schemelor de violență în intervalul prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mare în România comparativ cu Franța sau Canada. În cazul televiziunilor din România este deosebit de semnificativă frecvența scenelor de violență în intervalul prime time pe trei canale private (PRO TV, Antena 1, Prima TV): EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Frecvența schemelor de violență în intervalul prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților), în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca momente logice ale narațiunii Violența ca mod eficient și natural de rezolvare a situațiilor și diferendelor Televiziunile din România - mari ofertante de conținuturi violente Cum s-a menționat deja, violența este supradimensionată în programele televizate din România, atât în ceea ce privește frecvența, cât și durata scenelor de violență, fie că avem în vedere violența ficțională, fie violența reală. Sunt diferențe între canalele publice (programe cu conținuturi mai puțin violente) și cele private (care exploatează mai amplu dramatizarea și spectacularizarea violenței). Violența televizată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este tratată și inclusă în grilele de programare și în conținuturile programelor ca mijloc principal pentru captarea și seducerea îndeosebi a publicului adolescentin și a publicului tânăr. Graficul 2. Date sintetice Cum se remarcă, atât ca durată, dar și ca frecvență, violența ficțională a fost mediatizată mai intens decât violența reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței reale, pe canale Ca durată, violența reală a fost mediatizată cel mai intens pe canalul ProTV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violenței ficționale Ponderea cea mai mare a violenței ficționale ca durată a fost observată pentru canalul Atomic TV. Dacă în cazul violenței ficționale diferența dintre programele difuzate de canalele publice și cele private este net în favoarea primelor, în ceea ce privește violența reală (frecvențe, durate, ponderi), televiziunile publice și cele private se situează pe poziții foarte apropiate. După indicatorii frecvență și durată a scenelor de violență, există totuși diferențieri semnificative între canale. Astfel: Frecvența scenelor de violență reală poziționează canalul Național pe primul loc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Atomic TV. Dacă în cazul violenței ficționale diferența dintre programele difuzate de canalele publice și cele private este net în favoarea primelor, în ceea ce privește violența reală (frecvențe, durate, ponderi), televiziunile publice și cele private se situează pe poziții foarte apropiate. După indicatorii frecvență și durată a scenelor de violență, există totuși diferențieri semnificative între canale. Astfel: Frecvența scenelor de violență reală poziționează canalul Național pe primul loc, dar ca durată se poziționează central; După durata scenelor de violență reală, PROTV se situează pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și cele private este net în favoarea primelor, în ceea ce privește violența reală (frecvențe, durate, ponderi), televiziunile publice și cele private se situează pe poziții foarte apropiate. După indicatorii frecvență și durată a scenelor de violență, există totuși diferențieri semnificative între canale. Astfel: Frecvența scenelor de violență reală poziționează canalul Național pe primul loc, dar ca durată se poziționează central; După durata scenelor de violență reală, PROTV se situează pe primul loc; În ceea ce privește violența ficțională, primul rang este deținut de Atomic; PROTV și Antena
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
central; După durata scenelor de violență reală, PROTV se situează pe primul loc; În ceea ce privește violența ficțională, primul rang este deținut de Atomic; PROTV și Antena 1 se află pe primele locuri (1 și 2 ca durate, 2 și 3 ca frecvențe) în ceea ce privește violența reală (un fapt explicativ îl constituie jurnalele de la ora 17); TVR2, Acasă și MTV ocupă polul violenței reale reduse; TVR1, B1TV și Prima ocupă poziții centrale după ambii indicatori; TVR2 se menține la polul violenței reduse atât la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
importante și pot modela și influența modul în care un copil percepe lumea și aspectele sale importante. Mai concret, mesajele cu conținut violent pot avea un impact negativ asupra unui copil. Cercetările efectuate în România în ultimii ani au investigat frecvența de expunere a copiilor la programele de televiziune, precum și impactul programelor care conțin violență asupra copiilor și adulților. Vom prezenta pe scurt câteva dintre concluziile unui studiu comandat de CNA în 2004, în cadrul unui program Phare. Conform acestui studiu, aproape
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și adolescenților. Fără a exagera importanța violenței televizate în rândul factorilor care contribuie la violența din societate, cercetările trebuie să identifice fiecare incident sau accident în interacțiune (între victimă și agresor) și să analizeze fiecare scenă de violență ca durată, frecvență, tipologie și context. Violența la televiziunea română În anul 2004, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) de la Universitatea din București a finalizat la cererea CNA două studii privind evaluarea violenței în programele televiziunilor românești. Au fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
8 Graficul 1. Violența reală vs. violența ficțională Analiza a urmărit evaluarea violenței reale (la știri, talkshow-uri, transmisiuni sportive etc.) și a violenței din programele ficționale (filme, emisiuni de divertisment, clip-uri muzicale etc.). Atât ca durată, cât și ca frecvență, violența ficțională este mediatizată mai intens decât violența reală. În ambele cazuri, violența fizică și verbală predomină în programele televizate, așa cum arată graficele următoare. Violența reală se manifestă, în principal, prin violență fizică (42,89%) și verbală (30,31%). În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]