11,568 matches
-
fața locului. Au urcat-o în mașina Miliției și-au dus-o la spital. Îngrozitor!!... murmur eu, rezemîndu-mă cu spatele de tocul ușii. Îngrozitor... În-gro-zi-tor... Ha-ha-ha !... mă apucă un rîs isteric, înecat în gît, ca un hohot de plîns. Ha-ha-ha... Furtuna... Furtuna... Fulvia mă privește înlemnită. Iartă-mă! îi spun. Ești sigură că au dus-o la spital? Pe cine? A, pe femeia în capot? Da, sigur. Abia puteau s-o stăpînească trei milițieni. Îngrozitor! șoptesc din nou, privind în jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
locului. Au urcat-o în mașina Miliției și-au dus-o la spital. Îngrozitor!!... murmur eu, rezemîndu-mă cu spatele de tocul ușii. Îngrozitor... În-gro-zi-tor... Ha-ha-ha !... mă apucă un rîs isteric, înecat în gît, ca un hohot de plîns. Ha-ha-ha... Furtuna... Furtuna... Fulvia mă privește înlemnită. Iartă-mă! îi spun. Ești sigură că au dus-o la spital? Pe cine? A, pe femeia în capot? Da, sigur. Abia puteau s-o stăpînească trei milițieni. Îngrozitor! șoptesc din nou, privind în jos, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
verdeață, flori, totul plin de viață. [...] Și acum, Mouette, că am răspuns oarecum de-a valma la întrebări formulate sau neformulate, iată-mă singură cu cele două iubiri ale noastre exasperate și izolate ciocnindu-se tragic prin ceața prevestitoare de furtuni. Ideea, în care de altfel am crezut întotdeauna, a unei viitoare întâlniri, e din ce în ce mai estompată; de altfel, ne despărțiserăm știind sigur că ne-am putea vedea peste doi ani, cel mai curând. Dar ce visuri nebune mi-am putut face
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
îmi croiesc drum spre o cameră de protocol goală și rămân lângă fereastra cât tot peretele, uitându-mă la orașul de dedesubt. După un timp, mă uit la ceas. Au trecut cinci minute și el n-a ieșit ca o furtună. Și-a ținut partea ei de înțelegere. Acum trebuie să mi-o țin și eu pe a mea. Îmi scot mobilul și mi se strânge stomacul de groază. O să fie foarte dificil. Foarte, foarte dificil. Nu știu ce reacție o să aibă mami
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
puternică alcătuire tiranică pe atunci, Începu să cârtească și scandalul ajunse la culme când tata se Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă să-și vază bărbatul lepădând urâtul port strein adus În țară de imigrații polonezi Împreună cu jargonul lor...” <endnote id="(754
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acest stigmat a avut trăsături mai puțin maligne. Principala abilitate magică atribuită de popor evreului În răsăritul continentului este puterea de a stăpâni fenomenele meteorologice. Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul sau grindina. „Când evreii umblă pe la țară - credeau țăranii bieloruși -, Înseamnă că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răsăritul continentului este puterea de a stăpâni fenomenele meteorologice. Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul sau grindina. „Când evreii umblă pe la țară - credeau țăranii bieloruși -, Înseamnă că va fi furtună” <endnote id="(70, p. 137)"/>. Rutenii aveau o superstiție similară : „Are să plouă, căci evreii umblă primprejur” <endnote id="(3, p. 63)"/>. Polonezii erau convinși și ei că un evreu, chiar și mort, poate aduce sau Îndepărta grindina de pe ogoare <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XX) importante colectivități cu mod de viață tradițional și cu mentalități premoderne. În foarte mare măsură, În cadrul acestor colectivități se practicau activități tradiționale (agricultură, păstorit etc.) strict dependente de condițiile meteoro lo gice. Seceta prelungită, ploaia În exces, grindina sau furtuna puteau compromite total recolta, punând sub semnul Întrebării Însăși supra viețuirea colectivității respective. În astfel de societăți, omul căruia i se atribuie puteri magico-meteorologice este un personaj-cheie, respectat și temut, divinizat și demonizat. Pentru mentalitatea magică a țăranilor români, acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
312, p. 432)"/>. Pentru mentalitatea populară poloneză, cartea este un semn identitar al evreilor. Cărțile lor - cred țăranii polonezi - conțin cunoașterea tainică, accesibilă doar inițiaților. Ele sunt receptate ca niște amulete, Încărcate cu puteri magice, inclusiv acelea de a opri furtunile, de a stinge incendiile, de a aduce noroc și bogăție <endnote id="(302, pp. XLVI ș.u.)"/>. Dacă unii țărani români Îi identificau pe evrei cu solomonarii, alții credeau că evreii (mai ales negustorii de cereale) ar fi patronii acestora
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că evreii (mai ales negustorii de cereale) ar fi patronii acestora. Cu alte cuvinte, se spunea că evreii Îi angajează pe solomonari sau pe alți vrăjitori pentru ca - În funcție de interesele lor În afaceri - să oprească sau să declanșeze ploaia, să trimită furtuna sau grindina pe ogoarele țăranilor, cu scopul de a-i obliga pe aceștia „să cumpere [cereale] de la jidani” <endnote id="(36, pp. 125 și 144)"/>. Evreul care aduce ploaia Conform multor credințe populare atestate la români, dar și la slavii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
odată cu comutarea de care aminteam. Pare a fi vorba de un straniu sacrificiu uman, real sau imaginar, legat de puterea magică asupra fenomenelor meteorologice. Sugestii similare au supraviețuit degradate și În folclorul copiilor, În unele descântece magice de oprire a furtunilor și a ploilor excesive : „Cu cuțitul lui [arhanghelul] Mihai/ Taie capul jidului” <endnote id="(35, p. 164)"/>. Poate că o reminiscență a unui arhaic ritual de xenocid este „vânătoarea de evrei” <endnote id="(133, p. 28)"/>, care se practica În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului Ilie să se Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat o parte dintre atributele unui arhaic zeu al furtunii, Sfântul Ilie trece la executarea unui fel de „soluție finală” : Jidovii că-i prăpădea, Numai unu că-mi scăpa. Singurul evreu care supraviețuiește etnocidului se ascunde „subt aripa Domnului”. Dumnezeu Îl roagă pe Sfântul Ilie să-l ierte, ca să nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(139, pp. 89-91)"/>. De asemenea, În descântecele de magie meteorologică - degradate și ajunse În folclorul copiilor - par să fi supraviețuit unele reminiscențe privind arhaica practică rituală a sacrificiilor umane, practică menită să stopeze calamitățile meteorologice care distrugeau recolta (furtună, grindină, ploi excesive) : „Cu sabia lui Mihai [Arhanghelul],/ Cu toporul Domnului,/ Taie capul omului” (pentru exemple și comentarii, <endnote id="vezi 139, pp. 79 ș.u."/>). În unele variante, omul sacrificat capătă identitate etnică : „Cu cuțitul lui Mihai/ Taie capul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de unul efectiv și sângeros. „Jidul nu e om” Exemplele de mai sus au ca numitor comun prezența străinului și, mai ales, a evreului - străinul prin excelență. De-a lungul Întregului Ev Mediu european, acesta era făcut răspunzător pentru secete, furtuni, cutremure și epidemii. În astfel de situații critice, era scos Iudaeus ex machina, un „țap ispășitor” a cărui sacrificare rituală se credea că poate opri calamitatea. Pe de altă parte, evreul era privit ca un paria, ca un „om de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot sufletul nenorocita Întâmplare”, Dialoguri polemice, nr. 1, 19 februarie 2001, supliment al news-letterului on- line Bună dimineața, Israel !, ed. Uly Friedberg- Vălureanu, Haifa, http ://www.alpas.net/uli. 639. Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, culese de Dumitru Furtună, Academia Română, Socec & Co, București, 1914. 640. Petr Va½íek, „The Leopold Hilsner Affair of 1899 and Its Echoes in the Czech Republic and Austria 1999-2000”, În SICSA, Annual Report 2000, The Vidal Sassoon International Center for the Study of Antisemitism, The
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai erau 2 școli primare izraelito-române (1 de băieți și 1 de fete) care aveau local propriu și un număr de 8 săli de clasă. O evoluție mai bună a cunoscut Gimnaziul „Grigore Ghica”, care avea ca director pe D.Furtună. În anul 1920 funcționa cu 7 profesori, 3 maiștri, cu un total elevi de 211 din care, 105 români și 106 evrei. În anul 1927, Gimnaziul „Grigore Ghica” funcționa cu 4 profesori titulari, 2 profesori suplinitori, 3 maiștri, 2 servitori
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Tămăduirea; Adolf Rotenberg care avea în administrare Baia comunității comunității evreiești,. Situație distinctă aveau și profesorii: Haralam Berejan, Vasile Cornescu, Ioan Puiu, Lupașcu M., Octavia Răutu, Ioan Botezatu, Neculai Calcântraur, Vasile Lavric, Grigore Șoltuz, Ioan Constantinescu, Ilie Colban. Preoți: Dumitru Furtună, D.Ștefănescu, Vasile Anghele, Neculai Munteanu, Octav Rotărescu, Alecu Sandovici, Dumitru Buțincu, Anania Roșca. Conform noii legi administrative, primarii și prefecții au preluat o importantă parte a atribuțiilor ce revenea până atunci consiliilor comunale și respectiv consiliilor județene. În acest
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în concediu. Deocamdată lucrez intens la ediția Hasdeu pe care vreau s-o dau gata la 15 septembrie. Din toamnă urmează să încep, la Cronica, seria aceea de articole despre care îți spuneam și care cred că o să mi atragă furtuni din partea unora . Ajuns la Iași, ți-am citit, în liniște articolul despre Cordun , foarte serios, cu disocieri în totul drepte cînd este vorba de originalitatea lui Camilar față de Sadoveanu. Mă interesează forma integrală a studiului. Cînd ne vom revedea - cred
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pot fi acceptați” . Dar, probabil, treptat se va convinge și dl Cîrneci că personajul de mai sus nu are pentru Ateneu sentimentele bune pe care le crede. Îți spun toate acestea ca fapte diverse. Rămîne să vedem cum va evolua furtuna. Abia aștept să dau o nouă replică. și acum cîteva lucruri concrete: 1. Cu dl Ciopraga urmează să vorbesc mîine sau poimîine. De cînd am venit nu l-am întîlnit decît o singură dată cînd era în toane rele. Cînd
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”5 iunie 1968”> Dragă Costel, Îți scriu cu întîrziere; de data aceasta însă am prea multe motive. După revenirea la Iași (acele trei zile au fost o evadare liniștitoare) asupra mea s-au abătut furtuni mari. Situația s-a agravat chiar, deoarece nulitățile și ratații (dintre care unii țin încă în mîini puternice frîne) au totuși un talent: de a se găsi cu ușurință și a face gașcă. Ai văzut că impotentul intelectual Sîrbu a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
principiu, ci doar de o tehnică de apărare într-o epocă a suspiciunii și instabilității moravurilor. Că de instabilitaea umorilor nu are rost să vorbim. Încerc să-mi păstrez libertatea de opinie, tolerată din ce în ce mai greu. O cronică la Timpul și furtunile a fost scoasă din șpalt. Alta, la cartea Ilenei Vrancea , de asemenea: „telefon de la București” mi s-a spus. Cine-o fi Ileana Vrancea nu știu . De ce i se publică lucrările ca apoi să nu poată fi discutate (nu pot
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
iar trei (și cartea de vizită) sînt scrise cu stiloul (cerneală albastră sau cerneală mov) pe fața cîte unei coli. Aspectul lor nu-i estetic și nici lesne lizibil. Paginile seamănă cu porțiuni dintr-un lan de păioase după o furtună: un scris învîrtejit - ici drept, colo răsucit spre stînga, colo aplecat spre dreapta, într un paragraf sau pe un singur rînd. Acest lucru miră la un fost absolvent de școală Normală. El denotă un mod impulsiv și, în același timp
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Costachi nu a putut fi găsit În acest orașu din causă că este dus de mai mult timp În comuna Târzii În calitate de grădinar, de unde nu se știe când va veni Înapoi”. Lipsa acestui recrut de la apel a generat o nouă furtună a prefectului de Fălciu trimisă asupra clădirii poliției, potrivit adresei nr.6891/8 august 1877: „După cum Îmi comunică Domnul Comandant al Escadronului Călărași local, Dvs. nici În urma ordinului ce vi sau dat nu ați trimis la Escadron recruții prevăzuți pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tremurând de frica destituirii din funcție, șeful poliției scrisese grăbit la data de 28 iulie 1877 că „...cei zece lei rezultați din vânzarea broșurilor Poetului Român Gheorghe Sion au fost trimiși Officiului cu No.6212”. Așadar, gradul mai fentase o furtună abătută asupra sa și a lefii sale. f. Vin vechi pentru Ambulanța Română Nici nu se putea ca o zonă viticolă ca Hușul să nu dea pe altarul patriei aflate În plin „rezbel” și unele cantități din celebrele sale vinuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evreiesc ca să i se arate „...metodele de rezolvare a problemelor”. Dar, umblând cu fel de fel de tertipuri și băgând „strâmbe”-n dreapta și-n stânga, responsabilul uitase de semnificația unui vechi proverb care zice că, dacă semeni vânt culegi furtună. Aruncându-și cu cenușă-n cap, recunoscuse, franc, că „Nu este mai puțin adevărat că nici noi nu am lămurit pe evrei asupra liniei Partidului nostru, nu am căutat să le deschidem un orizont politic just și mai cu seamă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]