9,516 matches
-
încât, pe de o parte, să intre frica în acei care mai sunt pregătiți a fi trimiși ca parașutiști în țara noastră, știind ce soartă îi așteaptă, iar pe de altă parte să se știe că acei ce îndrăznesc să găzduiască sau să ajute sub orice formă pe cei parașutați, în îndeplinirea misiunii lor criminale, împărtășesc aceeași soartă ca și parașutiștii. Condamnarea mai ușoară a parașutistului care s-a predat singur să fie, de asemenea, un îndemn și pentru alții care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
folos că nu avem cum să-i ajutăm pe cehi, deoarece nu avem frontieră cu ei, am avut, dar ne-au luat-o rușii în 1945. Turiștii cehi aflați la noi în țară nu mai pot pleca și vor fi găzduiți omenește în țara noastră. Cum suntem noi la 40 de km de Dunăre, ne putem aștepta la o invazie din partea bulgară, dar dacă cineva și-ar permite o intervenție, cu românii nu le-ar merge, însă de ce nu se pune
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
combinația dintre podcasturi și pedagogie. Podagogia mai poate fi definită astfel: actul sau practica de furnizare a conținutului educațional prin intermediul podcasturilor. Deși termenul a fost conceput abia în 2005, există deja universități de renume 1 de pe glob care au creat/găzduiesc site-uri (bloguri) cu resurse despre pedagogie și podcasting, iar în Wikipedia există o intrare cu acest titlu, fără a conține însă prea multe detalii. Din rândul cadrelor didactice care sunt vizionarii acestui concept, îi menționăm pe Alan Carrington și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
combinația dintre podcasturi și pedagogie. Podagogia mai poate fi definită astfel: actul sau practica de furnizare a conținutului educațional prin intermediul podcasturilor. Deși termenul a fost conceput abia în 2005, există deja universități de renume 1 de pe glob care au creat/găzduiesc site-uri (bloguri) cu resurse despre pedagogie și podcasting, iar în Wikipedia există o intrare cu acest titlu, fără a conține însă prea multe detalii. Din rândul cadrelor didactice care sunt vizionarii acestui concept, îi menționăm pe Alan Carrington și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vocație nu mai pot să-și conserve cu dispreț olimpian și imperturbabilă siguranță, atitudinea lor rejectivă în fața acestor argumente, tot mai numeroase și mai blindate metodologic. în urmă cu trei decenii, articole centrate pe influența procedeelor spirituale în terapie erau găzduite doar de Jurnalul de Psihologie Transpersonală, căci prin etichetarea lor ca practici exclusiv religioase, cercetarea acestora ar fi dezonorat orice for științific respectabil. Scientizarea lor s-a produs totuși, datorită inițiativei curajoase a unor cercetători antiprocustieni, printre care profesorul american
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
implicate, drept urmare, în tot ceea ce se referea la situația din Europa. Prin contacte diplomatice, se convenea ca o astfel de conferință să fie devansată de o reuniune pregătitoare. În 1969, apoi în 1970, guvernul Finlandei își arăta disponibilitatea de a găzdui o astfel de reuniune pregătitoare, precum și lucrările conferinței propriu-zise. Dându-se curs invitației guvernului finlandez, reuniunea pregătitoare lua forma Consultărilor Multilaterale, care aveau să se desfășoare la Helsinki între noiembrie 1972-iunie 1973. Pentru participarea la Consultările Multilaterale, la Ministerul Afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unor panouri ușoare, care trasau configurații ad-hoc, din cele mai felurite. Aveam să merg ulterior de mai multe ori la Dipoli, dar întotdeauna configurarea acestui spațiu principal din Club a fost diferită, funcție de caracterul și dimensiunile reuniunilor pe care le găzduia. Mă întâlneam astfel, într-o experiență ce avea să se multiplice ulterior, cu geniul pe care îl au finlandezii în arhitectură, în design și în asigurarea funcționalității spațiilor construite. Alături de sala unde aveau loc ședințele, de fapt, aproape de jur-împrejurul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aveau să se stabilească locurile de desfășurare ale celor trei faze ale Conferinței, testul privind în acest caz, atât regula consensului, cât și pe cea a rotației. România propusese pentru prima fază Helsinki, urmând ca celelalte două faze să fie găzduite de alte capitale europene. Dezbateri îndelungate, aprinse și pasionate duceau în final la un compromis: faza 1 la Helsinki; cea de a 2-a la Geneva; cea de a 3-a din nou la Helsinki. Astfel, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
De aceea, România dorea nu o continuitate oarecare a procesului respectiv, ci una instituționalizată. Iar instituționalizarea era văzută în forma unui organism cu caracter permanent. Nu era vorba despre o structură birocratică, greoaie și costisitoare: se preconiza ca țara care găzduia o conferință, cum era cea de la Helsinki, să asigure un secretariat tehnic, în funcțiune până la următoarea reuniune de același gen. În felul acesta, regula rotației ar fi dobândit noi dimensiuni. Pe măsură ce lucrările la Geneva avansau și conținutul documentelor aflate în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
După cele aproximativ șase luni petrecute în capitala Finlandei însă nu mai aveam astfel de îndoieli. În plus, realizam că procesul care debuta la Helsinki nu se prefigura deloc simplu și de scurtă durată, ceea ce reclama prezența în țara care găzduia acest debut a unui ambasador român familiarizat cu problematica CSCE; or, ambasadorul în funcție, Mircea Bălănescu, era în prag de pensionare. Din atari considerente, am răspuns "da". Drept urmare, ultima săptămână a Consultărilor, anume una dintre cele mai tensionate, când se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
decembrie 1989 și aprilie 1990 la situația înființării a mai mult de două sute de partide politice (evident că nu a existat o bază ideologică pentru fiecare dintre ele). Structura scenei politice a apărut dintr-o dată schimbată, dintr-un spațiu ce găzduia o piesă cu un singur actor transformându-se într-un spațiu cu o piesă în care pretindeau să joace sute de actori. Construcția sau reconstrucția instituțională pe schelet democratic (executiv, legislativ, președinție ș.a.) de către organismele politice de tranziție (CFSN, ulterior
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
urît mirositoare. Prin marile ferestre, jos, se vede Piața Universității. Vă mai aduceți aminte de gospodinele de pe trotuar, care, în miros de fumigene, îndemnau minerii cui să dea la mir... 13 mai Una din galeriile bucureștene, spre lauda ei, a găzduit o expoziție cu totul aparte, adunînd capodopere născute, pînă în 1989, de premianții Cîntării României și ai Daciadei și s-a intitulat, absolut îndrituit, dar și absolut menajant: Kitsch un mod de considerare a frumosului. Vă imaginați cam ce defilare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Culturii. Deci, dintr-o singură mișcare de prestidigitator abuziv, dispar de pe nobilele simeze: Aman, Grigorescu, Andreescu, Luchian, Șirato, Iser și, bineînțeles, Ștefan Dimitrescu, pentru a-i face loc pictorului-activist. Obrăznicie! De regulă, Muzeul se achită onorabil de îndatorirea de a găzdui artiști contemporani și o face în sălile, absolut optime, din latura dinspre Ștrand. Aici au fost dispuse expoziții de mare ținută și e de ajuns să ne referim la cele mai recente, ale unor pictori care, realmente, au ceva de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și desfășurat, insolit, la arenele Globus din Capitală, între 11-26 noiembrie. Fastuosul catalog al Tîrgului sugerează temerara triadă: "priza acută a realului", "continua stare de proiect", "insațiabila capacitate de speranță". Finalizate, pare-se, cu brio. Cu participare internațională, simezele au găzduit pictură, grafică, sculptură, fotografie, multimedia, film de artă și s-au dorit racordate la momentul mondial al creației. (masivului eșalon românesc i s-au alăturat și doi pictori ieșeni: tînărul Dorin Baba și, cu voia dumneavoastră, mai puțin tînărul sussemnat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de subțiri, și de mocofani. Un tur și un retur, atît l-a ținut pasiunea. A dispărut și de la stadion, și de la Filarmonică. Tot așa, n-o văzusem niciodată călcînd la Filarmonică. Inteligență netă, hrănind sclipitor exercițiile ei speculative găzduite de revistele locale bruneta cu nuri caraibieni ataca simfonicul. Nu oricum. Deși căzuseră deja primii fulgi, își etala pălăria de pai, galbenă, cu boruri enorme, marcate de panglica albastră. Trecerea printre fotolii, pînă la locul ei, trebuia să fie vizibilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Masă în dulcele vechi stil francez. Sîntem invitații doamnei Marjolaine, membră octogenară a SLAO (Société Littéraire et Artistique de L'Orléanais), una din cele pomenite, prezență spirituală impresionantă. Casă pe pămînt, cufundată în vegetație prodigioasă, încăperea destinată festinului aptă să găzduiască de trei ori pe-atîtea persoane. Se discută, lejer-divagant, despre orice, dar asta pînă la sosirea felurilor: din acest moment, totul se-nvîrte în jurul mîncării, chiar al preparării ei. Cu distincție, meticulos, prelungit. Patru ore. Nu-mi aduc aminte să mă fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
într-o academie franceză de arte. Infantilismul suficient, cel care-i și dădea nota distinctivă. Cupola ieșeană reflectă, dimpotrivă, seriozitatea actului instructiv academic, în incinta ei perindîndu-se numeroși mai vechi și mai noi absolvenți ai Institutului de-aici. Profesorii înșiși. Găzduind, din cînd în cînd, și invitați din alte orașe, sala cu vad norocos reușește, înainte de toate, să nu plictisească, sarabanda încă anonimilor sau deja consacraților e într-un neîntrerupt ritm atractiv pentru ieșenii care trec în sus și-n jos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
papion. Iar titlul paginii, vag proletcultist, ce-i drept: Val Gheorghiu la braț cu desculții lumii. De tot hazul, nu? Ce avea personajul sclivisit cu... desculții lumii? De nuanțat totuși un pic. Într-adevăr, expoziția mea de la Cupola (după ce fusese găzduită, întîi, de Galeria Orizont din București) era o imensă boare gri, pe mari suprafețe, în care, dreptu-i, bîntuie desculții lumii, nefiind convins atunci, ca și-acum că demersul meu era unul de aplecată compasiune peste cei desculți, cît mai degrabă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a întrebat ea cu o privire suspicioasă. -Eu, păi să vezi...eu ?!::.-Hai , hai, zi-i odată !.. -Căutam un culcuș ! am răspuns eu în cele din urmă.Am avut noroc. Doamna veveriță m-a înțeles, dar nu m-a putut găzdui. Am plecat mai departe prin inima deasă a pădurii. Se lăsase frig și nimeni nu era dispus să mă primească. Ajungând la un copac bătrân și plin de scorburi, am riscat și am intrat într-una din ele. Era liberă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Petre Locusteanu, reportaje de N. Pora. Într-un număr din aprilie 1911 este comentat un schimb de epigrame între Cincinat Pavelescu și Caton Theodorian (Incidentul Cincinat - Caton). Paginile cotidianului sunt ilustrate de caricaturile lui Iser. După primul război mondial V. găzduiește sporadic texte literare, printre care poezia Laudă regelui de Nichifor Crainic și Sărbătoarea neamului de Claudia Millian, ambele prilejuite de Marea Unire de la 1918. În anii următori se remarcă numeroase povestiri de Al. Cazaban, cronicile teatrale ale lui Paul I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropul de Galați menționează că "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic, ci ca administrator, dar și ca bun creștin și bun Român care în privința umanității a dat tot concursul maladilor (sic) infirmi găzduiți de atâția deci de ani la bolnița acestei sfinte monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal, rezultă că ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche, care, cum se vede, există de zeci de ani. Prezintă interes datele cu privire la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ghiță (Despre copilărie în proza lui Marin Preda), Anișoara Dobre („Răzbunarea lui Moromete” sau Marin Preda și onoarea de a fi contrazis de istorie) ș.a. O prezență permanentă are coordonatorul publicației, care semnează (și cu pseudonime) recenzii, cronici ș.a. Sunt găzduite versuri de Constantin Salcia, Nicoleta Milea, Valentin Dobrescu, Romulus Toma, Adela Popescu, Iulian Bitoleanu, Adrian Bucurescu, George Pena, Ion Toboșaru, proză de Gheorghe Filip, Anghel Gâdea, Mihai Voiculescu, Mihail Grămescu, eseuri de Lucian Teodosiu, pagini de critică rămase de la Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
pătrate explicative, fie pentru a expune principiile unei teorii lingvistice la care fac referire, fie pentru a descrie modelul propus de un anumit autor; am separat grafic aceste secțiuni explicative pentru a nu îngreuna expunerea. Abrevieri a = micul ~, proiecție care găzduiește argumentul extern al adjectivelor (inergative) A = subiectul verbelor tranzitive A (poziție ~) = poziție în care se poate atribui/verifica un rol tematic Abs./abs. = Absolutiv Ac./ac. = Acuzativ Agr = Agreement (engl.), categoria funcțională acord AgrP = Agreement Phrase (engl.), grupul acordului AgrO
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alexiadou (2001: 167) aduce și argumentul marcării: Cazul ergativ este un Caz lexical deoarece Cazurile marcate morfologic nu sunt considerate structurale. Nash (1996)35 a arătat că limbile ergative diferă de limbile acuzative prin absența proiecției v, poziție structurală care găzduiește subiectul tranzitiv (Chomsky 1995). Agentul nu este proiectat tematic în limbile ergative, adică nu este proiectat ca specificator al v, însă poate fi introdus ca adjunct. Nash (1996), Mahajan (1993)36, Woolford (1997) au arătat că ergativul nu este un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tangențial, în analiza pe care o face pentru poziția cliticelor de dativ în construcțiile cauzative cu faire 'a face' și rendre 'a face, a se duce' din franceză. Autorul adoptă ipoteza scindării proiecției VP în două straturi ierarhizate: VP (care găzduiește argumentele interne) și vP (proiectat în prezența argumentului extern). După acest model, descompunerea domeniului adjectival în două proiecții, AP și aP, dă seamă de diferența dintre adjectivele ergative, care nu au argument extern, deci nici proiecția aP, și adjectivele inergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]