10,667 matches
-
de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și atrofie la nivelul peretelui venos este considerată ca o reacție la presiunea și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 49). Intensitatea reacției imunohistochimice a fost crescută și, respectiv, moderată în crosă, vena safenă internă și pachet varicos, și moderată la nivelul venelor perforante. Sub raportul localizării, laminina a fost prezentă nu numai în tunica intimă (cu distribuție continuă, în terioriul membranei bazale endoteliale), cât și în tunica medie (cu distribuție neomogenă, fie tapetând celulele musculare netede, fie dispersat în matricea extracelulară care a separat componenta musculară). Imaginile următoare ilustrează în mod sugestiv prezența diferitelor tipuri
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cantității absolute de colagen (Travers et al., 1996, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Totuși, cele mai multe studii susțin faptul că, în comparație cu regiunile echivalente normale, venele varicoase safene conțin cantități semnificativ crescute de colagen în întregul perete, în tunica medie și în tunica intimă, deopotrivă proximal și distal. Deoarece nu au fost înregistrate fluctuații în lungimea venelor normale, variațiile prezente în lungul venelor safene varicoase par a fi datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
au fost înregistrate fluctuații în lungimea venelor normale, variațiile prezente în lungul venelor safene varicoase par a fi datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată însă în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
frecvent, [α1(IV)]2α2(IV); poate însă să apară și ca [α3(IV)]2α4(IV) sau [α5(IV)]2α6(IV) Perumal et al., 2008). Rezultatele noastre completează datele din literatură, relevând prezența acestui tip de colagen nefibrilar atât la nivelul intimei, cât și al tunicii medii. Dată fiind calitatea de component major al membranelor bazale, identificarea imunohistochimică a permis evaluarea continuității membranei bazale care susține endoteliul și a modului în care celulele musculare netede sunt separate prin componenta colagenică, aspectul compact
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
astfel rezultatele noastre ca semnificative științific pentru stadiul actual al cunoașterii, în principal prin faptul că investigarea prezenței lamininei a fost realizată comparativ în stadii CEAP diferite, evaluarea semicantitativă relevând diferențe semnificative. Astfel, laminina a fost identificată predominant la nivelul intimei, la nivelul membranei bazale endoteliale, în cantitatite redusă, cu o intensitate de reacție slabă, pentru sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul intimei, la nivelul membranei bazale endoteliale, în cantitatite redusă, cu o intensitate de reacție slabă, pentru sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei, cu o foarte bună reprezentare cantitativă și intensitate moderată/crescută. Aceste rezultate susțin implicarea matricei extracelulare amorfe, prin modificările la nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele de adeziune) cu rezultat în proliferare excesivă, în cauzalitatea bolii varicoase. Creșterea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
vasculare (Chung et al., 2007). Datele existente indică, pentru vasa vasorum din vena safenă varicoasă, creșterea numărului de vase mici localizate în adventice și în treimea externă a mediei, la care se adaugă dezvoltarea capilarelor în relație strânsă cu tunica intimă (Bigel, Taccoen, 1996, Lametschwandtner et al., 2004, Kachlik et al., 2007). Cercetarea asupra structurilor vasculare a beneficiat în mod incontestabil de dezvoltarea tehnicilor imunohistochimice. Există o gamă largă de markeri endoteliali (factorul VIII (von Willebrand), CD31 (PECAM-1), CD34, CD105, Tie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
EXPRESIA ELEMENTELOR MICROVASCULARE, A VEGF ȘI NOS ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE SIMPLE- STADIUL CEAP 2-3 Examenul calitativ a evidențiat existența unei rețele vasa vasorum reduse la nivelul adventicei, cu extindere modestă în treimea externă a tunicii medii, iar la nivelul intimei s-a observat o marcare intensă a endoteliului vascular. VEGF și NOS au fost slab pozitive la nivelul vasa vasorum. Imaginile următoare sunt elocvente pentru a demonstra profilul microvascularizației, a VEGF și NOS (fig. 138 145). 7.4.3.2
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
hiperplazie intimală importantă, degradarea mediei și tromboză, vasa vasorum își modifică traiectul de mai multe ori, în unghiuri drepte, prezintă numeroase constricții circulare, noduri și dilatații, și se dezvoltă evident, masiv, în întreaga medie, cu extindere spre stratul intern al intimei hiperplazice și în trombii organizați, în situațiile în care aceștia există. Rețeaua de capilare are o dispoziție longitudinală la nivel adventiceal, și circulară în medie, iar venulele post-capilare care apar în intimă drenează centrifug spre vasele venoase adventiceale, care formează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
întreaga medie, cu extindere spre stratul intern al intimei hiperplazice și în trombii organizați, în situațiile în care aceștia există. Rețeaua de capilare are o dispoziție longitudinală la nivel adventiceal, și circulară în medie, iar venulele post-capilare care apar în intimă drenează centrifug spre vasele venoase adventiceale, care formează ulterior colectori venoși cu traiect comun vaselor arteriale nutritive. Analiza morfometrică tridimensională (Kachlik et al., 2007) a relevat diferențe dimensionale certe între vasa vasorum arteriale (diametru 11,6-36,6 microni), capilare (diametru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diferențe nete între cele două subloturi. Comparativ cu venele varicoase simple, la nivelul venelor varicoase complicate, s-a remarcat o dezvoltare semnificativă a microvascularizației la nivelul adventicei, asociată cu prezența de vase mici în treimea internă a mediei și în intimă. VEGF a fost inițial descris ca un produs care induce creșterea permeabilității vasculare (motiv pentru care a primit denumirea de factor de permeabilitate vasculară) și care determină un important răspuns angiogenic (Khosravi Shahi, Fernández Pineda, 2008). Gena VEGF produce 5
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
4-6 Reacțiile pentru MMP-2 au fost negative în 3 din cele 5 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 51). Pozitivitate de intensitate scăzută și medie a fost prezentă în celelalte două cazuri, în capilarele de neoformație dezvoltate în intimă și în țesutul conjunctiv al mediei, și la nivelul vasa vasorum adventiceale. Reacțiile pentru MMP-9 și inhibitorul specific, TIMP-1 au fost prezente în toate cele 5 cazuri, intensitatea fiind variabilă (tabel 51). MMP-9 a fost pozitiv la nivel endotelial, discotinuu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tipuri de compuși vasoactivi (histamină, triptază, noradrenalină, prostaciclină, tromboxan A, citokine), a căror prezență poate fi corelată, inclusiv prin capacitatea de a regla expresia moleculelor de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru boala varicoasă, mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic, hipertensiunea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007). Leziunile rezultă, cel mai probabil, din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007). Leziunile rezultă, cel mai probabil, din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2002). În acest context, obiectivul prezentului studiu a fost reprezentat de analiza modificărilor ultrastructurale din venele varicoase, investigarea noastră fiind concentrată asupra componentelor structurale endoteliale, colagenice, elastice și musculare, în scopul de a contribui la caracterizarea leziunilor prezente la nivelul intimei, mediei și adventicei venoase. 8.2. MATERIAL ȘI METODĂ Materialul a fost reprezentat de 8 fragmente de venă safenă internă, prelevate din teritoriul varicos - în 4 cazuri de la vene simple (cazurile 1-4, stadiul CEAP 2-3), în celelalte 4 cazuri de la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fotografiate pe plan-filme 6,5x9 cm. Negativele au fost digitalizate prin scanare iar imaginile obținute prelucrate cu AdobePhotoshop. Tabelul 57 sumarizează timpii protocolului de prelucrare. 8.3. REZULTATE Examenul microscopic al secțiunilor semifine a evidențiat următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate leziuni endoteliale consecutive activării celulare: dimensiunile celulelor endoteliale, pavimentoase, au fost crescute, celulele devenind înalte (cubice sau cubico-pavimentoase) și proeminente în lumen; intracitoplasmatic, s-a semnalat un exces de organite și numeroase vacuole lipidice. Membrana bazală a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a constituit un element inedit. De asemenea, a surprins aspectul colagenului fibrilar, cu diametru mai mare decât cel normal și distribuție complet dezordonată, anarhică, fără a respecta asamblarea regulată, în fascicule de fibre paralele. Atât în medie, cât și în intimă, au fost identificate numeroase vase de tip arteriolar, prezența acestora fiind asociată unor zone de hemoragie intramurală. 8.4. DISCUȚII Tabloul histopatologic al leziunilor caracteristice bolii varicoase este completat printro gamă largă de modificări ultrastructurale care pot fi corelate cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ultrastructurale care pot fi corelate cu mecanismul patogenic responsabil de slăbirea peretelui venos. Este extrem de dificil de stabilit o secvență exactă a apariției leziunilor, cu atât mai mult a celor instalate la nivel ultrastructural, în condițiile în care afectarea tunicii intime și a tunicii medii par a se interfera, iar asocierea frecventă a modificărilor patologice în stratul muscular și în intimă sugerează că ambele au o cauză comună (Milroy et al., 1989). Astfel, modificările se dezvoltă în baza a două procese
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]