15,723 matches
-
Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul (1561-1563). Instituția era coordonată de un profesor și director în același timp, Ioan Sommer, poet german de limba latină, care-și descrie activitatea pedagogică în lucrarea sa Quindeceni Elegiae De clade Moldavica. Numărul elevilor înscriși pare să fi fost numeros, după datele lui Sommer, ,,un șir lung din mai multe cete (...) adunați din toată țara” și care erau cazați
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
timp avea caracter de școală domnească. Această instituție și-a întrerupt activitatea odată cu moartea lui Despot, dat s-a redeschis și a funcționat decenii la rândul ca școală de gramatică, cu trei ani de studii, reprezentând cursul inferior al școlii latine. Tot în aceeași perioadă, învățământul umanist este reprezentat în Brașov, unde Schola Coronensis a fost transformată în gimnaziu, fiind coordonată de Honterus și Ioan Sommer. Alte instituții umaniste din aceeași perioadă au fost gimnaziile din Bistrița și Cluj. Cei mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
comunitatea europeană. A studiat la universitățile din Herborn și Heidelberg, completându-și pregătirea academică cu studii de scurtă durată în Germania, Olanda și efemer în Anglia. Întors de la studii, în 1614, Comenius a fost numit profesor de retorică la Școala Latină din Prerau, unde făcuse gimnaziul, iar la puțină vreme a fost ales pastor al Fraților boemi, la Fulnek. După declanșarea războiului de 30 de ani, va fi supus unor grele privațiuni, plecând astfel într-un adevărat exil în Polonia, în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
100.000 de familii cehe, unde va organiza viața frăției. Pe lângă activitatea didactică din această localitate va începe să publice și primele sale lucrări cu caracter pedagogic, filosofic și teologic: Ușa de aur deschisă limbilor (redactată în limba cehă și latină, în anul 1631, după care va fi tradusă în 12 limbi europene și patru limbi asiatice), urmează Didactica magna (operă scrisă între 1627- aproximativ 1640 și care îi consacră reputația de mare pedagog), Cea mai nouă metodă de învățare a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
face în patru stadii, fiecăruia dintre ele corespunzându-i un sistem de educație și învățământ după cum urmează: de la naștere la șase ani, școala și educația maternă; de la șase la 12 ani, școala satului/comunității; de la 12 la 18 ani, școala latină sau colegiul; de la 18 la 24 de ani, academia. În optica sa, educația îmbracă următoarele forme: educația intelectuală, educația morală, educația fizică și educația religioasă. În ce privește educația intelectuală, aceasta însemna un proces continuu de transmitere a fundamentelor științelor, dar și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a adus contribuția decisivă într-o serie de aspecte, precum: a precizat noțiunea de ,,an școlar”, a introdus sistemul de vacanțe școlare, a stabilit durata programului zilnic de școală la patru ore pentru școala elementară și șase ore pentru școala latină, a introdus învățământul colectiv pe clase și sub formă de lecții, a fixat debutul anului școlar pentru 1 septembrie al fiecărui an calendaristic. În legătură cu proiectarea lecției, marele pedagog recomanda ca acest proces să cuprindă trei elemente constitutive: propositio, explicatio și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de vedere fizic, moral și intelectual, despre metodele și mijloacele de educație. Scopul educației îl constituie, în opinia sa, dobândirea unei minți sănătoase, a unei vieți afective armonioase, dar și a unei constituții fizice sănătoase, teză care redă celebra formulă latină Mens sana in corpore sano. Ideea pedagogului englez se baza pe observația că sănătatea mintală este un izvor de fericire, dar însoțită și de sănătatea fizică, fericirea devine deplină. Obiectivul educației consta în formarea din tânăr a unui om împlinit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
erau propuse cerințe legate de sănătatea mintală prin acele recomandări privind rigoarea somnului, dar și creșterea cu preponderență a copilului în mediul natural, cât mai puțin cu putință în mediul artificial. Practic, recomandările lui Rousseau reprezintă o chintesență a gândirii latine: Mens sana in corpore sano. Ca formă a educației, educația intelectuală, ca o componentă definitorie în dezvoltarea copilului, avea în înțelegerea rousseauistă următoarele cerințe: instrucția elementară primară trebuie declanșată atât în familie (în special de către tatăl sau guvernantul copilului) cât
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de rang mai înalt, în care conținutul învățării este mai bogat și mai diversificat. În astfel de școli, ca, de pildă cea de la Cotnari, din secolul al XVII-lea, activitatea didactică se desfășura după o programă care studia gramatica limbii latine, retorica și dialectica, la care se mai adăugau lecții de religie și astronomie, de biologie și istorie, de aritmetică, geografie și fizică. În cadrul colegiilor se studia aritmetica, geometria, astronomia și muzica. La colegiul înființat de Honterus la Brașov, în anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fizice, în 1784, Constantin Vardalab elaborează o carte de fizică experimentală etc. Academia Domnească din Iași, în special în perioada 1765-1821, propunea o nouă orientare a studiilor, în care planul de învățământ cuprindea fizică modernă, psihologie rațională, logică, gramatică elină, latină și arabă, retorica aritmetica, geometria, algebra, trigonometria, dreptul, geodezia, arhitectura în limba română (după anul 1813), desenul ingineresc. De pregătirea inginerilor hotarnici se preocupa, după anul 1818, Gheorghe Lazăr. Se remarcă aici profesorul Nichifor Theotokis, autor al unei lucrări de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a decis ca acestea să fie tipărite în viitor cu text bilingv, respectiv în limba maternă a copiilor și în limba germană, astfel încât elevii vor reuși cu ușurință să-și însușească limba oficială în întregul imperiu, eliminându-se astfel limba latină. Un manual bilingv apare în anul 1783 la Blaj, în germană și în română, fiind intitulat ABC sau Alphavit pentru folosul și procopseala celor normalesci a neamului românesc, autorul lui fiind Gheorghe Șincai, care pe atunci era directorul școlilor naționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau Alphavit pentru folosul și procopseala celor normalesci a neamului românesc, autorul lui fiind Gheorghe Șincai, care pe atunci era directorul școlilor naționale românești de confesiune greco-catolică din Principatul transilvan. În acest abecedar erau utilizate, pentru textele românești, atât literele latine, cât și cele chirilice, iar pentru textele germane, literele gotice. Manualul începea cu prezentarea literelor, după care se trecea la prezentarea de silabe, apoi de cuvinte, după care urmau texte închegate: rugăciuni, sentințe sau pilde morale, povestiri. Tot în ediție
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instituție de rang ridicat avea să funcționeze de aici înainte pe patru cicluri, câte trei ani fiecare, cu o durată maximă a studiilor de până la 12 ani. Procesul de predare-învățare se desfășura nu numai în elină, ci și în greacă, latină, franceză și italiană. Un hrisov domnesc emis de Constantin Racoviță amintește că în Țara Românească ,,oricine va năzui la învățătură, toți să fie primiți să învețe carte”, favorizând accesul larg la învățătură chiar și a tinerilor din păturile mai sărace
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
după un abecedar. Cartea cuprinde două părți, prima destinată elevilor, iar cealaltă cuprinde îndrumări metodice destinate învățătorilor. Pe lângă acest abecedar, Șincai a mai tipărit și o gramatică pentru uzul școlilor românești, care conține numeroase adnotări, exemple și texte în limba latină și română. În calitatea sa de director, iluministul ardelean a fost mereu preocupat și de pregătirea învățătorilor, organizând pentru formarea metodică a acestora, în perioada 1784-1790, numeroase cursuri pe lângă școala de obște de la Blaj. Petru Maior (1753-1823) rămâne în conștiința
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
anul 1777. Acest act normativ asigura un învățământ ,,pentru folosul binelui comun”, care să aibă un conținut practic și o diferențiere în funcție de categoriile sociale: săteni, orășeni, militari etc. și prevedea organizarea procesului instructiv-educativ pe cinci trepte: școli primare naționale, școli latine sau gramaticale, gimnazii și arhigimnazii, academii regești, Universitatea Regală. Același act normativ așează întregul învățământ bănățean sub îndrumarea și controlul direct al statului, derulat prin intermediul unei Comisii școlare. Predarea urma să fie realizată uniform, fără deosebire religioasă, iar tinerii trebuia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nns.) acestei școli - au asigurat o pregătire temeinică a elevilor la nivelul cerințelor epocii, dar le-au insuflat o dragoste profundă pentru ridicarea materială și spirituală a românilor-bănățeni. Țichindeal militează pentru studierea aritmeticii în toate școlile elementare, promovează introducerea alfabetului latin în tipăriturile românești, traduce și tipărește el însuși cărți cu pilde morale pe înțelesul omului obișnuit. Pedagogul înțelege prefacerile economice din lumea satului și, implicit, nevoia de pregătire profesională a copiilor și tinerilor pentru practicarea meșteșugurilor. Din acest motiv, propunea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
persoana lui Constantin Ioanovici, iar districtele literare locale ca și funcțiile de directori școlari erau desființate. Prima decizie a noului inspector districtual bănățean a fost înlocuirea predării limbii maghiare cu limba germană. Din 1858 se recomandă transcrierea circularelor cu alfabetul latin, cei care nu cunoșteau literele latine urmând să le învețe. Printr-o circulară din 11 iunie 1859 se instituie subordonarea școlii ierarhiei bisericești, măsura devenind aplicabilă începând cu 15 ianuarie 1862, prin care se inaugurează caracterul confesional al școlilor poporale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
literare locale ca și funcțiile de directori școlari erau desființate. Prima decizie a noului inspector districtual bănățean a fost înlocuirea predării limbii maghiare cu limba germană. Din 1858 se recomandă transcrierea circularelor cu alfabetul latin, cei care nu cunoșteau literele latine urmând să le învețe. Printr-o circulară din 11 iunie 1859 se instituie subordonarea școlii ierarhiei bisericești, măsura devenind aplicabilă începând cu 15 ianuarie 1862, prin care se inaugurează caracterul confesional al școlilor poporale. De data aceasta, episcopul devenea inspectorul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la începuturile sale. Evul Mediu se pregătește să apară din Antichitatea aflată la sfârșit, primindu-și numele de la o epocă istorică definită prin dorința de a se rupe de modul de gândire și de viață care a domnit în occidentul latin până în pragul anilor 1500. Intră în istoria spirituală Părinții Bisericii Occidentale patres eclesiae (Ambrozie, Ieronim, Grigore cel Mare și Sfântul Augustin). Se inaugurează perioada lucrării lor care se numește patristica, formată din două curente: cel latin, occidental și cel grecesc
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a domnit în occidentul latin până în pragul anilor 1500. Intră în istoria spirituală Părinții Bisericii Occidentale patres eclesiae (Ambrozie, Ieronim, Grigore cel Mare și Sfântul Augustin). Se inaugurează perioada lucrării lor care se numește patristica, formată din două curente: cel latin, occidental și cel grecesc, oriental. Semnificativ pentru problematica noastră este curentul occidental în care se detașează, ca strălucit moștenitor al culturii antice și deschizător de drumuri, Sfântul Augustin. Șirul precursorilor sociologiei găsește o nouă prelungire prin reprezentanții gândirii filosofice creștine
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
plecat la școala dominicană de la Köln unde a studiat patru ani cu Albertus Magnus. Sub influența lui Toma a învățat să aprecieze geniul enciclopedic al lui Aristotel, ale cărui lucrări complete deveniseră abia cu puțin timp înainte disponibile în traducere latină. Era un elev tăcut și meditativ, avea o constituție masivă, era lent în mișcări și imperturbabil; colegii îl tachinau spunându-i "Bou Taciturn", însă erau plini de admirație pentru notițele lui. "Acest bou taciturn va umple întreaga lume cu mugetul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de o serie de proteine codificate de anumite gene. Dintre aceste proteine ne vom opri în special la p53, pRb, p21 și E2F. Exigențe de nomeclatură: cei mai mulți dintre autori scriu numele (simbolul) genelor care codifică diversele proteine evident cu litere latine, în majuscule, în timp ce cel al proteinei codificate cu prima literă majusculă, următoarele fiind litere mici. citim astfel: gena RB (a retinoblastomului) codifică proteina Rb. Mutantele genice care, în istoria problemei, sunt primele care au atras atenția cercetătorilor și a căror
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
71 Comunicarea dintre limbi, corolar al comunicării dintre culturi / 80 Partea a doua: Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice / 89 Structura și arhitectura limbilor / 89 Configurația lingvistică actuală a Europei / 94 Familiile de limbi / 98 Stratificări între elementele limbilor / 103 Limba latină și limbile romanice / 108 Latina / 108 Latina literară tîrzie / 113 Limbile romanice / 116 Evoluția gramaticală de la latină la limbile romanice / 129 Germanica comună și limbile germanice / 162 Particularități ale gramaticii limbilor germanice / 177 Aspecte ale determinării și ale topicii în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne / 205 Creativitate lexicală și tipologie / 219 Consecințe ale expansiunii limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233 Adstratul germanic al limbilor romanice / 233 Adstratul latin al limbilor romanice / 238 Adstratul neolatin al limbilor romanice / 243 Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe romanice și germanice pe baza împrumutului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor romanice și germanice / 227 Partea a treia: Temeiuri ale unității culturale și lingvistice / 233 Adstratul germanic al limbilor romanice / 233 Adstratul latin al limbilor romanice / 238 Adstratul neolatin al limbilor romanice / 243 Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe romanice și germanice pe baza împrumutului latin / 268 Interferența influențelor lingvistice în spațiul european / 275 Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice / 283 Raporturi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]