10,211 matches
-
al unei chemări. Într-un fel a fost nedrept că istoria literară i-a reproșat acelei epoci naționalismul și fetișizarea obiectivelor sale: doctrina "misiunii naționale" era mai mult decât o tendință ideologică, era suportul pe care se puteau construi toate narațiunile despre existențele individuale. Ea permitea atribuirea unei urgențe interioare pentru formele de angajament activ în viață. Altfel spus, oferea cadrul în care oamenii puteau să își conducă propria existență, transformând o simplă înșiruire de fapte și de evenimente într-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la aproximativ un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ o sută de biografii, Panteonul român al lui Iosif Vulcan din foiletonul revistei Familia (1866-1868) numără peste treizeci de narațiuni, iar Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la început și până astăzi în ordine cronologică, editat în două volume de Gr. Pop între 1874-1875, însumează aproape trei sute. Dacă cifrele vieților de scriitori au putut să urce vertiginos în numai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Gr. Pop între 1874-1875, însumează aproape trei sute. Dacă cifrele vieților de scriitori au putut să urce vertiginos în numai câțiva ani, aceasta s-a datorat faptului că literatura română a căpătat o perspectivă asupra genului. Producția pe bandă a unor narațiuni despre existențele autorilor a devenit posibilă în virtutea noilor reprezentări ale "chemării" disponibile în spațiul public: pentru că viețile pot fi acum construite în jurul unui "apel", pentru că biografii pot reconstitui în existențele autorilor un sentiment de atașament neobișnuit de puternic pentru ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
constituie ca gen e apariția unei retorici a "zelului național". Biografiile se standardizează nu prin rearanjarea faptelor sau prin manipularea ordinii cronologice a evenimentelor, ci prin adăugarea unei precizări legate de prezența unei pasiuni particulare. "Zelul național" nu modifică structura narațiunii sau formulările, ci intervine ca o supra-justificare care glosează înșiruirea de acțiuni. Aron Pumnul, care precizează de fiecare dată de unde și de la cine a preluat biografiile, introduce în partea finală a textelor sale, chiar înainte de bibliografie, o frază care conține
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sale"69). Ceea ce vedem aici e simplitatea și omogenitatea dorinței care orienta viețile scriitorilor. "Dorul", "zelul", "fiebințeala", "aplecarea", "chemarea", "înfocarea" nu desemnează mai multe tipuri de pasiuni, genuri diferite ale vocației care orientează o existență. Dorința națională e omogenizantă - iar narațiunile de viață au tendința să înregistreze aplecările spre morală, cunoaștere, literatură sub un unic semn. Biograful poate implica un singur patos, și doar pe acesta îl vede de fiecare dată când trebuie să mobilizeze o forță interioară în spatele gesturilor și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de a răspunde în spațiul public apelului național și de a-l încorpora în activitatea sa, scriitorul decide să se retragă. Este modelul unei vocații condiționate strâns de un context politic și istoric nefavorabil. Biografii țin să plaseze la distanță narațiunea vieții - "altădată", "pe atunci" - ca să marcheze decalajul față de temporalitatea restricțiilor. Pentru că această realizare a vocației e măsurată mereu prin raportare la condiția ideală a chemării împlinite în spațiul public. Dorința care se realizează în intimitate, prin retragere, e o dorință
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
create astfel (madrigalul, elegia, oda) nu sunt expresia voinței sale: e vorba de forme impuse, descoperite la întâmplare, ca modalitate de adaptare la contextele create de jocul forțelor exterioare. În acest sens, "retragerea la moșie" rămâne un topos al acestor narațiuni de viață, notat cu atenție de biografi. El semnifică un regim de acțiune poetică, o tensiune între chemarea literară și activitatea publică, metabolizând chiar difuz o amenințare politică. Despre Gheorghe Tăutu, Lepturariul reține, ca o micro- constelație de teme, retragerea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acestei creativități particulare constă în ceea ce poetul a făcut și s-a pierdut sau s-a abandonat; în ceea ce ar fi putut face și n-a avut ocazia să dezvolte. Pentru că toate formele de realizare pe care le înregistrează aceste narațiuni de viață nu sunt decât ipostaza degenerată a unei activități în fond inacesibile. 4.4.2. Munca. Vocația în viața publică În 1858, Bolliac se plângea de reaua întrebuințare a talentelor și a capacităților în spațiul public: Ne vine un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un ministru, - îl poroclim vornic (portar)"79. Aceste lamentații corespund de fapt unei stări de lucruri de dinainte de demararea "fabricii de biografii". Odată spațiul public deschis pentru înscrierea apelului național, convenția biografică se schimbă în mod radical. Corpul masiv al narațiunilor de viață se fondează pe un optimism profesional pentru care nicio profesie și nicio combinație între activități nu e incompatibilă cu aplecarea poetică. Nu mai există o tensiune între preferința intimă pentru valorile spirituale și ocupația socială, faptul că, de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a chemării inițiale. Biografia începe evocând atracția neobișnuită a scriitorului pentru lectură și cunoaștere: Simțind în sine aplecare mai ales spre istorie, sufletul și lumina tuturor științelor, și spre literatură, în care este adunată averea spirituală a fiecărei națiuni". Apoi, narațiunea introduce reorientarea profesională ca o ruptură în destinul personajului: "La 1857 fu smuls din templul muzelor și denumit cap (șef) la despărțământul ministeriului învățământului, unde își dezvoltă lucrativitatea înaintătoare de învățământ până în 1862". Și totuși, în ciuda acestei bifurcări a vieții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și a trăirilor. Singura ei constrângere e desfășurarea în spațiul public, non-retragerea. Din acest punct de vedere, probabil cea mai semnificativă biografie rămâne aceea a lui Bolintineanu, care a fost nu numai poet, ci și ministru. În epocă, pe marginea narațiunii lui de viață se vor face numeroase exerciții de formulare a continuității între formele de creativitate și funcțiile publice: Onorăm pe sântul cutare și cutare (nu voi să-i numesc, evlavioșii s-ar simți atinși), unul pentru că s-a retras
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ca poet și publicist în cursul întregei sale vieți avu timpul a se rutina foarte mult pe calea literară, așa că astăzi este cu drept cuvânt recunoscut ca eminent prozaist, ce poate servi de model"97. Dorința națională face posibile două narațiuni existențiale care distribuie valori complementare și - aș remarca - în egală măsură nesatisfăcătoare: una care e profund evenimențială dar lipsită de libertate (tiparul creației prin retragere). Cealaltă, care e liberă să se exprime activ și care domină câmpul acțiunii, dar monotonă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dar lipsită de libertate (tiparul creației prin retragere). Cealaltă, care e liberă să se exprime activ și care domină câmpul acțiunii, dar monotonă, fără relief, indiferentă în raport cu tipurile și planurile activității umane (tiparul creației prin muncă). Ceea ce lipsește e o narațiune care să reunească libertatea acțiunii și singularitatea: adică o viață în care profesia să reflecte vocația particulară a fiecăruia dintre indivizi. Și cu asta revin la întrebarea pe care am anunțat-o deja: dorința națională putea să susțină un regim
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se sprijină această narațiune a unei vocații singularizate? Ce fondează această emancipare de dorința națională și de câmpul profesional? Biografia lui H. Grandea publicată în Lepturariu în 1865 a fost preluată de la G. Sion, dintr-un articol despre "Pleiada poeților români", apărut în 1861
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
preluată de la G. Sion, dintr-un articol despre "Pleiada poeților români", apărut în 1861. Ca multe texte, nu îi aparține lui Pumnul. Însă spre deosebire de alte articole, acesta contrazice logica însăși a seriei de biografii. De fapt, nu e propriu-zis o narațiune de viață, ci relatarea primei întâlniri cu poetul. Într-una din zile m-am pomenit cu un june îmbrăcat cu o uniformă capricioasă, care deodată n-o puteam înțelege. El îmi spuse că este subhirurg și că se numește Grandea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întoarce asupra autorului ei ca să îl definească. Spre deosebire de raportul determinist între biografie și operă cu care ne-am obișnuit în secolul XX, Lepturariul nu induce efecte explicative de clarificare a textelor prin viața scriitorului (Pumnul e prea inconsecvent ca să facă narațiuni biografice integratoare în raport cu textele). Lucrurile se petrec exact invers. Nu viața creează aici un text după asemănarea autorului, ci textul creează un autor în funcție de dispunerea specifică a materiei sale verbale. Probabil că n-aș fi mers așa de departe în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Eminescu n-a făcut decât să exploateze o latență a acestui obiect cultural pe care l-a creat Pumnul. Democratizarea singularizării, pe care manualul o permite malgré soi, se datorează unui simplu efect de "montaj": prin asocierea dintre texte și narațiunile de viață, ceea ce era o masă de vocații nediferențiate a devenit masă de singularități discursive. "Zelul național" a selectat autorii, compoziția dintre viață și text a conferit fiecăruia un timbru personal, o "semnătură". Și totuși, chiar și în aceste condiții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
operă minoră. Maiorescu include zece poezii și mai multe scrisori imediat după ce își arată rezerva față de calitatea acestei literaturi. De ce, după ce spune "vreo trei erau numai imitații după Eminescu... am convenit să fie aruncate în foc", citează integral patru poeme? Narațiunea biografică e construită ca o enigmă, în jurul unui misterios abandon al Institutului teologic din Caransebeș. E vechea întrebare, care a vertrebrat numeroase biografii ale secolului al XIX-lea, a renunțării la chemarea teologică în favoarea celei literare și alegerea unei existențe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld Topological Adaptations: From Text to Film / From Film to Text. A Theoretical Approach, Ileana Chiru-Jitaru Un veac de caragialism, Loredana Ilie Universul lui Edgar Allan Poe, Mihai Stroe 1 I. Heliade
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care l-a jucat August Treboniu Laurian se găsesc mai multe detalii în sinteza Luminiței Murgescu (Ibidem, pp. 112sqq; despre introducerea biografiilor de domni la clasa a treia, la p. 70 și despre principalele figuri istorice pentru care se fac narațiuni biografice la pp. 190sqq). În același sens, Catinca Stan, Des héros pour référence identitaire. Les manuels scolaires de littérature roumaine, 1859-2009, teză de doctorat prezentată la Facultatea de Litere a Universității din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Roș și... Dorohoi, descoperind peste tot semnele putreziciunii morale: de la hoții și cerșetorii întorși din Germania, până la tinerii cărători de serviete și antrenați în lucrul cu sapa spre „binele“ colegilor. Dacă în ordine epică asta înseamnă o constantă fragmentare a narațiunii datorită intervenției anecdotei, se află în câștig ritmul scrierii, unul vivace, aglomerat, năvalnic. Tot timpul vorbește cineva, fie povestindu-și viața, fie amintind o pățanie de la grădina zoologică, o masă la prefect sau o călătorie eșuată cu balonul universității. Pulsul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
explicație" (în istorie) poate fi redus, conform lui Topolski 17, la: 1. explicația descriptivă (prin descriere); 2. explicația genetică (prin cercetarea genezei); 3. structurală (stabilind locul în structură); 4. explicația prin definiție și 5. explicația cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune ce s-a întâmplat și între judecățile de valoare ori valorizările a ceea ce s-a întâmplat. Problema care se impune este dacă valorizările pot fi logic neutre. Ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
gratuită și fără viitor. Nu vom merge până acolo încât să spunem, așa cum o face Claude Lougnot în Vivant Denon: un roman 237, că autorul anticipează într-un anume fel tehnicile narative ale Noului Roman, dar vom recunoaște originalitatea unei narațiuni care ca și la Sterne sau Diderot termină prin a se șterge, a se anula ea însăși. Damon, un tânăr, este îndrăgostit de o contesă a cărei bună prietenă îl răpește în cursul unei serate și îl seduce în timpul unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
puțin înainte de Sfântul Ioan, într-o geometrie temporală simbolică) îl pregătesc pe acesta din urmă pentru pierderea "oricărei noțiuni de mediu", într-un loc care este deja în afara timpului. Pianistul negru (vom vedea jocul pus în mișcare de culori în narațiune -, dar negritudinea trimite nu numai la spațiul nopții, ci și la un exotism afro-american în relație cu deplasările culturale induse) repetă aceeași arie, cu titlu semnificativ, Slowly Time Call, "ca și cum ceva, în mecanismul acestui timp, nu ducea decât la o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]