12,372 matches
-
a fi prea multă nevoie să fie întemeiate în text. Textul de suprafață poate fi ignorat ca probatoriu cenzurat, puternic reprimat, impunînd lecturi simbolice cu totul neașteptate. Analiza "puristă” a caracterului, din contră, afirmă dimensiunea non-referențială și nonmimetică în arta narativă. În cuvintele memorabile ale lui Weinsheimer (1979:187): Emma Woodhouse nu-i femeie și nici nu trebuie descrisă ca fiind femeie. Există diferențe reale de prezumții esențiale care separă psihologul caracterului de analistul structuralist al actantului. Dar, o dată ce am recunoscut
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
modelul de erou al lui Greimas (1966). Bazîndu-se pe schematizarea intuitivă, el rămîne valabil ca punct de pornire pentru o categorisire a personajelor. Greimas a pornit într-un mod asemănător, de la Propp care, așa cum am văzut, identifica șapte mari roluri narative jucate de personajele principale din basmele rusești, dar el a subliniat că aceste roluri sînt subordonate celor 31 de funcții centrale sau tipuri de evenimente pe care le-a văzut ca dinamică principală a tuturor basmelor. Greimas propune o inversiune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
anumit standard de viață pe care, cu siguranță, cel puțin o parte a publicului-țintă îl urmărește. Atrag atenția asupra acestui lucru legat de publicul- țintă, pentru că în ultimii ani am asistat la o dezvoltare uriașă a publicității comerciale, în stil narativ sau altfel, care folosește mijloace de informare cu audiență mare (TV, radio, panouri publicitare) individualizînd în mod implicit un anumit grup de adresanți și optînd pentru excluderea sau chiar alienarea unui număr semnificativ de potențiali destinatari. Spre deosebire de publicitatea ce se
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
anumit grup de adresanți și optînd pentru excluderea sau chiar alienarea unui număr semnificativ de potențiali destinatari. Spre deosebire de publicitatea ce se face pentru produse de uz zilnic, precum creme și cereale pentru micul dejun, se poate vedea că formatul explicit narativ este evitat cînd vine vorba de promovarea unor produse de lux, precum: parfumuri, ceasuri sau bijuterii, haine de blană, mașini foarte scumpe, vacanțe ș.a.m.d. În aceste cazuri funcționează o relație de tip sinecdotic sau metonimic, în cadrul căreia produsul
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
le poate avea, astfel încît să nu existe două personaje cu același ansamblu de atribute. Această metodă pune următoarele întrebări: "Care sînt cele mai importante moduri prin care diferă două personaje?” și "Care sînt deosebirile semnificative, din punct de vedere narativ, dintre personaje?” Intenția noastră este ca astfel să putem creiona un tablou simplu dar util al tuturor modalităților de bază prin care anumite personaje sînt la fel ca altele sau se deosebesc de altele. Demersul pornește de la fonologia trăsăturilor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prezentat decît din prezentarea directă (sau direcționată) - o "descriere” autoritară a ceea ce este personajul. 4.5. Mediul înconjurător Mă voi axa asupra spațiului cu scopul precis de a aborda cîteva aspecte esențiale ale rolului îndeplinit de coordonatele spațio-temporale în textul narativ. Poate că trebuie precizat în primul rînd că individualizarea mediului înconjurător are totuși, pentru majoritatea cititorilor, o puternică încărcătură psihică deși, în cazul narațiunii scrise, construirea detaliată a atmosferei este mai puțin importantă decît evenimentele și personajele (pretindem ca o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care ne identificăm). Cînd citim o narațiune, ne place să știm unde ne aflăm și căutăm indicații spațio-temporale precise cu privire la locul și timpul în care s-a petrecut un eveniment. Dar trebuie subliniat că toate acestea se referă la textele narative; în schimb în cazul filmelor, cadrul este expus într- un mod evident, jucînd un rol de seamă în desfășurarea narațiunii. Se presupune că gradul de individualizare a mediului înconjurător într-o narațiune scrisă depinde de gen, tip ș.a.m.d.
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pături... motivul fiind suferința soției sale, pe care nu a putut să o suporte. Povestiri ca The Age of Grief și Tabăra indiană sugerează că suspansul bazat pe intrigă este creat atunci cînd două mari condiții duc la: 1. „ramificații” narative, în sensul barthesian de a atinge un punct în desfășurarea acțiunii, în care foarte puține (de obicei, doar două) continuări sînt previzibile, astfel că doar una sau două soluții narative sînt "prevăzute” clar de către cititor. 2. în acest punct al
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
creat atunci cînd două mari condiții duc la: 1. „ramificații” narative, în sensul barthesian de a atinge un punct în desfășurarea acțiunii, în care foarte puține (de obicei, doar două) continuări sînt previzibile, astfel că doar una sau două soluții narative sînt "prevăzute” clar de către cititor. 2. în acest punct al ramificării narative, se ajunge la finaluri în mare parte previzibile, amîndouă sau toate aceste finaluri fiind "ținute în secret”: ce final ni se rezervă aflăm după multe amînări. Un exemplu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sensul barthesian de a atinge un punct în desfășurarea acțiunii, în care foarte puține (de obicei, doar două) continuări sînt previzibile, astfel că doar una sau două soluții narative sînt "prevăzute” clar de către cititor. 2. în acest punct al ramificării narative, se ajunge la finaluri în mare parte previzibile, amîndouă sau toate aceste finaluri fiind "ținute în secret”: ce final ni se rezervă aflăm după multe amînări. Un exemplu simplu al primei condiții ar fi acela al unui personaj dintr-o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
marcat de textul evaluativ (vezi Labov): descrieri ale stărilor de spirit, ale decorurilor, ale evenimentelor în desfășurare, fără limite temporale clare (cu efecte intensificatoare); secvențe retrospective și prospective, rezultate ipotetice și imaginate, evenimente contemporane, altele decît cele prezentate de linia narativă (cu efecte comparative și corelative); relatări ale cauzelor și motivelor (explicații). Uneori, suspansul poate fi creat prin îndreptarea atenției asupra unor evenimente aparent diferite, ca de exemplu o linie narativă separată (cum procedează și Dickens cu cele două linii narative
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și imaginate, evenimente contemporane, altele decît cele prezentate de linia narativă (cu efecte comparative și corelative); relatări ale cauzelor și motivelor (explicații). Uneori, suspansul poate fi creat prin îndreptarea atenției asupra unor evenimente aparent diferite, ca de exemplu o linie narativă separată (cum procedează și Dickens cu cele două linii narative în Casa umbrelor). Condițiile 1 și 2 menționate anterior nu implică necesitatea ca soluția sau rezultatul să fie dezvăluite pentru a pune capăt incertitudinii prelungite, realizate prin condiția 2. În
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
narativă (cu efecte comparative și corelative); relatări ale cauzelor și motivelor (explicații). Uneori, suspansul poate fi creat prin îndreptarea atenției asupra unor evenimente aparent diferite, ca de exemplu o linie narativă separată (cum procedează și Dickens cu cele două linii narative în Casa umbrelor). Condițiile 1 și 2 menționate anterior nu implică necesitatea ca soluția sau rezultatul să fie dezvăluite pentru a pune capăt incertitudinii prelungite, realizate prin condiția 2. În povestirea lui Raymond Carver, The Bath, un băiețel pe nume
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
căci asistăm la moartea lui Scotty; după aceea, un al doilea suspans, de o mai mică intensitate, este creat cînd mama lui Scotty se duce la magazinul brutarului, hotărîtă să-l atace din cauza telefoanelor de hărțuire de la acesta). Surpriza narativă de felul celei care interesează în acest caz, oarecum în contrast cu suspansul, apare atunci cînd o condiție inițială diferită duce la: 1. narațiunea care a abordat și se poate presupune că a trecut un "hotar” ce nu pune probleme, în care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
am fi operat cu maximă prudență sau folosind imaginația”. Iar această desfășurare previzibilă dar neașteptată ne oprește brusc, ne face să reevaluăm o mare parte a narațiunii a cărei formă credeam că am înțeles-o deja. În concluzie, esența surprizei narative este aceea că un cititor consideră o nouă desfășurare a evenimentelor ca fiind imprevizibilă, deși se dovedește a fi previzibilă. Astfel, nu orice fel de "eveniment surprinzător” duce la o surpriză narativă în acest sens; cînd Scott este doborît de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
am înțeles-o deja. În concluzie, esența surprizei narative este aceea că un cititor consideră o nouă desfășurare a evenimentelor ca fiind imprevizibilă, deși se dovedește a fi previzibilă. Astfel, nu orice fel de "eveniment surprinzător” duce la o surpriză narativă în acest sens; cînd Scott este doborît de o mașină atît în The Bath cît și în A Small, Good Thing, această calamitate este într- un fel o surpriză, căci nu poate fi previzibilă la începutul narațiunii. A spune că
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Good Thing, această calamitate este într- un fel o surpriză, căci nu poate fi previzibilă la începutul narațiunii. A spune că un eveniment este, la o reflecție analitică, previzibil înseamnă a spune că se potrivește unei ample structuri de condiții narative și momente ale subiectului din întreaga poveste: nu este un supliment detașat, ci un fapt de drept ce poate fi pe deplin integrat (de obicei) în orice altceva, umplînd un gol de care noi nici nu ne-am dat seama
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un gol de care noi nici nu ne-am dat seama că există. Surprizele, cînd vin, au un efect mult mai mare atunci cînd nu sînt resimțite ca absurde sau inexplicabile, ci rezonabile și posibile. A experimenta o adevărată surpriză narativă de efect este să fii prins într-o activitate de autoînvățare, de critică reflexivă - ceea ce aduce valoare. Surprizele nu cer o simplă revizuire și o reanalizare a modului de a citi; cu un mic ghiont de corectare ele îl fac
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau s-a cazat la hotelul Savoy la 10 dimineața într-o luni; este pe deplin rezonabil să nu prevezi astfel de evenimente și fapte, și faptul că nu au fost prevăzute nu reflectă obtuzitate. Prin contrast, surprizele cu adevărat narative nu ne prea prezintă informații neprevăzute; ele ne oferă un moment sau un spațiu unde înțelegerea noastră (de fapte și evenimente integrate în motive și psihologie) a eșuat. În The Age of Grief de Jane Smiley, suspansul e construit cu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acasă de la spital, pe la prînz. Dana pregătea prînzul pe masa din bucătărie, Leah alerga numai în cămașa de pijama, iar Lizzie plecase de la școală. 4.8. De la proză la film: traducere radicală Să menționăm acum - deși pe scurt - acel gen narativ contemporan, poate cu cea mai mare semnificație culturală: narațiunea filmică. Următoarele observații sînt prezentate ca postulate pentru discuții și critici, și se limitează la o singură problemă printre multele cărora li se poate adresa: Ce implică - în special din punct
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se pierde, ce se taie?” a. Timpul de consum/procesare: în legătură cu romanul, cititorul are controlul într-o măsură considerabilă; în legătură cu filmul (în special în sala de cinema), directorul deține în mare parte controlul (110 minute și ritm susținut). b. Filmul narativ are autori multipli, o istorie cu coautori, cu director, producător, echipe de filmat și de sunet, scenografi și scenariști, tot felul de editori, redactori și actori, toți avînd un cuvînt de spus în cum se spune și ce se spune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
atunci, chiar după aceea, șase săptămîni mai tîrziu, dar afară, în spatele casei, ș.a.m.d. O combinație judicioasă a acestora, alături de încrederea în capacitățile cititorului de a deduce conexiunile dintre evenimentele și scenele reproduse, va fi indispensabilă în crearea coerenței narative. Într-un film, de obicei, trebuie să se pună accentul pe procesarea vizuală pentru a obține rezultate similare. Nu ni se spune prin cuvinte că "ceea ce s-a întîmplat mai apoi a fost asta și apoi chiar după aceea s-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Și, prin același sistem, esența unei narațiuni filmice ca Citizen Kane se află în imaginile proiectate (dispersate dar acumulîndu- se și dislocîndu-se reciproc) din nou, mai mult decît în orice altceva (cuvinte vorbite, muzică, sunet). p. Deoarece narațiunea în proza narativă și novelizarea (sau viceversa) sînt discursuri extrem de diferite, unificate doar de povestea lor comună, una relaționează cu cealalaltă în baza translației sau transformării (échanger). Cu siguranță, "adaptarea” nu pare un cuvînt potrivit pentru a descrie procesul (și se folosește
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fi identificate componentele semantice esențiale ale unui text întreg. Voi introduce și voi explica pe scurt aceste denumiri (agent, proces material etc.). Dar în cele ce urmează voi evidenția faptul că sistemul de analiză a tranzitivității prezintă interes în analiza narativă întrucît evidențiază sistematic, pentru orice text, ce tipuri anume de procese tind să se deruleze, care dintre indivizi sînt sau nu sînt agenți, cine sau ce pare a servi drept mijloc, ș.a.m.d. Întregul demers de reprezentare a proceselor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Capitolul 4. Mai pot fi consultați Toolan (1998) și Short (1996). Vezi și lucrarea influentă a lui Halliday despre schimbările de stil în The Inheritors de William Golding - Halliday (1971) - împreună cu un comentariu la ea, Hoover (1998). 5 Articularea textului narativ III Reprezentarea discursului personajelor 5.1. Realizarea imediatității în narația gîndirii Deși Bertha Young avea treizeci de ani, încă mai simțea nevoia, ca acum, să alerge în loc să meargă, să umble în pași de dans pe trotuare, să sară coarda, să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]