9,529 matches
-
Înțelege faptele individuale. Spre pildă, dl Picard susține că „noi constatăm faptele prin observare și experiență și, legând laolaltă faptele una de alta, prin relații nemijlocite, ajungem la niște noțiuni de un ordin mai obștesc care dau explicarea unui număr nesfârșit de fenomene” (p. 12). Dl Bouasse, la Întrebarea ce-și pune: „Ce este oare a explica?”, răspunde: „Nu este altceva decât a face să intre un fapt Într-o formă. Faptul este explicat când el se arată identic cu unul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dumnezeu, iar cuvintele pline de smerenie, spuse despre El, interpretează-le având în vedere întruparea Sa pentru mântuirea oamenilor. Dacă aș vrea să vorbesc acum cu de-amănuntul de lucrul acesta, aș putea aduce, uitând de mine însumi, o mulțime nesfârșită de dovezi”. (Omilii și cuvântări, omilia a XV-a, II, în PSB, vol. 17, p. 511) „... Să mărturisim pe Fiul ca chipul lui Dumnezeu și Tatăl, neformat din unele însușiri trecătoare, nici numai împodobit cu demnități dumnezeiești, ci având ființial
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și înfricoșătoarea și cea din urmă încheiere”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 1, în PSB, vol. 81, p. 26) „... scaunele vor fi puse în față și Cel vechi de zile Se va așeza (Dan. 7, 9) și cetele nesfârșite ale sfinților îngeri și arhangheli vor sta de față, slujind cu frică și cutremur; și toată firea va fi adusă la cercetare și cărțile care vor avea scrise în ele, în toată amănunțimea, faptele, cuvintele și gândurile noastre, se vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cor. 2, 9)”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 40, în PSB, vol. 30, p. 345-346) „Este cu neputință să intre cineva în cetatea sfinților, să se odihnească și să domnească în veci, la nesfârșit, cu împăratul, evitând suferințele, calea cea strâmtă, aspră și cu multe încercări”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XII, 5, în PSB, vol. 34, p. 144) „ ... cei drepți vor petrece în împărăție, în lumină și slavă, nimic
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e frumos pentru mine, și niciodată nu mă satur să fiu cu el. Aceasta se întâmplă însă în gradul suprem între cei ce stau în fața lui Hristos. El nu e pentru ei numai o viață care va sfârși, ci Izvorul nesfârșit al vieții. (n. s. 1680, p. 885) 86 gândul lui tinde neîncetat într-acolo, numai pe acelea socotind să le vadă prin ochii credinței și în fiecare clipă arzând de nerăbdare să se împărtășească de ele”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a frământat și a făcut pe om, pământ care nu exista mai înainte de aceasta. Deci cum de pământul s-a făcut om? Și cum pământul care nu exista, s-a făcut? Cum de au ieșit din pământ toate felurile cele nesfârșite de dobitoace, toate felurile de saduri, fără vreo durere, fără ca norii să toarne apă din cer, fără ca agricultura să se fi arătat, fără ca boii sau plugul sau, în sfârșit, orice altceva să fi ajutat la facerea lor? Pentru aceea chiar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zugravul care a făcut o icoană, cu ușurință va face mii de acest fel, tot așa și lui Dumnezeu îi este cu ușurință a face mii și nenumărate lumi. Și mai bine zis, precum îți este ușor a pricepe lumi nesfârșite, tot așa îi este lui Dumnezeu a le face, sau mai drept vorbind, cu mult mai ușor. Pentru că tu îți petreci un timp oarecare - fie chiar cât de scurt - în priceperea unui lucru, pe când Dumnezeu nici această greutate nu o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sensul binelui suprem. Redusă la ea însăși, libertatea de alegere ne plasează cu necesitate în domeniul lui mai mult sau mai puțin, potrivit expresiei lui Cusanus, în domeniul lui dies und das, potrivit expresiei lui Eckhart, în teritoriul particularului cu nesfîrșite posibilități, cu indefinite creșteri și descreșteri Ea riscă să devină libertatea de a te instala în domeniul multiplicității, de a te mișca liber de la o variantă de limitare la alta. în schimb, orientată spre dincolo de sine, înțeleasă ca libertate funcțională
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totală totalmente actualizată. în calitate de creatură, omul nu poate atinge acest mod fără mod al libertății infinite. Dar poate participa la ea printr-o dinamică a creșterii infinite, unde limitările ființei sale, ca și ale lumii, devin praguri mobilizatoare ale unei nesfîrșite transcenderi. Autorii creștini au folosit numeroase imagini simbolice pentru a caracteriza trăsăturile acestei libertăți : a) faptul că ea reprezintă o individ în totalitatea lui, identificînd interesele diferitelor lui aspecte, numai ele sînt cu adevărat autonome, suverane, neavînd de dat seamă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mult sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rezuma la rezultatele obiectivate ale efortului tău înseamnă, potrivit lui Origen, a te instala în determinații de tip individual-general, în frumoasa casă a operelor proprii. Acțiunea în sine e lucru finit, are o perfecțiune formală, accesibilă, pe cînd itineranții parcurg drumul nesfîrșit al cunoașterii lui Dumnezeu, al înțelepciunii infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de înțelepciune, cu atît vei afla că e mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
umană, fie ea comună sau excepțională, trăiește mai intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă imediat monopolul, e asociată cu proiecte autoritariste, cu omogenizări periculoase (naționale, de clasă ori de rasă), la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
stabilească programatice dedublări, precum cele dintre natura și suveranitatea umană sau dintre natură și lege, care fac cu putință reflecția, dar nu și temeiul. Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un joc nesfîrșit și epuizant de oglinzi. Dar toate soluțiile imaginate de gîndirea liberală modernă ajung pînă la urmă să pună în lumină nu numai absența fundamentului, ci și imposibilitatea de a-l obține, aporia unui principiu care trebuie să fie secretat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recent, bine numit de H.-R. Patapievici, măsoară valoarea lucrurilor e de cele mai multe ori superficială, înainte de a fi perisabilă. Dar modernitatea ne pune dinainte și alte fețe ale noului. Din punctul ei de vedere, universul cosmic, uman, social oferă o nesfîrșită rezervă de noutate, de materie care așteaptă să fie descoperită, investigată, modelată. Dacă lumea este, pentru moderni, in(de)finită, ea cere/permite o in(de)finită înaintare a cunoașterii. în termenii lui Hans Blumenberg, modernitatea ar inaugura o atitudine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui Hans Blumenberg, modernitatea ar inaugura o atitudine cognitivă cu totul diferită față de cea a Evului Mediu declinant. Scolastica, în ultima ei vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
combinația contrariilor, produsă de natură, nici la sinteza lor, obținută de rațiune. Eficace în această conjuncție este tocmai distanța, ruptura calitativă dintre termeni (finit și infinit, relativ și absolut, unu și multiplu, creat și increat). Ea deschide înțelegerii un șir nesfîrșit de porți și pasaje spre Ultim, care rămîne de neatins, dar intens atrăgător, căci stă dincolo de zidul conjuncției opuselor. Dat fiind că se bazează pe paradoxul conjuncției-în distanță, metoda cusană se poate declara în mod legitim un mod incomprehensibil de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în care acest simbolism ajunsese un cod prea la îndemînă, aplicat cu o mecanică virtuozitate chiar pe aspectele cele mai plate, mai triviale sau mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putea submina reformele economice neoliberale preconizate (Tálos, 2006: 335-337). În cele din urmă, prin simplul fapt al intrării FPÖ la guvernare se poate vorbi de o creștere a responsabilității democratice. S-a demonstrat că Austria nu va fi condusă la nesfârșit de cartelul SPÖ-FPÖ, cu efectele negative ale înțelegerilor oculte dintre ele, ci schimbarea democratică este posibilă. Totuși, excluderea FPÖ de la guvernare a mai avut un efect vizibil asupra principalelor două partide, și anume reducerea competiției dintre ele după 1986 (Heinisch
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru realizarea acesteia, cu o pauză între două activități. Pe tot parcursul acestui efort, terapeutul încurajează pacientul. Reprezentarea alterată a timpului și consecințele asupra planificării activităților Subiectul deprimat are o reprezentare alterată a timpului, care pare că se scurge la nesfârșit, cu o mare încetineală. Acesta nu reușește aproape deloc să se reprezinte pe sine în viitor și se întoarce, deci, cu plăcere mai degrabă spre trecut. Această modificare împiedică în două moduri programul de planificare: - pe de o parte, timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
interminabile, în care o activitate pare derizorie; - pe de altă parte, subiectului deprimat îi este greu să anticipeze ce va face într-un viitor apropiat (câteva ore mai târziu). Din acel moment, pentru a modifica această impresie a unui timp nesfârșit și a unor zile goale, sunt planificate mai multe activități zilnice, repartizate pe parcursul zilei și beneficiind de intervale de timp confortabile. Reluarea activităților amplifică sentimentul exercitării unui control personal, permite pacientului să lupte activ împotriva sentimentului de indecizie și de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stelelor,/ Unde nimic nu-i prea mult pentru ele”. În poemele editate după război, atenția cititorului e reținută îndeosebi de peisaje campestre și marine, unele grațios modulate prin discrete inflexiuni de melos simbolist: „Pe mări de timp, pe mări de nesfârșite valuri,/Corăbii trec, corăbii negre vin spre țărmul vieții,/Și vânturile lumii, vântul serii, vântul dimineții,/Mereu le-abat la câte-un țărm și iar le duc spre alte maluri”. SCRIERI: Floarea amară, București, 1936; Fântânile tăcerii, București, 1940; Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
de „slobozenie”, cea „dinlăuntru” și cea „dinafară”, strânsa legătură dintre libertatea socială și cea națională, simpatia pentru țărănime, dar și ostilitatea pătimașă împotriva domnilor și boierilor, care au dus țara într-o situație jalnică. Istoria se înfățișează ca un șir nesfârșit de lupte între clasa dominantă și aceea subjugată. Numai revoluția poate restitui omenirii arhaica ei libertate și egalitate. Dar unele idei nu au cum fi, totuși, ale lui Bălcescu. Cultul romantic al personalității cu menire providențială, unele respirări idealizante, sentimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
poate fi realizată doar urmând calea deschisă de Buddha după Trezire. Capacitățile de meditație sunt unidimensionale și înguste, lăsând neatinse deopotrivă evoluția intelectuală și cea morală. Prin meditație, lumea aceasta și problemele ei dispar, dar meditația nu poate dura la nesfârșit. E nevoie și de altceva pentru izbăvirea totală de suferință. Vorbele frumoase pe care i le-au adresat cei doi maeștri n-au avut pentru viitorul Buddha „decât răsunetul aceleiași găunoase retorici ce a învăluit ignoranța și neputința omenească dintotdeauna
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
permite, grație „ochiului său divin”, să îmbrățișeze totalitatea lumilor și eterna lor devenire, adică ciclul teribil al nașterilor, morților și reîncarnărilor determinat de karma. La veghea a doua, Gautama își recapitulează nenumăratele vieți anterioare și contemplă în câteva clipe existențele nesfârșite ale celorlalți. În timpul celei de-a treia veghi din noapte, a avut loc Revelația, Consacrarea sau Trezirea (boddhi). Acum, Gautama a înțeles că existența este suferință și că la eliberarea de suferință se ajunge prin suprimarea dorinței de viață. Cauzele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]