9,382 matches
-
Întrucât Își Înjunghie soția, iubită, devenind criminal; Moara cu noroc se mistuie Într-un incendiu care distruge și transformă totul În scrum, ca semn că locul trebuia purificat, curățat de relele Înrădăcinate acolo. Sugestive sunt și cuvintele bătrânei din finalul nuvelei: „așa le-a fost dat”. MIHAIL SADOVEANU VITORIA LIPAN, UN PERSONAJ SIMBOL Romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, scris În mai puțin de două săptămâni, În timpul unei vacanțe la Văratic În 1930, an În care a văzut și lumina tiparului, sondează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând acțiunea Într-o realitate autentică. Din discuțiile purtate cu acest flăcău, se simțea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adevărată criză de identitate. Să nu se uite că se afla de abia la jumătatea deceniului blestemat și multe dintre volumele de poezie și de proză fuseseră infectate foarte serios de virusul realismului socialist. Chiar prozatorul Marin Preda, Într-o nuvelă intitulată „Desfășurarea”, publicată se pare prin 1952, fusese atins de molimă. Dar nu e de mirare că sunt situații de-a dreptul dramatice, dacă ne gândim că mulți scriitori din generația sa, cu un anumit har și-au ratat menirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mare măsură sunt rodul unei atitudini independente față de vremea În care au fost scrise. Opera lui cuprinde următoarele volume: „Întâlnirea din pământuri”, roman, 1948; „Ana Roșculeț”, 1949; „Desfășurarea”, povestire, 1952; „Moromeții”, roman, vol. I, 1955; „Ferestre Întunecate”, povestiri, 1956; „Îndrăzneala”, nuvelă, 1959; „Risipitorii”, roman, 1962; „Moromeții” vol. II, 1967; „Intrusul”, roman, 1968; „Imposibila Întoarcere”, roman, 1972; „ „Marele singuratic”, roman, 1972; „Întâlnirea din pământuri”, roman, ediția a 2-a, 1973; „Viața ca o pradă”, roman, 1977; „Cel mai iubit dintre pământeni”, 1980
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o curiozitate a spiritului pentru orice iese din tiparele și datele experienței comune, construcții metafizice, impulsuri erotice nefirești, practici magice. Literatura lui Înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, Înspre aceste zone limită de ordin abisal...” Scrisă În anul 1959, nuvela „La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații ale lui Mircea Eliade, tema
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lumii interioare, Înspre aceste zone limită de ordin abisal...” Scrisă În anul 1959, nuvela „La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații ale lui Mircea Eliade, tema nuvelei o constituie ieșirea din timp și spațiu și trăirea În două planuri existențiale, unul real și unul fantastic. Dacă În proza interbelică fantasticul avea drept
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații ale lui Mircea Eliade, tema nuvelei o constituie ieșirea din timp și spațiu și trăirea În două planuri existențiale, unul real și unul fantastic. Dacă În proza interbelică fantasticul avea drept suport practicile Yoga și Tantra (vezi „Secretul doctorului Honiberger”, „Nopți la Serampore”), sau mituri folclorice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la Serampore”), sau mituri folclorice autohtone („Domnișoara Cristina”), iar scriitorul crea două universuri de referință, realul și irealul, corespunzătoare dialecticii sacru - profan, expusă În studiile sale cu caracter filosofic, În creația de după război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea deasupra capului aceeași lumină albă, incandescentă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective, cu un narator omniscent.Universul din jurul personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după plecarea personajului de „la țigănci”. Amănuntele prin contur pe parcurs și devin leitmotive ale povestirii. Planul realului cotidian, figurat În primul episod, sugerează În subtext prezența celui de-al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Planul realului cotidian, figurat În primul episod, sugerează În subtext prezența celui de-al doilea plan, al irealului. Cele două planuri se sprijină reciproc, ajungând În final, până la identificare. Pe parcurs curg paralel și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele distincte ale aventurii lui Gavrilescu, fiecare dintre ele marcând traseul Între real și ireal, Între sacru și profan. Primul episod sugerează spațiul banal printr-o imagine citadină, la fel de banală, o discuție În tramvai Într-o zi toridă de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
generală, provocată de grădina „țigăncilor”. Dar nimic din toate acestea nu prefigurează misterioasa aventură a eroului, iar hotărârea de a se Întoarce după partituri este justificată logic. Abia după ce coboară, comportamentul său marchează o schimbare. Căldura, motiv care străbate Întreaga nuvelă, afectează gesturile lui Gavrilescu și memoria: „Gavrilescule, șopti, atenție! Ce parcă ai Începe să Îmbătrânești. Te ramolești, Îți pierzi memoria.” Pe acest fond, apărea amintirea iubitei de la Charlotenburg, un leitmotiv al nuvelei. Semnele schimbării apar În finalul acestui episod, gestul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marchează o schimbare. Căldura, motiv care străbate Întreaga nuvelă, afectează gesturile lui Gavrilescu și memoria: „Gavrilescule, șopti, atenție! Ce parcă ai Începe să Îmbătrânești. Te ramolești, Îți pierzi memoria.” Pe acest fond, apărea amintirea iubitei de la Charlotenburg, un leitmotiv al nuvelei. Semnele schimbării apar În finalul acestui episod, gestul personajului având semnificații premonitorii. „Aproape ajunsese când auzi tramvaiul gemând metalic În urma lui. Se opri și Îl salută lung cu pălăria. Prea târziu! - exclamă. Prea târziu.” Astfel se pregătește trecerea spre spațiul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nopții, cu birjarul dricar, conferă textului o valoare lirică mai rar Întâlnită În proza românească până atunci. Tehnica narativă, arta literară a lui Mircea Eliade este remarcabilă. Capacitatea de a ține trează coerența existenței eroului În cele două planuri ale nuvelei, este deosebită. Acțiunea se structurează În jurul existenței personajului care, „fire de artist”, confundă mereu lucrurile, trecând inconștient dintr-un plan În altul. Gavrilescu este caracterizat prin câteva trăsături definitorii ale comportamentului său: este locvace, distrat, curios, politicos peste măsură. Portretul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tare și n-aș fi primit să merg la berărie! Dar ce vreți. Mi-era foame. Vă spun drept, erau zile când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe”, apărută În 1939. Bordeiul „țigăncilor” este o lume atemporală și aspațială, o ieșire din „profan” și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
completată armonios cu cea de publicist și gazetar. Opera lui I. L. Caragiale se compune din: a. comedii: „O noapte furtunoasă”, 1979; „Conu Leonida față cu reacțiunea”, 1880; „O scrisoare pierdută”, 1884; „D-ale carnavalului”, 1885. b. dramă: „Năpasta”, 1890. c. nuvele: „O făclie de Paște”, 1889; „Păcat”, 1892; „În vreme de război”, 1898; d. schițe: „Momente”, 1901; e. povestiri: „Kir - Ianulea”, 1910. I. L. Caragiale poate fi socotit unul din cei mai mari dramaturgi și prozatori români din toate timpurile; un scriitor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mișcă. Schțele utilizează mijloace literare identice cu cele din comedii, cu accente dramatice, chiar dacă aceasta reprezintă o altă etapă literară În creația scriitorului. Celălalt univers tragic al operei lui I. L. Caragiale este ilustrat atât În dramaturgie („Năpasta”) cât și În nuvele („Păcat”, „O făclie de Paște”, „În vreme de război”). În această parte a operei lui I. L. Caragiale se poate descopri o forța a analizei psihologice neîntâlnită În literatura română atunci. Din cele arătate mai sus, s-a putut vedea că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
română”. Ed. Univers, 1979, p. 86- 89; dramaturgului de a echilibra În opera sa comicul cu tragicul, universul burghez orășenesc, cu cel țărănesc.” (Florin Manolescu) 3. I. L. Caragiale prozatorul Proza lui I. L. Caragiale se naște din geniul dramaturgic; schițele, momentele, nuvelele, povestirile Își extrag substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră”, „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”, „Un pedagog de școală nouă” etc. În unele nuvele, I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând de la un filon folcloric, sau de la motive din proza europeană, ca de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând de la un filon folcloric, sau de la motive din proza europeană, ca de pildă, motivul lui Belfegor, preluat de Machiaveli și de La Fontaine. Remarcabile sunt următoarele nuvele: „La hanul lui Mânjoală”, „Kir Ianulea”, „Calul dracului”. 4. I. L. Caragiale despre teatru Unul dintre momentele importante În evoluția teatrului și dramaturgiei românești Îl constituie epoca de la 1848, când manifestările teatrale singulare și incipiente au dus la punerea bazelor Teatrului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
i-au acordat-o Victor Hugo, Jules Michelet, Louis Blanc. Până la plecarea din țară, A. participase la acțiunile culturale ale tatălui ei. A realizat câteva traduceri de calitate din scrieri literare mediocre, cu accentuate intenții educative. În 1839 traduce o nuvelă a lui Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, și poema biblică Rut de Karoline Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
poema biblică Rut de Karoline Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui Benjamin Franklin, în „Spicuitorul moldo-român” (1841), semnate E. A., aparțin probabil, aceleiași traducătoare, de la care a mai rămas, în manuscris, începutul unei tălmăciri din Aug. von Kotzebue, Fiul pierdut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
primește avizul de continuare a studiilor de medicină, pe care le finalizează la Cluj, în 1964. Funcționează ca medic la Mărășești, în 1971 revenind în București, unde va profesa la policlinicile Colțea și Drumul Taberei. Debutează în 1976, cu o nuvelă, în „Almanahul literar”, iar prima carte, Iarba pierdută, îi apare tot în 1976, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. E prezent în numeroase reviste, dar mai cu seamă în „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu, unde se manifestă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
texte strânse ulterior sub titlul Unde sunt iluziile mele (1985). După decembrie 1989 se stabilește în comuna natală, unde din 1990, fără întrerupere, este primar. Din 1991 este redactor-șef la „Săptămâna” (serie nouă), iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem de iubire pentru locurile natale. Strigătul ierbii (1978) este un roman în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]