15,863 matches
-
al Bisericii Ortodoxe din Melbourne. Departe de țară, identificați cu poporul țării de adopție, adesea izolați, cei din diaspora nu-și uită țara. Mediul familial este sanctuarul în care se adună mănunchiul părintesc al exilaților. Aici s-a rezidit o patrie. În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
oltenii după caz. În anumite zile ale anului se întâlnesc la biserică sau în campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini, de colinde, de biserici, de rude. Ioan Vasiliu (Argentina
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Unirea Basarabiei cu România” - Palatul Culturii 28.II. Parastas unioniștilor -1918 - Program artistic 03-05.IV. Participarea la “Reuniunea Romanilor de pretutindeni”, organizată de Asociația Pro Basarabia și Bucovina la București, în prezența Președintelui României Emil Constantinescu. 09.V. Comemorarea Eroilor patriei. - participarea la îngrijirea mormintelor de la cimitirul Aroneanu, Biserica “Sf. Nicolaie”, Biserica din satul Țigănași și alte cimitire din Iași, în prezenta d-lui col. Chiriță. Președintele Asociației „Cultul Eroilor”, precum si a comandantului Garnizoanei Iași. 10.V. Depuneri de coroane
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Slusar, Benoit Vits, directorul Centrului Cultural Francez, au subliniat că această sărbătoare a devenit, în timp, simbolul unității întregii românimi. 25.X. Ziua Armatei, s-au plantat puieți de brad la Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, în jurul „Monumentului Eroilor Patriei” și a Troiței Cercetașilor. Paradă militară la statuia Ștefan cel Mare. 8.XI. „ Zilele Orașului Telenești”, cu participarea filialei din Tg. Neamț, elevi și profesori. 28.XI. Participarea unei delegații la Simpozionul organizat de „Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir”, având tema
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sub presiunea administrației otomane și religiei musulmane. Teoria sârbă susține că aceștia sunt veniți din Bosnia fiind sârbi la origine trecuți la catolicism. Mai puțin verosimilă este ipoteza care îi consideră urmași ai piraților din marea Adriatică veniți în noua patrie în două valuri de coloniști de câte aproximativ 600 familii. După cum consemnează cronicile timpului în secolul XV-XVI mulți Morlaci de pe țărmul adriatic al Croației au emigrat în împrejurimile Vienei. Până în anul 1920 învățământul a funcționat în limba maghiară iar ulterior
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Viața culturală românească inspirată sau dăruită Muntelui Athos”. 18.02. Participare la omagierea Mitropolitului Visarion Puiu în Pașcani.Orașul natal al marelui om de cultură cititor al multor lăcașuri creștine. 21.02. Difuzarea, în Basarabia a volumului „Unirea Basarabiei” cu ''Patria Mamă” Prof. Conțescu, Prof. Tabunșcic (Chisinau). 27. 03. La Palatul Culturii O.N.G. au serbat „Unirea Basarabiei cu Patria Mama”. 28.03. Evocarea Unirii Basarabiei - acțiune a „Gintei Latine” organizată la anticariatul prof. Grumăzescu. 28.03. Parastas în memoria eroilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
natal al marelui om de cultură cititor al multor lăcașuri creștine. 21.02. Difuzarea, în Basarabia a volumului „Unirea Basarabiei” cu ''Patria Mamă” Prof. Conțescu, Prof. Tabunșcic (Chisinau). 27. 03. La Palatul Culturii O.N.G. au serbat „Unirea Basarabiei cu Patria Mama”. 28.03. Evocarea Unirii Basarabiei - acțiune a „Gintei Latine” organizată la anticariatul prof. Grumăzescu. 28.03. Parastas în memoria eroilor cercetași, . la Biserica „Sf, Nicolae” din Copou, la care au participat și două patrule de cercetași de la Liceul V.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sub nici o formă ca statuile să fie așezate înte chipurile zeilor. Folosea rar numele de Augustus, doar atunci când scria suveranilor, deși a moștenit acest nume. Nu a fost de acord nici cu titlul de împărat, nici de 76 părinte al patriei, refuzând așezarea coroanei civice în vestibulul palatului său, fiind doar de trei ori consul. Nu accepta să fie chemat cu numele de ”stăpân”, de către cetățenii liberi, nici cu acela de imperator cu excepția soldaților. A refuzat cognomenul de ”Părinte al patriei
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
patriei, refuzând așezarea coroanei civice în vestibulul palatului său, fiind doar de trei ori consul. Nu accepta să fie chemat cu numele de ”stăpân”, de către cetățenii liberi, nici cu acela de imperator cu excepția soldaților. A refuzat cognomenul de ”Părinte al patriei”, și nu și-a adăugat la titulatură pe cel de ”Augustus”, dar nu se supără când cineva i se adresa astfel. Îi plăcea să se intituleze ”Caesar”, câteodată ”Germanicus”, în cinstea faptelor de arme ale lui Germanicus. ”Princeps Senatus”, în
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
arc de triumf în cinstea Liviei, ceea ce nu se mai întâmplase pentru o femeie, deoarece ea a salvat viața multor senatori, crescuse mari mulți copii fără părinți și a dat zestre fetelor sărace. De multe ori era numită ” Mamă a Patriei”. Arcul de triumf decretat în favoarea ei, nu a mai fost înălțat, deoarece Tiberius și-a luat angajamentul să-l ridice el. Stingherit de faptul că nu-i venea la îndemână să anuleze decretul, a găsit modalitatea să-l ocolească împiedicând
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
PARTIDUL ALIANȚA SOCIALISTĂ - P.A.S. 30. PARTIDUL MILENIULUI III - P. M. III - la data de 18.05.2005 schimbat denumirea în Partidul Republican - radiat 31. PARTIDUL FORȚA DEMOCRATĂ DIN ROMÂNIA - FDR - în prezent Forța Democrata (30.05.2007) 32. PARTIDUL "PENTRU PATRIE" - P.P.P. Schimbat denumirea în PARTIDUL "TOTUL PENTRU ȚARĂ" - T.P.Ț. 33. PARTIDUL TINERETULUI DEMOCRAT - schimbat denumirea partidului în Partidul Lege și Dreptate (26.06.2007) 34. BLOCUL NAȚIONAL DEMOCRAT - B.N.D. Schimbat denumirea partidului în Uniunea Creștină Socială - U.S.C. (04.10
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
trebuia nu-i așa ? să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil și ridicol, ca orice utopie absurdă. Să respingi Germania sau Europa untului, când în patrie se suferea de foame așa cum a făcut-o C. Noica, într-un text antologic prin irealismul său total (dar problema este mult mai complicată, am analizat-o altă dată) este cel puțin grotesc. Dacă filozoful român, făcând din necesitate virtute
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
universalitatea general-umană, diversificată și exprimată în forme naționale. În felul acesta, agresivitățile naționaliste și șoviniste se șterg, se estompează, devin chiar imposibile. 4. Literatura europeană (=universală) constituie bunul comun al întregii umanități, care devine tot cu o expresie goetheană o patrie lărgită, extinsă (erweitertes Vaterland). Ea constituie o comunitate de valori, idei, forme literare etc., la care toți au liber acces. Europa literară reprezintă deci un patrimoniu comun. Ea este rezultatul unei colaborări active intercontinentale. Goethe, apoi Mazzini întrevăd aurora unei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
minții evropenilor, tipariul s-au aflat în anul 1440 de la Hr., praful de pușcă de oarecare Berhold la leat 1390, cum și organele cele de război. Când atinge coarda lirică, ideea inspiră ode precum lui paris Mumuleanu: Tineri, bătrâni, îndemnând, patria s-o folosim La izvor nou alergând științe să dobândim. pild-avem pe europei Astăzi s-au descoperit Un izvor prea minunat etc.. Momentul următor al lui Dinicu Golescu este crucial. El este al revelației entuziaste și instructive a Europei, al
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
permit, constituie un bun exemplu și pentru boierimea română. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești din București, marele postelnic Al. Mavrocordat face o adevărată teorie a exodului spre lumină: Deși fără mijloace și săraci cei mai mulți dintre noi, lăsăm totul, și patrie și consângeni și casnici, disprețuim orice fel de nenorocire și suferință și mergem la universitățile Europei ca să ne luminăm. Aceeași preocupare se constată, după 1800, și la boierimea română. Ea preferă să-și trimită odraslele mai curând în colegii sau
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
profundă și acută preocupare, inspirând un adevărat lirism al progresului luminării și regenerării. Aflat la Londra, în 1831, p. poenaru știe că în țară îl așteaptă: O muncă din cele mai spinoase, pentru a mă sili să întorc recunoștința mea patriei, în schimbul ajutorului primit de la ea și s-o fac să se împărtășească, într-un fel, de la luminile națiunilor civilizate. problemă de esență, de conștiință, de responsabilitate morală ce poate fi satisfăcută numai prin urgentarea și intensificarea acestei integrări, a cărei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
drept cuvânt merita titlul de națiune europeană, care până acum li se contesta de către străini. O psihologie și optică identică explică și motivul pentru care intelectualul de formație iluministă trăiește o adevărată dramă când constată că minimalizarea, critica sau defăimarea patriei sale se face într-o limbă de circulație europeană. Reacțiune evidentă în polemica petru Maior Kopitar, Damaschin Bojinca Tököly, la Dinicu Golescu. El traduce pe Thomas Thomson, a cărui carte vorbește în termeni critici și despre români, cărora trebuie să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al evoluției istorice, afluxul de concepții și instituții democratice străine, insuficient sau greșit aplicate, a produs reacțiuni identice. Se întreba deci Francesco de Sanctis: Ce este libertatea fără oameni liberi? Sunt forme fără conținut (s.n.) ... rugăciuni fără credință, soldați fără patrie. Expresiile ne sunt cunoscute: forme fără fond, stafii fără trup, iluzii fără adevăr etc. Tonul superior distant, solemn și categoric aparține însă în tot cazul, în primul rând, lui Titu Maiorescu. <endnotelist> I. România și Europa 1. pentru Europa, in
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
percepe, recunoaște și reproduce duratele ce stau la baza unor recitative. 2.2. Cântecul Audiat și interpretat de elevi, cântecul reprezintă specificul lecției de educației muzicală. Din cântec elevii își cultivă emoțiile, își dezvoltă sentimentul de dragoste pentru muzică, familie, patrie, își dezvoltă vocea, auzul și își formează deprinderi de a cânta în colectiv și soluții. Pentru a fi accesibile, ușor și frumos interpretate de micii școlari cântecele vor fi selectate astfel: - material - sonor cu sunete naturale, rânduri melodici scurte cu
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
născut la Cernavodă. A fost compozitor, dirijor, profesor emerit, Artist al poporului, laureat al Premiului de Stat. Creația sa cuprinde coruri, numeroase cântece de masă, piese pentru pian, cântece pentru copii. Cităm, printre altele: “Cântecul partizanilor păcii”, “Măreț pământ al patriei iubite”, “Dobrogea de aur”. Sabin Drăgoi 1894 - S-a născut la Seliște-Arad. A desfășurat o bogată activitate de folclorist. În domeniul creației s-a afirmat ca un compozitor puternic atașat de muzică populară românească. A scris operele: “Năpasta “, “Constantin Brâncoveanu
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Femeia nu răspundea obrăzniciilor lui, dar el tot nu înceta. Un călător, ce se afla lângă soldat îi atrase atenția că nu se cuvine să vorbească urât cu o femeie tânără, mai ales că poartă și uniforma de ostaș al Patriei. Soldatul însă îi răspunse cu nerușinare că d-aia are gură și-i dă să mănânce, ca să vorbească; și continuă cu glume de prost gust. După un sfert de oră, soldatul scoase un pachețel cu mâncare și începu să mănânce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
-i lucrările, resimți fiorul lemnului trecut în altă ipostază, fără a uita însă că a fost cândva ființă vegetală în codrii istoriei.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Nicoară Pantelimon 1922-? Pictor „Pictez pentru că iubesc frumusețile neasemuite ale patriei mele: natura, oamenii, portul, folclorul și în general tot ce mă înconjoară pe acest pământ. Pictându-le mă întâlnesc mereu prin intermediul culorilor cu aceste eterne frumuseți” Născut la 8 august 1922 în loc. Domașnea, jud. Caraș-Severin. Studii: Școala de ofițeri Debut
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în această logică exemplar secularizată, a fi om capabil de o trăire intimă, profundă, în raport cu Dumnezeu. În ordinea tragediei din 7-9 ianuarie 2015, foarte semnificativ îmi pare a fi faptul că nici astăzi Franța nu recunoaște minoritățile religioase ca atare. Patria Revoluției de la 1789 a enclavizat programatic comunitățile de musulmani la marginea marilor orașe. Ele devin un fel de mici ,,state" europene, practic inaccesibile europenilor și dominate de sharia. Accesul foarte dificil al Poliției, serviciiilor publice și al ambulanței în acele
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
bogăție decât prin acele surprize îndemânatice care sunt pe jumătate pungășii; în care domnește dezmățul apucăturilor; în care moralitatea nu se susține decât cu pedepse și cu legi aspre, și nu cu principii primite de bunăvoie, în care sentimentele de Patrie și de Religie sunt înăbușite de credințe cosmopolite? Ce formă de guvernământ să dai acestor societăți, dacă nu forma despotică pe care o voi descrie mai jos? Noi vom regula în mod mecanic acțiunile vieții politice a supușilor noștri prin
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de patron spiritual pentru Universitatea de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorata la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioară în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estrada improvizată într-un colț al țării - asa de mică și așa de însuflețita - și cântă oștenilor, satelor și târgurilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]