9,456 matches
-
al X-lea al Suediei. După ascensiunea pe tron a fratelui ei (1654), a fost Prințesa Regală a Suediei. Maria Eufrosina s-a născut la Castelul Stegeborg din Östergötland și a fost fiica contelui palatin Johann Casimir Zweibrücken și a prințesei Caterina a Suediei. În 1622, familia sa a fugit din Germania în timpul Războiului de Treizeci de ani și s-a stabilit în țara natală a mamei sale, Suedia, unde Maria Eufrosina însăși s-a nascut trei ani mai tarziu. Și-
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
Gabriel a picat în dizgrație și a fost expulzat de la curte. Maria Eufrosina a încercat să acționeze ca mediator. La încoronarea fratelui ei, regele Carol al X-lea, în 1654, Mariei Eufrosina i s-a garantat rangul și statutul de Prințesa Regală a Suediei. O parte din nobilime s-a opus acestui lucru. Maria Eufrosina nu a folosit titlul de contesă dar în general lumea i se adresa că unei prințese.
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
Mariei Eufrosina i s-a garantat rangul și statutul de Prințesa Regală a Suediei. O parte din nobilime s-a opus acestui lucru. Maria Eufrosina nu a folosit titlul de contesă dar în general lumea i se adresa că unei prințese.
Maria Eufrosina de Zweibrücken () [Corola-website/Science/337346_a_338675]
-
s-a căsătorit cu Sibylle de Saxe-Lauenburg. Ei au avut următorii copii: Ironic pentru un prinț-militar care a luptat împotriva Franței cea mai mare parte a carierei sale, la 17 ani după decesul său, singura fiică care a supraviețuit copilăriei, Prințesa Auguste, s-a căsătorit cu Louis d'Orléans, fiul regentului Franței și, la momentul nunții, primul în linia de succesiune la tronul Franței. Descendentul său din această uniune a devenit regele Louis Philippe al Franței în 1830. După decesul lui
Ludwig Wilhelm, Margraf de Baden-Baden () [Corola-website/Science/337349_a_338678]
-
(; 16 noiembrie 1540 - 27 ianuarie 1627) a fost prințesă a Suediei ca fiică a regelui Gustav I al Suediei și a celei de-a doua soții, Margaret Leijonhufvud, și contesă de Baden-Rodemachern prin căsătoria cu Christopher al II-lea, Margraf de Baden-Rodemachern. Ea este cea mai cunoscută dintre fiicele
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
(; 10 noiembrie 1584 - 13 decembrie 1638) a fost prințesă suedeză și contesă palatină de Zweibrücken ca soție a vărului ei de gradul doi, Johann Casimir de Palatinate-Zweibrücken. Este cunoscută sub numele de mama adoptivă a reginei Christina a Suediei. Caterina a fost fiica regelui Carol al IX-lea al
Caterina a Suediei () [Corola-website/Science/337345_a_338674]
-
Carrie Frances Fisher (n. 21 octombrie 1956 - d. 27 decembrie 2016) a fost o actriță, scenaristă și producătoare de film americană. A devenit faimoasă pentru rolul Prințesa Leia din filmul Războiul Stelelor. Alte roluri mai importante sunt cele din comedia romantică Shampoo (1975), The Blues Brothers (1980), Hannah și surorile ei (1986), comedia neagră The 'Burbs (1989), Când Harry a cunoscut-o pe Sally (1989). este și
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
debutul în film în comedia studiourilor Columbia Pictures "Shampoo" (1975), avându-i în rolurile principale pe Warren Beatty, Julie Christie și Goldie Hawn, în rolurile părinților personajului său fiind Lee Grant și Jack Warden. În 1977, Fisher a jucat rolul Prințesa Leia în filmul SF al regizorului George Lucas "Războiul stelelor", alături de Mark Hamill și Harrison Ford.În timpul filmărilor a avut o relație cu Ford (care atunci era căsătorit cu Mary Marquardt), afirmând „a fost atât de intensă... În timpul săptămânii eram
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
ABC-"Leave Yesterday Behind." În același an apare alături de Laurence Olivier și Joanne Woodward în serialul "Laurence Olivier Presents", în versiunea televizată a piesei lui William Inge "Come Back Little Sheba". În luna noiembrie a aceluiași an apare în rolul prințesei Leia în producția TV "Star Wars Holiday Special", cântând în scena finală. Fisher a apărut în filmul "The Blues Brothers" în rolul fostei iubite răzbunătoare a lui Jake; are o apariție meritorie în rolul „femeii misterioase".În timpul filmărilor din Chicago
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
a salvat viața prin manevra Heimlich, după ce s-a înecat cu o bucată de varză de Bruxelles A apărut și pe Broadway în "Censored Scenes from King Kong" în 1980. În același an, a reluat rolul care a consacrat-o, Prințesa Leia în "", apărând alături de celelalte vedete din film pe coperta revistei "Rolling Stone" din 12 iulie, pentru promovarea filmului În 1982 a jucat într-o piesă de teatru de pe Broadway "Agnes of God" În 1983, Fisher s-a întors la
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
în "", apărând alături de celelalte vedete din film pe coperta revistei "Rolling Stone" din 12 iulie, pentru promovarea filmului În 1982 a jucat într-o piesă de teatru de pe Broadway "Agnes of God" În 1983, Fisher s-a întors la rolul prințesei Leia în "", și a pozat în bikini (Princess Leia metal bikini) pe coperta ediției de vară din 1983 a revistei "Rolling Stone", tot pentru promovarea filmului. În 1987, Fisher și-a publicat primul roman, "Postcards from the Edge" ((Ilustrate de pe
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
Diarist", a apărut în noiembrie 2016. Cartea se bazează pe jurnalele pe care le-a ținut în timpul filmărilor la trilogia "Star Wars", la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80. Fisher a confirmat în martie 2013 că va relua rolul Prințesa Leia în ; într-un interviu ce a urmat anunțului că o nouă trilogie "Star Wars" va fi produsă, Fisher a afirmat că Leia era "bătrână. Ea se află într-un azil de bătrâni intergalactic [râde]. Cred că va fi ca
Carrie Fisher () [Corola-website/Science/337358_a_338687]
-
Anne a Danemarcei (22 noiembrie 1532 - 1 octombrie 1585) a fost prințesă daneză din Casa de Oldenburg. Prin căsătoria cu Augustus de Saxonia ea a devenit Electoare de Saxonia. A fost cunoscută pentru cunoștințele ei despre plante și remediile din ierburi și a contribuit la dezvoltarea agriculturii și horticulturii în Saxonia. A
Anna a Danemarcei (1532–1585) () [Corola-website/Science/337392_a_338721]
-
ianuarie 1613), a fost o nobilă germană, membră a Casei de Wettin (ramura Albertină) și prin căsătorie Ducesă de Saxa-Coburg-Eisenach. Născută la Dresda, ea a fost al 12-lea copil din cei 15 ai Electorului Augustus de Saxonia și ai Prințesei Anna a Danemarcei. Dintre frații ei doar ea și alți trei au atins vârsta adultă. La 4 mai 1584 și fără consimțământul tatălui ei, Anna s-a logodit cu Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg. Nunta a avut loc la Dresda
Anna de Saxonia (1567–1613) () [Corola-website/Science/337393_a_338722]
-
Prințesa (; 12 noiembrie 1850, Munchen - 19 decembrie 1925, Lindau), a fost o prințesă bavareză, etnolog, zoolog și botanist germană. Prințesa Therese Charlotte Marianne Augusta de Bavaria a fos singura fiică din cei patru copii ai Prințului Regent Luitpold al Bavariei și
Theresa de Bavaria () [Corola-website/Science/337420_a_338749]
-
Prințesa (; 12 noiembrie 1850, Munchen - 19 decembrie 1925, Lindau), a fost o prințesă bavareză, etnolog, zoolog și botanist germană. Prințesa Therese Charlotte Marianne Augusta de Bavaria a fos singura fiică din cei patru copii ai Prințului Regent Luitpold al Bavariei și a soției acestuia, Arhiducesa Augusta de Austria, nepoata Marelui Duce Ferdinand al
Theresa de Bavaria () [Corola-website/Science/337420_a_338749]
-
Prințesa (; 12 noiembrie 1850, Munchen - 19 decembrie 1925, Lindau), a fost o prințesă bavareză, etnolog, zoolog și botanist germană. Prințesa Therese Charlotte Marianne Augusta de Bavaria a fos singura fiică din cei patru copii ai Prințului Regent Luitpold al Bavariei și a soției acestuia, Arhiducesa Augusta de Austria, nepoata Marelui Duce Ferdinand al III-lea de Toscana. A fost educată
Theresa de Bavaria () [Corola-website/Science/337420_a_338749]
-
fratele său vitreg Ioan al III-lea. Atât Rusia cât și Suedia aveau la acea vreme alte probleme, și erau dornice să evite escaladarea conflictului din Livonia. Ivan al IV-lea ceruse să fie adusă în Rusia soția lui Ioan, prințesa polono-lituaniană Ecaterina Jagellonica, întrucât fusese în concurență cu Ioan pentru intrarea prin căsătorie în familia regală polono-lituaniană. În iulie 1569, Ioan a trimis o solie în Rusia, în frunte cu , care a sosit în Novgorod în septembrie, după care la
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
Suedia. Margareta Brahe a murit după opt ani, în 1669. Cu averea ei el a cumpărat moșii în Brandenburg și a devenit un prieten al Electorului Friedrich Wilhelm I de Brandenburg. În 1670 Frederic s-a recăsătorit cu nepoata Electorului, Prințesa Luise Elisabeth von Kurland, după ce s-a convertit de la luteranism la biserica reformată și a intrat în serviciul Brandenburg ca general. În 1672 el a primit comanda tuturor forțelor din Brandenburg. În 1672 și 1674 a luptat în Războiul olandez
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335887_a_337216]
-
de pneumonie, după o ultimă călătorie la Leipzig pentru a-l întâlni pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Frederic al II-lea s-a csătorit de trei ori: în 1661 cu contesa Margareta Brahe (1603-1669); în 1670 cu Prințesa Louise Elisabeth de Courland (1646-1690); și în 1691 cu contesa Sofia Sybille de Leiningen-Westerburg (1656-1724). Copii cu Louise Elisabeth de Courland: Copii cu Sofia Sybille de Leiningen-Westerburg:
Frederic al II-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335887_a_337216]
-
cavaleriei ruse în 1783 și general austriac în timpul Războaielor Napoleoniene. Pentru serviciile sale în aceste conflicte, a fost numit comandor al Ordinului Maria Terezia. În ciuda obiecțiilor mamei sale, Charlotte de Mecklenburg-Strelitz, la 7 aprilie 1818, Frederic s-a căsătorit cu Prințesa Elisabeta a Regatului Unit, a treia fiică a regelui George al III-lea. N-a fost chiar o căsătorie din dragoste deși a existat înțelegere și respect; de fapt, a fost un aranjament cu care amândoi au fost satisfăcuți. Elisabeta
Frederic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Homburg () [Corola-website/Science/335888_a_337217]
-
mic principat al statelor germane, din 1859 pînă la moartea sa, în 1902. Heinrich a fost al treilea copil și al doilea fiu al lui Heinrich al XX-lea, Prinț Reuss de Greiz și a celei de-a doua soții, Prințesa Caroline de Hesse-Homburg. Fratele său mai mare a murit la numai patru luni, cu doi ani înainte de nașterea lui Heinrich, iar din prima căsătorie tatăl său nu a avut copii, așa încât Heinrich era prinț moștenitor al principatului. După decesul tatălui
Heinrich al XXII-lea, Prinț Reuss de Greiz () [Corola-website/Science/335890_a_337219]
-
soție era verișoară cu împărăteasa Augusta Viktoria. Prințul însuși servise în regimentul de husari ai împăratului și deci ar fi putut repara relațiile dintre Casa de Hohenzollern și Casa de Reuss. La 8 octombrie 1872, el s-a căsătorit cu Prințesa Ida de Schaumburg-Lippe, o fiică a lui Adolf I, Prinț de Schaumburg-Lippe. Ei au avut șase copii:
Heinrich al XXII-lea, Prinț Reuss de Greiz () [Corola-website/Science/335890_a_337219]
-
Prințesa ("Leopoldine Wilhelmine Amalie Pauline Maximiliane"; 22 februarie 1837, Karlsruhe - 23 decembrie 1903, Strasbourg), a fost Prințesă de Baden prin naștere și Prințesă de Hohenlohe-Langenburg prin căsătorie. Leopoldine a fost a patra și cea mai mică fiică a Prințului Wilhelm de
Leopoldine de Baden () [Corola-website/Science/335891_a_337220]
-
Prințesa ("Leopoldine Wilhelmine Amalie Pauline Maximiliane"; 22 februarie 1837, Karlsruhe - 23 decembrie 1903, Strasbourg), a fost Prințesă de Baden prin naștere și Prințesă de Hohenlohe-Langenburg prin căsătorie. Leopoldine a fost a patra și cea mai mică fiică a Prințului Wilhelm de Baden (1792-1859) și a Ducesei Elisabeta Alexandrine de Württemberg (1802-1864), fiica Ducelui Louis de Württemberg. Bunicii
Leopoldine de Baden () [Corola-website/Science/335891_a_337220]