10,458 matches
-
să la SLOMR (Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România), însă a fost împiedicat de Securitate. În 1979, a fost obligat să renunțe la cetățenia română (pe care a redobândit-o în 1996). În 1980, a plecat în SUA că refugiat politic. Din 1984 a lucrat pentru Hayward Daily Review. Publică poezii în ziarele culturale locale. Între 1987-1989 călătorește în Alaska, Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Argentina, întreținându-se din job-uri ocazionale și predând engleză. În 1992 devine coordonatorul Biroului român
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
Textul împletește poveștile de viață a 5 persoane care au trăit experiență refugiului cu fragmente din Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini. Spectacolul creează contextul favorabil pentru cunoașterea și înțelegerea dinamicilor migrației și refugiului, și ale statutului refugiaților și migranților în general. Spectacolul își propune să problematizeze și să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
și persoanelor cu o formă de protecție. Însă realitatea nu este niciodată transpusa în directive, la fel cum directivele nu sunt niciodată oglindă vieții de zi cu zi. Statele sărace ale UE, categorie în care intră și România, le oferă refugiaților dreptul de a sta în țară, de a lucra, de a studia, de a își întemeia o familie, insă eșuează în a îi sprijini în vederea accesării acestor drepturi. Imediat ce au obținut formă de protecție aceștia sunt nevoiți să se descurce
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
angajeze, să învețe limba, să respecte legea, si sa se simtă privilegiați pentru că au obținut “o formă de protecție” din partea unui stat european. Cum reușesc să facă toate acestea, este treaba lor, căci protecția este una “umanitară”, nu și economică. Refugiații par a fi ultima grijă a unui stat care a forțat milioane de cetățeni să găsească oportunități de subzistență în afara țării. Și de aceea mulți pleacă, sau visează să plece, spre Europa de Vest, spre acele țări unde o vor lua de la
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
să merg cu mama de la un birou la altul, de la o organizație la alta, să-i imploram să mă lase să merg la facultate. Degeaba. Afganii nu aveau voie să meargă la universitate. Alți străini au voie, dar nu și refugiații afgani. Asta era nouă lege.<i>”</i></b> Refugiații sunt creația simbolică și conceptuală a secolului XX, marcat de profunde războaie în numele națiunii și a identității naționale. În acest context, refugiații sunt plaga națiunilor, acei oameni care destructurează temelia naționalismului
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
de la o organizație la alta, să-i imploram să mă lase să merg la facultate. Degeaba. Afganii nu aveau voie să meargă la universitate. Alți străini au voie, dar nu și refugiații afgani. Asta era nouă lege.<i>”</i></b> Refugiații sunt creația simbolică și conceptuală a secolului XX, marcat de profunde războaie în numele națiunii și a identității naționale. În acest context, refugiații sunt plaga națiunilor, acei oameni care destructurează temelia naționalismului, definit prin apartenența la un popor, un teritoriu, o
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
la universitate. Alți străini au voie, dar nu și refugiații afgani. Asta era nouă lege.<i>”</i></b> Refugiații sunt creația simbolică și conceptuală a secolului XX, marcat de profunde războaie în numele națiunii și a identității naționale. În acest context, refugiații sunt plaga națiunilor, acei oameni care destructurează temelia naționalismului, definit prin apartenența la un popor, un teritoriu, o cultură, o limbă și un set de obiceiuri și tradiții. Refugiații sunt cei care “nu aparțin”, iar pentru ei s-au formulat
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
profunde războaie în numele națiunii și a identității naționale. În acest context, refugiații sunt plaga națiunilor, acei oameni care destructurează temelia naționalismului, definit prin apartenența la un popor, un teritoriu, o cultură, o limbă și un set de obiceiuri și tradiții. Refugiații sunt cei care “nu aparțin”, iar pentru ei s-au formulat legi speciale, s-au înființat instituții, agenții și s-au construit adăposturi. Statele în care aceștia ajung adopta legi prin care să îi diferențieze de cetățeni, iar agențiile le
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
Pentru ei, conceptele precum drepturile omului sunt întotdeauna interpretabile, în acord cu interesul celor care le instrumentează. [caption id="attachment 1702" align="aligncenter" width="600"] Nu ne-am născut în locul potrivit, 2013. Foto: Monica Marinescu.[/caption] România garantează prin lege accesul refugiaților la sistemul de învățământ din România, de orice nivel, “în aceleași condiții ca și cetățenii români”. Cu toate că nu au oportunități egale de susținere a unor examene de admitere în aceleași condiții ca și cetățenii români (fiind educați în alt sistem
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
se lovesc de interpretările legii, căci Ministerul Educației nu acceptă diplomele de bacalaureat obținute în statele de origine ale acestora, cerându-le să susțină examenul de bacalaureat în România, la disciplinele limba română și istorie. Justificarea acestora este ca, daca refugiații au aceleași drepturi, atunci au și aceleași obligații cu cetățenii români - o simplă interpretare a legii, care a îngrădit accesul a sute de refugiați la continuarea studiilor, un drept care le este garantat pe hârtie, dar restricționat în practică. Însă, dacă
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
euro/an în funcție de facultatea aleasă, atunci diplomă de bacalaureat îi este acceptată ca atare, fără necesitatea susținerii unor examene de diferența. Acesta este doar unul dintre exemplele modului în care funcționează sistemul birocratic românesc, chiar și atunci când drepturile sunt “garantate”. Refugiații sunt o categorie care oglindește cel mai bine inadaptarea acestor sisteme la realitățile cotidiene ale unei societăți multiculturale, în care străinii cu o formă de protecție ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi că și cetățenii, cu excepția drepturilor politice. “Vreau
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
i></b><b><i>Peste tot, ca să faci ceva, să depui un dosar, trebuie sa merge de cel putin 3 ore. </i></b><b><i>Mereu mai trebuie ceva.“ </i></b><b><i></i></b> Odată cu obținerea cetățeniei unui stat, refugiatul primește, simbolic, o nouă identitate: o identitate îmbrăcată în hainele naționalismului, care stipulează că “Fidelitatea față de țara este sacra.” iar “Cetățenii au dreptul și obligația să-și apere țară.” (Constituția României, art. 54 și 55). La momentul obținerii cetățeniei, migranții
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
mă duc să trăiesc acolo. Acolo în Gază e țara mea, e limba mea, acolo sunt locurile de unde sunt părinții mei, bunicii mei, sigur că acolo aș vrea să trăiesc.”</i></b> În sistemele birocratice care constituie apanajul statelor națiune, refugiații nu se simt niciodată acasă, fiind dislocați de rădăcinile lor, de locurile natale și de trecut. Ideea acordării unui refugiu sau a unei protecții internaționale nu se suprapune conceptelor mai largi care intră în sfera umanismului, căci refugiații sunt produsele
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
statelor națiune, refugiații nu se simt niciodată acasă, fiind dislocați de rădăcinile lor, de locurile natale și de trecut. Ideea acordării unui refugiu sau a unei protecții internaționale nu se suprapune conceptelor mai largi care intră în sfera umanismului, căci refugiații sunt produsele umane ale unor contexte istorice create, cel mai adesea, tot de către cei care le oferă “privilegiul” refugiului. Obținerea cetățeniei, definită că cea mai înaltă treaptă de integrare în societatea gazdă, nu reușește să estompeze sentimentul de neapartenență și
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
e altă cale decât să te gândești la om. La omul din jur. Trebuie fiecare om să se gândească la celălalt om.” Spectacolul Nu ne-am născut în locul potrivit reprezintă unul dintre primele demersuri ale teatrului românesc care abordează viața refugiaților, bazându-se exclusiv pe interviuri realizate cu aceștia. Spectacolul s-a jucat de fiecare dată cu sala plină, fiind urmat de discuții în cadrul cărora publicul a adresat diferite întrebări legate atât de statutul legal al refugiaților din România și de
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
românesc care abordează viața refugiaților, bazându-se exclusiv pe interviuri realizate cu aceștia. Spectacolul s-a jucat de fiecare dată cu sala plină, fiind urmat de discuții în cadrul cărora publicul a adresat diferite întrebări legate atât de statutul legal al refugiaților din România și de contextul migranților în societatea românească, cât și de modul în care a fost scrisă piesă și de experiență actorilor care au intrat în pielea personajelor reale. Subiectul piesei și al discuțiilor i-au făcut pe mulți
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
moment dat vom reuși să ieșim din acest cadru limitat și, alături de cei cu care lucrăm, să putem contribui la influențarea contextului în care trăim. Nu ne-am născut în locul potrivit a apărut în urmă cooperarării dintre artiști implicați social, refugiați și persoane care lucrează cu aceștia din urmă, transpunând pe scena fragmente ale vietii refugiaților - a celor care par a fi invizibili în amalgamul de probleme cu care ne confruntam ca societate - si aducându-și contribuția atât la introducerea unei
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
lucrăm, să putem contribui la influențarea contextului în care trăim. Nu ne-am născut în locul potrivit a apărut în urmă cooperarării dintre artiști implicați social, refugiați și persoane care lucrează cu aceștia din urmă, transpunând pe scena fragmente ale vietii refugiaților - a celor care par a fi invizibili în amalgamul de probleme cu care ne confruntam ca societate - si aducându-și contribuția atât la introducerea unei teme globale în contextul teatrului românesc, cât și la inițierea unor dezbateri necesare.[:en]by
Nu ne-am născut în locul potrivit: despre refugiu și neapartenență () [Corola-website/Science/295802_a_297131]
-
grădina zoologică. „Câteodată se întâmplă să nu mai ajungă la destinație.” Crezi că un spectacol despre o comunitate sau o categorie socială se adresează în primul rând acelei comunități sau acelei categorii sociale? În cazul solicitanților de azil și al refugiaților, sunt persoane care au sentimentul asta de frică. Cel care vine nu știe dacă este în mâini bune sau rele, nu știe dacă cei de la CNRR (Consiliul Național Român pentru Refugiați) sau de la alte organizații non-guvernamentale vor să-l ajute
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
de stat sau nu, și atunci ar fi bine să vadă un spectacol că ăsta, chiar în timpul procedurii. Să știe că este dreptul lui, ca om, să trăiască în condiții de siguranță. E important să înțeleagă ce înseamna statutul de refugiat și, ținând cont că în acest spectacol sunt mai multe povești și sunt diferite, este foarte relevant acest aspect. E foarte importantă, după părerea mea, și componența asta a personajului afgan din piesă, care face demersuri de plecare, și știe
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
trece mai multe frontiere, ilegal, fără viză, ghemuit într-un container, pentru că altă soluție nu are. Câteodată nevoia de protecție îl transformă pe om în infractor. Din păcate, ăsta este o mare problemă - cei cărora li se refuză statutul de refugiat, apoi sunt în ilegalitate pe teritoriul respectivei țări. Este foarte important să știi și chestia asta din timp, ca să știi ce te aștepta, lăsând la o parte faptul că mulți din cei care fac asta sunt tineri, ca și băiatul
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
pun propria viață în pericol. Câteodată se întâmplă să nu mai ajungă la destinație. Este foarte crunt pentru familie sau părinți să afle că fiul lor a murit pe drum. Crezi că e util pentru oamenii din grupuri marginalizate, pentru refugiați, să vadă un spectacol despre ei? Da, ca să vadă că nu sunt ignorați și că povestea lor nu se termină în centrele pentru solicitanții de azil sau în centrele de detenție (de luare în custodie publică), de unde sunt expulzați. Pe
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
Golfului și consideră că orice critică la adresa unui stat din Golf e o ofensă generală. Din păcate, multe dintre țările arabe nu au semnat niciun tratat pentru apărarea drepturilor omului. În țările arabe funcționează o Organizație a Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni, pentru că numai sub această formă au cum să-i protejeze pe palestinieni, în țările respective. Deci în Kuweit în niciun caz nu se poate juca. Dacă ești ziarist și scrii ceva despre emirul Kuweitului, poți să fi și parlamentar
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
Interviu cu Valentina Ivanov Valentina Ivanov a părăsit Șerbia din cauza Războaielor Iugoslave. În 2000 a venit în România, împreună cu soțul și cei doi copii. După 3 ani de luptă și procese, Valentina și familia ei au obținut statutul de refugiați. La 10 ani de când a venit în România, după eforturi mari și sacrificii, Valentina și cei doi copii au obținut cetățenia română. Valentina a inspirat unul dintre cele 5 personaje, în piesa Nu ne-am născut în locul potrivit. Am întâlnit
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
în locul potrivit. Am întâlnit-o prima dată, la începutul repetițiilor pentru spectacol și m-a marcat prezența ei. Radiază, emană energie pozitivă, are un zâmbet pe fata chiar și când nu zâmbește. Povestea ei nu este doar povestea refugiului, a refugiatului sau a imigrantului, este povestea unei familii care caută pacea. Cand un om îți împărtășește viața lui nu ai cum să nu simți o responsabilitate față de felul în care transmiți mai departe istoria acelei persoane. E emoționant, e important, ai
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]