15,855 matches
-
decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 20 ianuarie 2004, Curtea a statuat că dispozițiile legale criticate nu sunt contrare principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice. În acest sens a statuat că "diferența de tratament juridic în ce privește acordarea plăților compensatorii, introdusă prin textul de lege criticat, între categoria exceptată de societăți comerciale cu capital majoritar de stat și celelalte societăți apare ca justificată, fiind aplicată unor situații diferite". Prin aceeași decizie
DECIZIE nr. 156 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167916_a_169245]
-
lege criticat, între categoria exceptată de societăți comerciale cu capital majoritar de stat și celelalte societăți apare ca justificată, fiind aplicată unor situații diferite". Prin aceeași decizie Curtea a constatat și netemeinicia criticii privind încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție, statuând că "textul criticat nu conține dispoziții prin care să opereze un transfer de proprietate, după cum, prin reglementările sale, nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate al societăților comerciale vizate". Deoarece autorul excepției nu a formulat argumente care să justifice reconsiderarea
DECIZIE nr. 156 din 17 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167916_a_169245]
-
întrucât, potrivit alin. (1) teza a doua din acest articol, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Cu privire la critica de neconstituționalitate față de art. 53 din Constituție, arată, de asemenea, că, în jurisprudența sa în materie, Curtea a statuat că limitarea legală a exercitării dreptului de proprietate este conformă cu dispozițiile constituționale invocate, fiind justificată din punct de vedere social și moral. 'adi, în fine, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate față de art. 45 din Constituție, arată că acest text constituțional
DECIZIE nr. 201 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1, 4 şi 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, ale Legii nr. 85/1992 , în integralitate, precum şi ale Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167921_a_169250]
-
16 aprilie 2004, și Decizia nr. 223 din 18 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate privind aceste dispoziții. În aceste decizii Curtea a statuat că prin Legea nr. 85/1992 a fost consacrată "o normă de justiție socială, întrucât dă posibilitatea chiriașilor să cumpere locuințele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect ��n vechiul sistem statal-juridic. În cazul privatizării unităților din ale căror
DECIZIE nr. 201 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1, 4 şi 6 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, ale Legii nr. 85/1992 , în integralitate, precum şi ale Decretului-lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167921_a_169250]
-
art. 975 din Codul civil, raportat la textul constituțional invocat în cauza de față, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 88 din 19 martie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 9 aprilie 2002, statuând că interdicția cu privire la crearea, prin mijloace frauduloase, a unei stări de insolvabilitate a debitorului constituie o sancțiune care intervine tocmai pentru a proteja dreptul de proprietate și libertatea contractuală. Așadar, dispozițiile art. 975 din Codul civil instituie o garanție legală
DECIZIE nr. 261 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 975 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167975_a_169304]
-
care beneficiază de restituirea în natură a acestora, pe de altă parte, întrucât sunt libere de orice construcții și neafectate de lucrări de investiții. De asemenea, este invocată și încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție, care statuează asupra garantării și ocrotirii proprietății private în mod egal de lege, indiferent de titular, dat fiind că foștii proprietari ai terenurilor din intravilan, terenuri ce sunt afectate de lucrări de investiții, nu beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestora
DECIZIE nr. 195 din 12 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167972_a_169301]
-
2 mai 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, sau Decizia nr. 27 din 12 martie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, Curtea, statuând asupra limitelor competenței sale, a reținut că "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" și nici "nu-și poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normă juridică". De asemenea, este
DECIZIE nr. 195 din 12 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167972_a_169301]
-
În legătură cu neconstituționalitatea alin. 7 al art. 278^1 din Codul de procedură penală, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 414 din 12 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.119 din 29 noiembrie 2004, statuând că limitarea mijloacelor de probă care pot fi administrate la judecarea plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată este justificată de natura juridică a plângerii în discuție, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie
DECIZIE nr. 233 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7, alin. 8 lit. c), alin. 9 şi alin. 11 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168007_a_169336]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 484 din 8 iunie 2005 În cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a II-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii J.-P. Costa, președinte, A. B. Baka, L. Loucaides, C. Bîrsan, K. Jungwiert, M. Ugrekhelidze, doamna A. Mularoni, judecători, și doamna S. Dolle, grefier de secție, după ce a deliberat în Camera de Consiliu la
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
Cu toate acestea, Curtea consideră că suma totală solicitată de reclamanți cu titlu de cheltuieli pentru onorariile avocatei este oarecum excesivă. În aceste condiții și având în vedere elementele pe care le are la dispoziție, precum și jurisprudența în materie, Curtea, statuând în echitate, conform art. 41 din Convenție, apreciază rezonabil să acorde în solidar reclamanților suma de 4.000 euro pentru procedura în fața Curții. C. Penalități de întârziere 68. Curtea hotărăște să aplice majorări de întârziere echivalente cu rata dobânzii pentru
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
locale, anexă la Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea acestuia, prin Decizia nr. 93 din 10 februarie 2005 , nepublicată încă, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată. Prin această decizie, în ceea ce privește problema de neconstituționalitate extrinsecă ridicată de autorii excepției, Curtea a statuat că această critică de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece atât denumirea, cât și cuprinsul textului de lege criticat "reglementează norme de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 215/2001 referitoare la validarea mandatului consilierilor locali, norme ce nu sunt de
DECIZIE nr. 159 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168028_a_169357]
-
drepturi". Astfel, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului constituțional de a alege, Curtea reține că opțiunea politică exprimată de alegător în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic. Având în vedere acest argument, prin decizia sus-menționată Curtea a statuat că "a accepta ca un candidat ales, care a figurat pe lista unui partid, să părăsească partidul înainte de a fi validat și de a intră în exercitarea mandatului său ar reprezenta o modificare a configurației politice a consiliului local, configurație
DECIZIE nr. 159 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168028_a_169357]
-
pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite prin Constituție". În consecință, Curtea observă că dispozițiile legale criticate nu cuprind nici o dispoziție prin care cetățenii ar fi împiedicați să candideze la funcția de consilier local. De asemenea, Curtea a statuat că nici prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate, având în vedere că textul legal criticat reglementează o obligație legală pe care toți cetățenii trebuie să o respecte. Curtea reține că eventuala neconcordanță dintre textul de lege
DECIZIE nr. 159 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168028_a_169357]
-
de lege criticat nu contravine, de asemenea, prevederilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece acesta se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei criticate, fără privilegii sau discriminări. În acest sens, Curtea a statuat în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 1/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, faptul că nu este contrară principiului egalității instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac
DECIZIE nr. 259 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168058_a_169387]
-
legale criticate nu contravin Constituției, ci, dimpotrivă, prin instituirea lor "s-a avut în vedere necesitatea eliminării unor posibilități de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale care ar impieta asupra desfășurării în condiții normale a procesului penal". Arată că, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorul poate institui reguli speciale în considerarea unor situații deosebite. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIE nr. 213 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. 2 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168076_a_169405]
-
25 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 18 martie 2005, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate care priveau art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 , statuând că "beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este și prima de concediu, nu constituie un drept constituțional fundamental, iar prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în privința reglementării lor. În consecință, legiuitorul este în drept să le acorde, să
DECIZIE nr. 129 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătoreşti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 şi ale art. 50 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168080_a_169409]
-
instanței de judecată potrivit noilor reglementări. Ca atare, nu se poate reține o încălcare a principiului egalității, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție". Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât excepția de neconstituționalitate invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 141 din 15 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă şi ale art. II alin. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168073_a_169402]
-
excepției este lipsită de temei, întrucât din examinarea argumentelor acestuia se constată că de fapt critica de neconstituționalitate vizează o situație tranzitorie, reglementată de art. II din Legea nr. 195/2004 , dispoziții asupra cărora Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, statuând că acestea nu contravin Legii fundamentale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 25 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 3.959/2004, Curtea de Apel Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIE nr. 212 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168132_a_169461]
-
este utilizată pentru administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de către un alt organ judiciar decât cel care instrumentează cauza penală, în vederea asigurării operativității procesului penal și a îndeplinirii exigențelor unui proces echitabil. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă de altfel din prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție. În sfârșit, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reținută nici
DECIZIE nr. 180 din 29 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 şi art. 133 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168129_a_169458]
-
din Constituție. Astfel, prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 257 din 17 iunie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 iunie 2003, în ceea ce privește încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44, s-a statuat că "regimul legal al construcțiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate. În măsura în care, însă, dobândirea dreptului de proprietate are loc fără respectarea condițiilor prevăzute de lege, ca și în cazul în care exercitarea dreptului de proprietate se abate de la
DECIZIE nr. 199 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168140_a_169469]
-
necorespunzătoare, sancțiunea nerespectării acestei obligații - desființarea construcției - nefiind contrară prevederilor constituționale menționate. Chiar dacă în prezenta cauză excepția de neconstituționalitate privește art. 28 alin. (1) și art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 , republicată în 2004, cele statuate prin decizia amintită își mențin valabilitatea, întrucât textele de lege sunt criticate sub aceleași aspecte. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIE nr. 199 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168140_a_169469]
-
această situație, aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ca urmare, criticile formulate trebuie analizate în acest context, care explică și interesul promovării excepției de neconstituționalitate, autorii excepției fiind nemulțumiți de soluția legislativă consacrată de textul criticat. Or, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa, stabilirea competenței, precum și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor
DECIZIE nr. 240 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi ale art. 278 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168133_a_169462]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993, că încălcarea principiului egalității și discriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Mai mult, s-a statuat în jurisprudența Curții că "inegalitatea reală, care rezultă din diferența de situații, poate justifica reguli distincte, în funcție de scopul legii". În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate. Prevederile art.
DECIZIE nr. 202 din 14 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168185_a_169514]
-
mod legal, iar limitele casării au fost determinate cu dificultate, cu efecte negative asupra celerității și calității actului de justiție. De asemenea, arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 310 din 8 iulie 2004 , statuând că dispozițiile art. 302^1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
DECIZIE nr. 226 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168186_a_169515]
-
de exigențele administrării justiției, fără însă ca aceste condiționări să aducă atingere substanței dreptului sau să-l lipsească de efectivitate. În sensul considerentelor expuse mai sus, Curtea Constituțională are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că scopul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este "să apere nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective" (Cazul Airey contra Irlandei, 1979, și Cazul Artico contra Italiei, 1980). Într-o cauză similară celei deduse
DECIZIE nr. 226 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168186_a_169515]