11,425 matches
-
coloană era un spațiu liber, urma un spațiu închis până la cincea coloană, cu o balustradă de marmoră; de la a cincea coloană până la peretele de vest, era așezată statuia lui Zeus pe un soclu din marmură albastră de Eleusis. Din măreața statuie ridicată lui Zeus la Olympia nu a rămas decât soclul. Aspectul ei ar fi rămas necunoscut, dacă Pausanias nu ne-ar fi lăsat bogata și amănunțita sa descriere. Autorul acestei opere, Phidias, era atenian, prieten și sfătuitor al lui Pericle
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
soclul. Aspectul ei ar fi rămas necunoscut, dacă Pausanias nu ne-ar fi lăsat bogata și amănunțita sa descriere. Autorul acestei opere, Phidias, era atenian, prieten și sfătuitor al lui Pericle. Era deja cunoscut, după ce realizase cu puțin timp înainte statuia reprezentând pe Athena Parthenos din templul Parthenon de pe colina Acropolis din Atena. În mod asemănător, statuia lui Zeus a fost executată în tehnica chryselephantină, din lemn îmbrăcat în foi de aur și cu plăci de fildeș. După cum spune Pausanias, sculptorul
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
amănunțita sa descriere. Autorul acestei opere, Phidias, era atenian, prieten și sfătuitor al lui Pericle. Era deja cunoscut, după ce realizase cu puțin timp înainte statuia reprezentând pe Athena Parthenos din templul Parthenon de pe colina Acropolis din Atena. În mod asemănător, statuia lui Zeus a fost executată în tehnica chryselephantină, din lemn îmbrăcat în foi de aur și cu plăci de fildeș. După cum spune Pausanias, sculptorul a lucrat la opera sa într-o clădire care se afla la vest de "Altis" și
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
se afla la vest de "Altis" și care era cunoscută și șase secole mai târziu sub numele de "atelierul lui Phidias". El a avut drept colaboratori, un pictor - fratele său, Panaenos - și un gravor, Colotes, originar din insula Paros. După ce statuia a fost complet gata în atelier, ea a fost demontată și transportată piesă cu piesă în templu, unde a fost remontată pe soclul de marmoră dinainte pregătit. Statuia avea înălțimea de aprox. 12 m, iar soclul nu depășea 14 m
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
fratele său, Panaenos - și un gravor, Colotes, originar din insula Paros. După ce statuia a fost complet gata în atelier, ea a fost demontată și transportată piesă cu piesă în templu, unde a fost remontată pe soclul de marmoră dinainte pregătit. Statuia avea înălțimea de aprox. 12 m, iar soclul nu depășea 14 m, înfățișându-l pe Zeus așezat pe un tron cu un spătar înalt, bogat decorat. În mâna dreaptă ținea o Victorie, lucrată în fildeș și aur, capul era încununat
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
lupte ale lui Heracles și ale lui Tezeu cu amazoanele, pe soclu, Afrodita ieșea din spuma mării. Expresia feței lui Zeus imprima privitorului o profundă emoție. Forța și în același timp seninătatea au impresionat pe toți cei care au privit statuia și a căror părere s-a păstrat ca mărturie scrisă. În fața statuii exista un bazin care conținea uleiul necesar întreținerii, având în același timp și rolul unei enorme oglinzi în care se reflecta statuia. Publicul nu se putea apropia de
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
Afrodita ieșea din spuma mării. Expresia feței lui Zeus imprima privitorului o profundă emoție. Forța și în același timp seninătatea au impresionat pe toți cei care au privit statuia și a căror părere s-a păstrat ca mărturie scrisă. În fața statuii exista un bazin care conținea uleiul necesar întreținerii, având în același timp și rolul unei enorme oglinzi în care se reflecta statuia. Publicul nu se putea apropia de statuie, nici nu o putea vedea în în fiecare zi. Antioh al
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
pe toți cei care au privit statuia și a căror părere s-a păstrat ca mărturie scrisă. În fața statuii exista un bazin care conținea uleiul necesar întreținerii, având în același timp și rolul unei enorme oglinzi în care se reflecta statuia. Publicul nu se putea apropia de statuie, nici nu o putea vedea în în fiecare zi. Antioh al IV-lea Epifanul (175 - 164 î.Ch.), regele Siriei elenistice, a oferit templului o draperie de purpură, care a fost montată în fața
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
și a căror părere s-a păstrat ca mărturie scrisă. În fața statuii exista un bazin care conținea uleiul necesar întreținerii, având în același timp și rolul unei enorme oglinzi în care se reflecta statuia. Publicul nu se putea apropia de statuie, nici nu o putea vedea în în fiecare zi. Antioh al IV-lea Epifanul (175 - 164 î.Ch.), regele Siriei elenistice, a oferit templului o draperie de purpură, care a fost montată în fața statuii și nu era îndepărtată decât la
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
Publicul nu se putea apropia de statuie, nici nu o putea vedea în în fiecare zi. Antioh al IV-lea Epifanul (175 - 164 î.Ch.), regele Siriei elenistice, a oferit templului o draperie de purpură, care a fost montată în fața statuii și nu era îndepărtată decât la solemnități. Lumina care pătrundea în templu și cea dată de flacăra parfumurilor care ardeau pe trepiede de bronz, era suficientă pentru a îmbrățișa toată măreția statuii. Umbre și lumini jucau pe sandalele de aur
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
draperie de purpură, care a fost montată în fața statuii și nu era îndepărtată decât la solemnități. Lumina care pătrundea în templu și cea dată de flacăra parfumurilor care ardeau pe trepiede de bronz, era suficientă pentru a îmbrățișa toată măreția statuii. Umbre și lumini jucau pe sandalele de aur, prin cutele mantiei bogat drapate, pe torsul palid de fildeș, pierzându-se pe fața calmă și fruntea senină, în ochii care concentrau toată viața statuii. Nu se cunosc cu siguranță împrejurările în
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
era suficientă pentru a îmbrățișa toată măreția statuii. Umbre și lumini jucau pe sandalele de aur, prin cutele mantiei bogat drapate, pe torsul palid de fildeș, pierzându-se pe fața calmă și fruntea senină, în ochii care concentrau toată viața statuii. Nu se cunosc cu siguranță împrejurările în care a dispărut opera lui Phidias. La aproape 60 de ani după terminarea lucrării, plăcile de fildeș au început să se desprindă, fiind nevoie de o restaurare. Se presupune că statuia ar fi
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
toată viața statuii. Nu se cunosc cu siguranță împrejurările în care a dispărut opera lui Phidias. La aproape 60 de ani după terminarea lucrării, plăcile de fildeș au început să se desprindă, fiind nevoie de o restaurare. Se presupune că statuia ar fi fost distrusă o dată cu incendierea templului în anul 408 d.Hr. După unii cercetători, ea ar fi fost dusă la Constantinopol din ordinul împăratului Teodosiu al II-lea, unde ar fi fost distrusă de un incendiu în anul 475
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
sub conducerea istoricului Ernest Curtius, a descoperit un mare număr de edificii și ansambluri, precum și un număr impresionant de obiecte, monede, inscripții, obiecte de ceramică. Cu această ocazie, s-au descoperit și numeroase fragmente ale templului lui Zeus precum și soclul statuii. În afară de descrierile amănunțite ale lui Pausanias, mai există un document destul de important, care permite cercetătorului modern să-și facă o idee generală asupra înfățișării statuii: o monedă de bronz din Elida, din timpul împăratului roman Hadrian (117-138). Un aspect general
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
Cu această ocazie, s-au descoperit și numeroase fragmente ale templului lui Zeus precum și soclul statuii. În afară de descrierile amănunțite ale lui Pausanias, mai există un document destul de important, care permite cercetătorului modern să-și facă o idee generală asupra înfățișării statuii: o monedă de bronz din Elida, din timpul împăratului roman Hadrian (117-138). Un aspect general al statuii lui Zeus este redat și într-o pictură murală din epoca romană, descoperită în 1888 la Eleusis.
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
descrierile amănunțite ale lui Pausanias, mai există un document destul de important, care permite cercetătorului modern să-și facă o idee generală asupra înfățișării statuii: o monedă de bronz din Elida, din timpul împăratului roman Hadrian (117-138). Un aspect general al statuii lui Zeus este redat și într-o pictură murală din epoca romană, descoperită în 1888 la Eleusis.
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
apare, chiar dacă confuzia și confundarea cu martirul Alexandru din via Nomentana a persistat. Rămășițele sale sunt venerate la Stavelot, la Aschaffenburg pe Main și la Freising, în Bavaria. În prima reprezentare cunoscută, sfântul Alexandru este reprezentat pe catedră ca Pontif (statuie pe fațada bisericii din Lucca, dedicată lui Alexandru în sec. al XI-lea, cu însoțitorii Evențiu și Theodolus, cu care conform tradiției - eronate - a fost martirizat. Apare în relicviarul de argint bătut de la Godefroid de Huy, relicviar executat la cererea
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
una va supraviețui."" Irina și Jack Bristow au văzut un cal, care, sub lumina emisă de Dispozitivul Mueller, apărea roșu, însângerat (fapt ce a determinat-o pe Irina să recite profeția); Nadia, chiar înainte de a fi capturată, a trecut pe lângă statuia unui înger care căzuse de pe o clădire.
Rambaldi () [Corola-website/Science/303771_a_305100]
-
al Doilea Război Mondial parcul s-a numit Parcul Scudier. De la începutul anilor 1950 și până în 1955 parcul s-a numit Parcul I. V. Stalin, apoi Parcul Central. Din 2015 denumirea parcului este . În 1881 în parc a fost amplasată statuia generalului Scudier, în mărime naturală, din fontă aurită. Inscripțiia, în limba germană, de pe soclu era: în traducerea lui Ilieșiu: Această statuie a fost distrusă la 26 octombrie 1918, în contextul tulburărilor determinate de prăbușirea frontului austro-ungar, ulterior pe soclul ei
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
Parcul I. V. Stalin, apoi Parcul Central. Din 2015 denumirea parcului este . În 1881 în parc a fost amplasată statuia generalului Scudier, în mărime naturală, din fontă aurită. Inscripțiia, în limba germană, de pe soclu era: în traducerea lui Ilieșiu: Această statuie a fost distrusă la 26 octombrie 1918, în contextul tulburărilor determinate de prăbușirea frontului austro-ungar, ulterior pe soclul ei fiind instalat un ceas. Monumentul arată recunoștința bănățenilor pentru Delavrancea, care a militat pentru unirea Transilvaniei cu România. Monument istoric (LMI
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
pe locul unde era anterior. Bustul, de bronz, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu este situat la nord de Aleea Personalităților (poziția „Y” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală și a fost dezvelit la 30 martie 2009. Acum, în locul statuii lui Scudier este amplasat Monumentul Ostașului Român, sculptat de Ion Vlad. Monumentul, din marmură de Rușchița, a fost dezvelit la 30 decembrie 1962, iar inițial a fost dedicat „ostașului sovietic eliberator”, motiv pentru care s-a propus să fie mutat
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
marmură de Rușchița, a fost dezvelit la 30 decembrie 1962, iar inițial a fost dedicat „ostașului sovietic eliberator”, motiv pentru care s-a propus să fie mutat în cimitirul militar sovietic din Calea Lipovei, iar în locul său să fie refăcută statuia generalului Scudier. Însă în cimitir există un alt monument al ostașului sovietic și se consideră că monumentul din parc are o mare valoare artistică și că nu este neapărat al ostașului sovietic, deoarece în epocă toate armatele din Estul Europei
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
două tipuri de idoli, și anume: idoli în picioare și idoli în poziție șezândă. Se consideră ca reprezentativă pentru această cultură statueta unui bărbat în poziție șezută, denumită „Gânditorul” și descoperită la Cernavodă. Gânditorul de la Cernavodă, care nu este singura statuie de acest tip descoperită, a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Gânditorul de la Hamangia”. Indivizii din Comunitatea Hamangia se ocupau cu pescuitul, vânătoarea, dar și cu cultivarea plantelor sau creșterea animalelor domestice. Așa-numitul Gânditor de la Hamangia este de
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
ajuns să fie cunoscut sub numele de „Gânditorul de la Hamangia”. Indivizii din Comunitatea Hamangia se ocupau cu pescuitul, vânătoarea, dar și cu cultivarea plantelor sau creșterea animalelor domestice. Așa-numitul Gânditor de la Hamangia este de fapt un complex de două statui, Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice. Bărbatul are coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini. Statuia este extrem de stilizată și
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]
-
un complex de două statui, Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul reprezintă un bărbat așezat pe un scăunel, scăunelul respectiv fiind o replică fidelă a scăunelelor de piatra neolitice. Bărbatul are coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini. Statuia este extrem de stilizată și nu transmite nici un fel de date despre vârsta sau statutul Gânditorului. Gânditorul este insoțit de o variantă feminină la fel de stilizată. Femeia nu stă pe nici un fel de scaun, și ține mâinile amândouă pe un picior. Se
Cultura Hamangia () [Corola-website/Science/303821_a_305150]