64,222 matches
-
parte, de cea prezentă la nivel fizic, obiectiv, de conținut, iar, pe de altă parte, de cea prezentă în receptarea acestor programe de publicul vizat? Mai mult, dacă o astfel de acoperire nu există, cum se poate explica acest fapt? Teorii despre violența televizuală și impactul ei De ce ne preocupă violența televizuală și mai ales impactul ei asupra tinerilor telespectatori? Problema violenței din mass-media și, mai ales, a violenței din emisiunile de ficțiune este la fel de veche ca însăși televiziunea. Astfel, „debuturile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unui comportament violent și, în special, nu se poate vorbi cu certitudine despre influența violenței televizuale asupra copiilor și a adolescenților, adică exact segmentul de public care suscită o grijă specială din partea autorităților de control din domeniul audiovizualului. Toate aceste teorii fac să existe o legitimitate a demersului nostru, fac ca problema urmărilor expunerii copiilor la violență televizuală să nu-și fi pierdut actualitatea. Din contră, am putea spune, se mărește miza în răspunsul la această problemă, prin faptul că, poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mixt, în care se întrepătrund elementele de real cu cele de fantastic, s-a dovedit a fi mai violent decât un univers cu un grad mare de autenticitate. Contextualizarea violenței din desenele animate Așa cum au arătat-o și unele dintre teoriile receptării (în special cele care au pornit de la estetica fenomenologică), problema conținuturilor cu potențial nociv nu se pune „în sine”, ci trebuie corelată cu alte caracteristici ale respectivelor conținuturi, care le construiesc semnificația finală. Aceasta deoarece, așa cum spuneam la început
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
7% la 11-14 ani, ajungând, în final, la 41,5% la 15-18 ani. Această evoluție a procentelor poate fi explicată prin așa numitul proces de „imunizare” la violență („blazare”, pierderea sensibilității față de acest fenomen), proces despre care se vorbește în teoriile comunicării ca fiind generat de consumul de mass-media, în general, și de conținuturi violente, în special. Se remarcă de asemenea că, odată cu procesul de maturizare, are loc și o diminuare a efectelor legate de subconștient și inconștient, procentul celor cărora
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de a subevalua violența televizuală, nu explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nu explică inversiunile care se întâlnesc între frecvența reală a scenelor de violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este familiarizat din basme, și „suportă” violența în această logică. Pe de altă parte o explicație la fel de validă a subevaluării violenței de câtre copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței televizuale conform teoriilor mai sus enunțate. În acest sens, dacă influența deja este resimțită, dacă violența televizuală a produs deja mutații la nivel perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
audienței să fie puternice, uniforme și imediate. Ca răspuns la această teză ce lega indisolubil fascismul de mass-media, cercetătorii americani au minimizat efectele pe care mijloacele de masă le au asupra societății formulând, de-a lungul timpului, o serie de „teorii ale influenței selective” (DeFleur, Ball-Rokeach, 1999) ale mass-media ce consideră efectele acestora asupra populației ca fiind medii, atât ca intensitate, cât și ca timp de manifestare și dependente de caracteristicile audienței. Dacă în ceea ce privește populația adultă, studiile recente de audiență vizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la regulile de comportament pe care le adoptă, cu atât mai mult cu cât oferta televiziunilor nu este adecvată acestei categorii de vârstă, copiii urmărind în special emisiuni care nu li se adresează. Bibliografie DeFleur, Melvin L., Ball-Rokeach, Sandra (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași: Editura Polirom. Drăgan, Ioan (1996), Paradigme ale comunicării de masă, Casa de editură și Presă Șansa SRL, București. Dâncu, Vasile (2000), Călăuzitorii ochi de sticlă ai televiziunilor, Tara telespectatorilor fericiți, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Morley, David
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Educația presupune a scoate individul „din starea de natură” și a-l introduce „în starea de cultură”. Despre rolul său, puterea educației și ponderea ei în dezvoltarea psihică a omului s-au formulat, de-a lungul timpului, diverse concepții și teorii. Formarea omului ca om - iar în acest proces, rolul, posibilitățile și limitele educației - este o problemă care s-a discutat și se discută intens. Atitudinile posibile în problema eficienței educației sunt: pozitive, limitat pozitive și negative. Educației îi revine rolul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Coman, Mihai (1996), Din culisele celei de a patra puteri, București: Editura Carro. Coman, Mihai (1999), Introducere în sistemul Mass-media, Iași: Editura Polirom. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus, (1995). Agresivitatea umană. Studiu Etiologic, București: Editura Trei. De Felur M., Sandra Ball Rokeach (1999), Teorii ale comunicarii de masa, Iași: Editura Polirom, 218. Habermas, J., (1987), Theorie de l’age communicationnel, Paris: Fayord. Lazăr, Judith. (2003). Televiziunea - la originea violenței tinerilor?, în A. Neculau (coord.), Manual de psihologie socială, Iași: Editura Polirom. Lazarsfeld, P., R.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
proveniți din categorii sociale diferite nu pot avea destine socioprofesionale identice atât timp cât nivelul de educație al fiilor/fiicelor depinde de statusul social al tatălui, iar satusul social al fiilor/fiicelor depinde de nivelul de educație atins de către aceștia. De asemenea, teoria reproducției sociale, cunoscută mai ales în varianta elaborată de P. Bourdieu, a fost dezvoltată în Franța de către L. Althusser (1977) și scoate în evidență tocmai efectele organizării sistemului de învățământ asupra destinului socioprofesional al individului. El descrie sistemul de învățământ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
L. Althusser (1977) și scoate în evidență tocmai efectele organizării sistemului de învățământ asupra destinului socioprofesional al individului. El descrie sistemul de învățământ ca principala rețea de difuzare-inculcare a ideologiei clasei dominante. Ideea va fi preluată și dezvoltată sub forma teoriei celor două rețele de școlarizare de către adepții săi Ch. Baudelot și R. Establet, în Franța, iar în SUA, de către S. Bowles și H. Gintis - teoria corespondenței. Ideea de bază a celor două teorii este aceea că sistemul de învățământ, deși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
rețea de difuzare-inculcare a ideologiei clasei dominante. Ideea va fi preluată și dezvoltată sub forma teoriei celor două rețele de școlarizare de către adepții săi Ch. Baudelot și R. Establet, în Franța, iar în SUA, de către S. Bowles și H. Gintis - teoria corespondenței. Ideea de bază a celor două teorii este aceea că sistemul de învățământ, deși susține că asigură egalitatea de șanse la educație tuturor indivizilor, indiferent de originea lor socială, datorită modului în care este organizat - pe două filiere, una
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
va fi preluată și dezvoltată sub forma teoriei celor două rețele de școlarizare de către adepții săi Ch. Baudelot și R. Establet, în Franța, iar în SUA, de către S. Bowles și H. Gintis - teoria corespondenței. Ideea de bază a celor două teorii este aceea că sistemul de învățământ, deși susține că asigură egalitatea de șanse la educație tuturor indivizilor, indiferent de originea lor socială, datorită modului în care este organizat - pe două filiere, una primar-profesional și alta secundar-superior - produce inegalitatea de șanse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
indivizilor, indiferent de originea lor socială, datorită modului în care este organizat - pe două filiere, una primar-profesional și alta secundar-superior - produce inegalitatea de șanse. Modul de organizare a sistemului de învățământ pe două rețele distincte și separate, susțin adepții acestor teorii, se suprapune peste diviziunea socială a muncii: ocupații manuale și ocupații non-manuale. Pe parcursul școlarizării, odată cu informațiile și cunoștințele, elevii își însușesc și comportamente, atitudini, valori specifice celor două categorii ocupaționale. „Astfel, în colegii și licee activitățile elevilor sunt în mod
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
informații în locul și în momentul în care se întâmplă fenomenul studiat. Odată terminată această fază, cercetătorul pune cap la cap toate informațiile colectate, ca într-un joc de puzzle și încearcă să conceapă o imagine coerentă (și, de ce nu, o teorie proprie) despre fenomen. Minusurile acestui tip de abordare se leagă de gradul înalt de subiectivitate al fiecăruia dintre noi; la limită, dacă mai mulți cercetători ar studia unul și același fenomen, fiecare dintre ei ar putea să conceapă o teorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
teorie proprie) despre fenomen. Minusurile acestui tip de abordare se leagă de gradul înalt de subiectivitate al fiecăruia dintre noi; la limită, dacă mai mulți cercetători ar studia unul și același fenomen, fiecare dintre ei ar putea să conceapă o teorie proprie. Faptul acesta mai este întărit și de calificările diferite ale cercetătorilor calitativiști: una este a ști să faci un interviu ori să moderezi un focus-group, cu totul altceva este să interpretezi corect informațiile culese. Apoi, cele mai mari rețineri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
singura circumstanță prin care toate cazurile concordă (în care fenomenul se produce) este cauza A. În acest fel, spunem că am minimizat numărul de cauze considerate necesare producerii unui fenomen. Tabelul de adevăr și minimizarea acestuia Atunci când se construiește o teorie despre producerea unui fenomen, numărul de cauze poate să fie mai mare, iar numărul de combinații posibile de prezență-absență a fiecăreia crește în mod exponențial. De exemplu, pentru două cauze numărul maxim de combinații cauzale posibile este 4 (adică 22
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o excludere totală dintr-o mulțime, ci faptul că apartenența este extrem de slabă: este mai mult în afara mulțimii decât înăuntrul ei. Mulțimile vagi reprezintă un concept inovator în matematică propus în 1965 de Lotfi Zadeh, fiind o extensie a clasicei teorii a mulțimilor. În urma numeroaselor presiuni metodologice, Ragin (2000) și-a revizuit întregul algoritm, adaptând și teoria lui Zadeh la științele sociale. Fără a recurge la demonstrații complicate, se poate nuanța diferența calitativă dintre abordarea binară și abordarea mulțimilor vagi, prin intermediul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în afara mulțimii decât înăuntrul ei. Mulțimile vagi reprezintă un concept inovator în matematică propus în 1965 de Lotfi Zadeh, fiind o extensie a clasicei teorii a mulțimilor. În urma numeroaselor presiuni metodologice, Ragin (2000) și-a revizuit întregul algoritm, adaptând și teoria lui Zadeh la științele sociale. Fără a recurge la demonstrații complicate, se poate nuanța diferența calitativă dintre abordarea binară și abordarea mulțimilor vagi, prin intermediul a două posibile tipuri de concluzii în urma studierii aceluiași fenomen. Reluând exemplul cu democrația (notată prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ci de Ionela. Concluzia este că Ionel nu prea poate explica de ce s-a îndrăgostit și că, de fapt, nu este conștient de motivul real pentru care el are acest sentiment. Vom întreba un psiholog. El va spune: există unele teorii, dar sunt discutabile. De fapt, încă nu știm de ce oamenii se îndrăgostesc de o anumită persoană și nu de alta. Și este normal că nici Ionel nu prea știe de ce s-a îndrăgostit de Ionela. Că s-a îndrăgostit este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
integrării în Uniunea Europeană, al schimbărilor sociale provocate de apariția Internetului și a telefoniei mobile, ce se întâmplă cu generația tânără și cu celelalte generații? Iată câteva întrebări provocatoare adresate sociologilor, la care nu putem răspunde fără a face apel la teoriile cu privire la generație și vârsta socială. În acest context, iată importanța prezenței acestui capitol în lucrarea de sociologie a profesorului Schifirneț, un capitol pe care, așa cum spuneam, nu îl găsim în multe dintre cărțile de profil. Cel de-al doilea capitol
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lucrurile, am putea opina noi, atunci realizarea unei Uniuni Europene ,coezive economic și social, sau, mai mult, a unei identități europene, pare să nu fie o țintă realizabilă în doar câțiva ani sau zeci de ani. Iată că, dincolo de definițiile, teoriile și clasificările științifice prezente în carte, făcând apel la nume mari ale sociologiei și antropologiei, ca: R.K. Merton, G. Allport, Milton G. Gordon, C. Lévi-Strauss etc., Constantin Schifirneț se implică activ în problemele cetății, căutând să dea răspunsul său la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și anticipare a comportamentului lor, de luare a unor decizii corecte pentru ei, dar și pentru menținerea sau creșterea eficienței organizației căreia îi aparțin. Din punct de vedere al stilului de redactare, conținutul manualului este temeinic și sistematic elaborat; fiecare teorie discutată în capitolele lucrării este exemplificată, pornind de la situații generate de mediul familial, școlar sau profesional. Exemplificarea teoriilor este realizată prin intermediul unui limbaj nepretențios, ce permite cititorilor nefamiliarizați cu termenii științifici ai psihologiei să-l studieze cu ușurință; de fapt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]