10,579 matches
-
pus oala-n cap În loc de pălărie Cât va sta în ger Frig să nu-i mai fie. 97 ¾ PRIM|VARĂ Cântec de primăvară de Elenă Dragoș Sus pe dealuri, primăvara, Umblă și presară flori; Și-n văzduhul de matase Se zăresc, vâslind, cocori. În oraș unde se-nalță Șiruri lungi de blocuri noi Rândunica cea voioasa Se intoarce înapoi. Primăvară, primăvara, Roagă tu o rândunea, Ca să vină să-și clădească Cuib lângă fereastra mea. Primăvară Mică floare, ghoicel, Esti frumos și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să dau timpul înapoi și sa pășesc pragul grădiniței cu pereți colorați și cu panouri cu eroii din povești. Aș vrea să o văd din nou pe bunica cum vine după mine la ora șaisprezece, ridicând ușor capul să mă zărească printre copiii ce ieșeau pe poarta grădiniței. Mi-e dor să merg pe aleea școlii, visând să ajung și eu în clasa întâi. Mi-e dor de înfățișarea mea și de privirea nevinovată de atunci: un copil micuț, cu părul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
amănunte furnizate de generalul Milicescu, după ce le descrie frumusețea pletelor blonde și-a lor gingașă splendoare, unduind, cosițe mândre, pânʹ pe t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Toți se priviră însă treji și semeți când Lăzărel Griga, împlinindu-și timpul, se opri în marginea codrului și dădu un strigăt ascuțit și speria t. A doua oară bătea luna, și, sub o pâclă argintie, pe-o costișă, se zăriră așezări negre de oameni. - Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, măria ta... vorbi șătrarul. Acu îmi dai voie, măria ta, să mai răcnesc odată? - Răcnește, șătrarule, dacă ai plăcere, se învoi râzând beizade Alecu. Răzeșul slobozi încă un chiot ascuțit. Îndată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sau Polonia. Înainte de a intra în târgul Vasluiului, călătorul se oprea la „Hanul lui Angheluță”, situat la întretăierea drumului ce venea de peste dealul Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în bătaia soarelui. Pe toată muchea dealului se ridicau case boierești, alături de biserică se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cu roadele bogate și cu tristețea ei solitară a venit și la noi. De pe un câmp cu iarbă arămie, o fetiță se uita pe cer și în jur. Ea vedea cum cocorii se duc, se duc și nu se mai zăresc. Rândunelele și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
seară de toamnă răcoroasă. Hohotirea despletită a vântului mătură frunzele căzute din copacii cu veșmânt de aramă. În depărtare se aude gălăgios un stol de păsări care s au încăpățânat să mai rămână. Ele se îndreaptă spre miază zi, abia zărindu-se pe cerul plumburiu. Norii fug, goniți de vânturile înălțimilor. Dinspre grădini, vin adieri cu miresme de crizanteme. Amintirea frumoaselor zile de vară se cuibărește în sufletul meu, învăluindu-mă cu nostalgia ei, cu speranța că ne vom mai bucura
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de crizanteme. Amintirea frumoaselor zile de vară se cuibărește în sufletul meu, învăluindu-mă cu nostalgia ei, cu speranța că ne vom mai bucura de lumina binefăcătoare a soarelui. Păsările, stând la înălțime, pe crengile copacilor, sunt primele care o zăresc venind din depărtare pe vestita Doamnă-Toamna. Vrăbiile, gureșe cum sunt, încep a face o zarvă menită să trezească toată suflarea. Copacii tânjesc după razele călduroase ale soarelui, după cântecul păsărilor, după verdele din jur și de pretutindeni. Frunzele amorțite de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
albit de mantia ei argintie. Pădurea cea de odinioară este îmbrăcată toată în alb. Eliza Chelaru AMURG DE TOAMNĂ S-a dus soarele, nu se mai vede nimic, doar o umbră roșiatică rămasă în urmă străpunge cerul. Luna mare se zărește palid din ceață. Vântul aspru și rece, biciuindu-te peste față, îți aduce aminte că e toamnă. Frunzele, mai astă-vară verzi și mândre, au îmbătrânit și s-au îngălbenit, iar copacii rușinoși că poartă o asemenea povară, o scutură mânioși
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu brațe urâte și lungi. Fiecare arătare are ceva pe brațe. Dau impresia a fi niște tălpi croite de papuci. Fiecare e mai mare, mijlocie sau mai mică. Codițele lor sunt ca niște bețișoare subțiri. Printre umbre și fantasme , se zăresc doi ochi strălucitori și înfricoșători. O formă ciudată cu sprâncene în formă de V sta pe un braț al unei arătări. Deodată își ia zborul, căci se aud fâlfâiri de aripi în văzduhul mohorât.Violetul amurgului nu lasă ca tălpilor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-un loc într altul. Sclipirile stelelor se zăresc pe bolta întunecată. Robert Brașoveanu DATINI DE IARNĂ Este iarnă. S-a lăsat gerul și ninsoarea a căzut. Fulgii albi plutesc de parcă ar fi niște fluturi jucăuși. Odată cu iarna, s-au ivit și datinile de iarnă:Plugușorul,Capra,Ursul. Copiii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
-l iubește mama lui. Liviu-George Vasilache LĂBUȘ Ieșind de la școală, mă plimbam prin livada din față. Fiind primăvară, pomii mă îmbătau cu mirosul lor plăcut. Deodată am auzit schelălăitul unui cățel M-am îndreptat într-acolo . Lângă un copac, se zărea un cățeluș șchiop. Se uita așa de galeș la mine, parcă mă implora să-l ajut. Era atât de frumos ! Parcă mi-era frică să-l ating. Dar am prins curaj și l-am luat în brațe. Mâinile mele mici
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nu o poți închide niciodată. Ea va fi mereu deschisă pentru cei care vor să i cunoască măreția și grandoarea. Andra Andrei BUCURIA DE A CITI Era o zi frumoasă de vară. Mă plimbam prin grădina bunicilor și deodată am zărit un caiet. Am deschis prima pagină și am citit : A fost odată un prinț.... Eram uluită de povestea pe care o citeam... Dar..stupoare !...lipsea tocmai sfârșitul ! M-am dus la bunica și ea mi-a spus că acel caiet
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pahar și cea mai importantă. Totul este o ploaie a lacrimilor. Fiecare deosebită de cealaltă, fermecătoare prin ea însăși, diferită și totuși mereu aceeași. Mădălina Mocanu ÎN INIMA CODRULUI Mă uit speriată în jur, căutând cu privirea ochii inamicului...Îi zăresc și mă ascund grăbită în scorbură...dacă mă prindea... Inima îmi revine la normal. Blana zburlită mi se liniștește. Ce mă fac eu, o mică veveriță în codrul ăsta ?-mă întreb în gând. Observ în alunul de lângă mine câteva alune
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Occidentului. Călătorind prin împrejurimile Parisului, era de ajuns să vadă, din fuga autocarului, lanuri întinse cu maci ori să treacă pe sub arcurile umbrite ale unei păduri de fag pentru a se trezi dintr-o dată , visând, în Câmpia Munteniei și să zărească o creastă înzăpezită a Alpilor pentru a-și aminti de ascensiunile sale din tinerețe, în timp de iarnă, având ca țintă Piatra Arsă din Bucegi; să umble singuratic printr-un cartier oarecare al Parisului, pe timpul când infloreau fantomatic zarzării, ca să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu Elsa într-o berărie, [...] viața mea ar fi fost alta." Ca în apropierea unei mari surse de energie, el simte instinctiv, dar nelămurit, prezența celuilalt tărâm, care îi este predestinat:”, „simțea deasupra capului aceeași lumina albă, incandescentă, orbitoare [...]. Când zări de departe umbra deasă a nucilor, simți cum începe să-i bată inima și grăbi ușor pasul.” Ultimul semn al realului pe care îl lasă în urmă, „tramvaiul gemând metalic”, se depărtează; hotărârea este luată: „Prea târziu! exclamă. Prea tarziu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
precum și însușirile tutror elementelor. Întovărășit mai apoi, pe lângă emisarul satanei, de un câine savant și un cal năzdrăvan, Faust va cutreiera 16 ani prin Europa. La Roma el va face o sumedenie de farse papei, în Veneția lumea îl va zări zburând deasupra palatelor, iar în Constantinopol se va înfățișa sultanului în același chip de vrăjitor. Ajuns la curtea unui conte occidental va procura în câteva ore fructe exotice în plină iarnă și mai apoi va da o serbare într-un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bărbați a închis ușa foarte calm, menținând o liniște pe care am sesizat-o și în afara camerei mele. Am dat într-un hol foarte mare, cu pereții de sticlă, destul de groasă la prima vedere, dincolo de care, într-o parte se zărea un lac pe care tocmai ce se nășteau mii de rotocoale zburdalnice. Ploua atât de frumos încât mi-am oprit pașii să privesc. Cei doi au tras de mine, cerându-mi să merg mai departe. În glasul lor era dominația
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
cu boabe de mazăre, o bucată de carne, pâine și o ceașcă din care ieșea abur. M-am ridicat brusc și m-am repezit să iau ceașca, pentru că mi se făcuse frig. Mișcarea mea bruscă a speriat-o și am zărit-o ducându-și mâna spre unul din buzunarele halatului. Pe semne își făcuse griji, o speriasem. Și-a revenit repede când a văzut că tumultul meu era născut nu de frumuseștea ei încă vie, ci mai degrabă de aburul ademenitor
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
astăzi mi se pare mult mai bună, deși nu e întru totul caldă. Este ușor amorțită și pâinea pare de câteva zile. Am mușcat de două ori din felia de pâine și am lăsat-o deoparte. Mănânc fără pâine. Am zărit-o privind tavanul. Într-o sfială nejustificabilă trăgea cu ochiul la construcția pe care o realizasem și scria în minte-și cine știe câte lucruri ciudate. Era din ce în ce mai interesată de ce apăruse pe tavan și din ce în ce mai puțin rezervată în a examina. Nu uita
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
domolise, dar mișcarea era încă sesizabilă. De la parterul clădirii au urcat acei doi bărbați care mă vizitaseră ieri, însoțiți de un altul, la fel de masiv ca și ei, domnul doctor și femeia în alb care m-a privit în cabinet. Am zărit-o și am dat deoparte totul. O urmăream pe ea, care încerca să clarifice situația, deja lămurită. Îi determina pe cei rămași să se liniștească pentru că mâncare era îndeajuns. Cel puțin așa am înțeles eu privirea ei și încercarea neizbutită
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
am luat destule sedative! Ilar, dar cât se poate de real. În fond am spus că e un joc, deci am voie să râd, chiar și de-ar fi să râd de mine. Am dat să cobor scările și am zărit câteva suflete care roiau în jurul ușii de sticlă ce dădea în grădină. Unii așteptau în picioare, alții erau așezați pe scaune și discutau între ei, cu un calm pe care nu cred că-l văzusem nicăieri. Era imaginea unui sanatoriu
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
în munte și când luau salariile coborau la crâșma lui Selevețchi și o goleau de băuturi. Toamna, oamenii dormeau în niște colibe ca să-și păzească porumbul de urși. Și peste tot satul era un fel de beznă grea. Soarele se zărea câteva ore pe zi. A fost ca un coșmar. C.Ș.: Cât timp ai rămas în sat? A.B.: Am stat acolo aproape un an. Dormeam la școală pe un sac de frunze, deoarece cu 375 de lei pe lună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ne lăsa. Îmi amintesc că era în salonul 13. Profesorul Aurel Moga nu ne lăsa să-l vedem, ca să nu-l agităm, să nu-l neliniștim, dar noi pândeam când venea vizita mare și se deschidea ușa, ca măcar să-l zărim. A murit în spital. Planificasem să mergem la Lancrăm, să-i însoțim sicriul. A fost expus la capela clinicii. Era acolo doar doamna Blaga. Nu era lume care să se înghesuie să-l vadă. Le era frică oamenilor să vină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
pe un munte. Era sortită să devină soția unui monstru, ceea ce s-a întâmplat. A trăit un timp fericită, condiția fericirii era să nu afle identitatea reală a soțului iubit. Curioasă, a aprins un opaiț și, în locul monstrului, Psyche a zărit un tânăr deosebit de frumos era zeul Eros. Acesta a pedepsit-o pentru încălcarea promisiunii de a nu-i dezvălui identitatea, părăsind-o. Disperată, ea a plecat în căutarea tânărului soț, s-a transformat într-o suflare, într-o adiere, căutându
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]