9,405 matches
-
club la Universitatea „Babeș-Bolyai”, redactor la ziarul județean „Unirea” din Alba Iulia. În 1969 este angajat redactor la revista „Tribuna” din Cluj, unde rămâne până în 1986, când se mută la București. Aici schimbă mai multe locuri de muncă, fiind când ziarist, când funcționar în aparatul cultural, când om politic. Este redactor la „Viața românească” (1987-1990), apoi redactor-șef adjunct la „Luceafărul”, face parte din redacția „Cotidianului” (1991-1992) și a revistei „Alianța civică”. Se numără între membrii fondatori ai Alianței Civice, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
clinică din Viena. B. și-a uimit contemporanii prin bogăția cunoștințelor pe care le stăpânea. A lăsat un număr impresionant de contribuții în filologie, semantică, etimologie, onomastică, toponimie, folclor, etnografie. A scris versuri, a dat traduceri, a fost un distins ziarist. Cele mai multe dintre lucrări se ocupă de etimologii, dar el pune în mișcare un complex de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic. Notele, întinse, dense, oferind sugestii, rectificări, alcătuiesc ele însele un studiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
sexual, tânăra, cu numele schimbat, Yun He / Lebăda din Țara Norilor, a cunoscut amorul cu fiul moșierului la care mama sa era menajeră, apoi s-a lansat în relații cu un director de școală dramatică, un muzician, un actor, ofițeri, ziariști, regizori, sportivi, militari. S-a căsătorit de trei ori, cu un tânăr amator de artă, un activist comunist, un literat și cineast. Tânăra care-și schimbase iar numele, Lan Ping / Măr Albastru, devenise între timp actriță la Shanghai cu pseudonimul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
tânără frumoasă, ambițioasă, dar fără voce și talent, aspiră să urce pe scena teatrului. Bordenav, directorul Teatrului de Varietăți a distribuit-o pe tânăra Nana în rolul zeiței Venus din piesa Blonda Venus. Parisul literelor, al finanțelor și al plăcerilor, ziariști, scriitori, mai multe cocote decât femei cinstite, după cum evidențiază autorul, au venit la spectacolul căruia i se făcuse mare reclamă. Publicul a recunoscut-o pe tânăra de optsprezece ani, înaltă, blondă, bine legată, cu ochi mari, albaștri, tânăra ce, anterior
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
, Boris (pseudonim al lui Boris Mehr; 19.XI.1941, Soldatko Aleksandrovsk, Rusia), poet. Este fiul Mariei Mehr (n. Șerf), corectoare, și al lui Iacob Mehr, ziarist. Urmează la București cursurile Colegiului „Sf. Sava” (1955-1959), apoi Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1959 -1965). Lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul Central de Cercetări Chimice din București (1968-1978). Din 1997 este redactor la „Realitatea evreiască”. Debutează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
București), poet, prozator, traducător și eseist. Este fiul Olimpiei (n. Șandru) și al lui Gavril Streinul, preot. Urmează școala primară la Cuciurul Mare (1919-1922), Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți (1922-1928) și tot aici Facultatea de Teologie (1928-1932). A funcționat ca ziarist, director de librărie (1933), referent de presă (1939-1940), cenzor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei. După ce, elev fiind, scosese, alături de alți colegi, „Ecoul tinerimii”, „Caietul celor patru” și „Speranța”, e prezent cu proză în „Junimea literară” din 1929. La începutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
PĂCĂȚIAN, Teodor V. (28.XI.1852, Ususău, j. Arad - 11.II.1941, Sibiu), ziarist, autor de versuri și prozator. Fiu al învățătorului Vasile Păcățian, P. a urmat gimnaziul la Lugoj și liceul la Arad, apoi a funcționat o vreme ca notar comunal în județul Timiș. Debutează cu încercări literare în „Familia” (1872), apoi publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
Lugoj și liceul la Arad, apoi a funcționat o vreme ca notar comunal în județul Timiș. Debutează cu încercări literare în „Familia” (1872), apoi publică în „Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua bibliotecă română” ș.a. Stabilindu-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor; revista va fi continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach - Sâmbăta morților (1906). A tradus unele lucrări juridice și politice de Rudolf Ihering, John Stuart Mill, F. Holtzendorff. Ca ziarist și prozator, P. are meritul de a fi participat la lupta pentru drepturi a românilor din Transilvania și de a fi contribuit la dezvoltarea interesului lor pentru cultură. SCRIERI: Flori de toamnă, Timișoara, 1882; Jertfele românilor, Sibiu, 1923; Visul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
politică a cărei scenă, în primele patru decade ale secolului, nu s-ar putea imagina fără prezența sa atît de acaparatoare. Volumul N. Iorga, prima biografie de anvergură a savantului, are în vedere nu numai latura sa de istoric, politician, ziarist, critic literar, dramaturg, prozator, poet sau filolog, ci și pe aceea de orator, profesor sau, pur și simplu, om. Ni se prezintă, în cele ce urmează, prima versiune în limba română, cu o remarcabilă promptitudine după aceea în limba engleză
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Atunci cînd mi-am asumat sarcina de a scrie biografia lui Iorga a trebuit să consult cele 1 200 de cărți și cele 20 000 de articole scrise de el și să mă ocup nu numai de Iorga istoricul, politicianul, ziaristul, criticul literar, dramaturgul, scriitorul, poetul și lingvistul, ci și de Iorga oratorul, profesorul și ultimul, dar nu cel din urmă -, de Iorga ca ființă umană. Dimensiunile fantastice ale acestui titan, acest veritabil Tatmensch goethian, m-au convins că nu aveam
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un mod altruist. Trebuie să avem în vedere activitățile sale ca un tot. Ceea ce nu este o sarcină ușoară: opera lui Nicolae Iorga este alcătuită din circa 1 200 de volume și 20 000 de articole; el a fost un ziarist și un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric și critic literar militant, orator, lingvist, memorialist și profesor universitar de prim rang, care își fascina auditoriul. Plus activitățile sale politice, conferințele, numeroasele călătorii și volume care le descriu. Să zugrăvești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au integrat mediului înconjurător din coloniile lor; putem urma acest filon pe parcursul întregii istorii a omenirii. Acest element nu constituie o particularitate a evreilor. Dar era nevoie de evrei în România. Cîțiva înalți funcționari români îi explicau în 1940 unui ziarist american: "Evreii erau prea importanți în viața economică a României ca să fie lichidați imediat. Românul nu are niciodată încredere în alt român. El își poate încredința micile găinării sordide doar unui evreu"32 și mai era ceva: statul tradițional român
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la mama sa capacitatea intelectuală și talentul pentru limbi. Ceea ce este mai important este că Iorga știa (cum se spune în societățile exclusiviste) că se trăgea dintr-un șir lung de oameni "de familie bună": demnitari la curte, cronicari, magistrați, ziariști și alți intelectuali. Un șir în care chiar și femeile prestau activități intelectuale. Deci, "Iorga descindea din boieri". După Nicolae, în 1873, s-a născut fratele lui, Gheorghe. Gheorghe Iorga a urmat Academia Militară, pe care a absolvit-o ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
editor al unui ziar provincial, "Românul", care avea o bibliotecă mare, în care se găseau și exemplare din "Contemporanul", un periodic socialist editat de Ion Nădejde. Aici și-a început Iorga, la vîrsta de 12 sau 13 ani, cariera de ziarist, în paginile ziarului unchiului său. Mai mult, grație bibliotecii lui Manole, s-a familiarizat cu Zola, citind (ca să folosim cuvintele lui Iorga) despre "lumea infamă a lui Nana", cunoscînd viața provincială franceză prin intermediul lui Frédéric Mistral, citindu-i pe Daudet
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trebuie înțelese personalitatea și multiplele lui activități. Lupta a fost principala manifestare a "sistemului" lui Iorga, complexele lui mesianice privind demnitatea sa putînd fi înțelese numai în lumina combativității sale. Iorga istoricul, dramaturgul, oratorul, profesorul universitar, mai cu seamă Iorga ziaristul și criticul literar și chiar și Iorga memorialistul, întreaga gamă uluitoare a activităților lui demonstrează vigoarea luptei sale. A fost un luptător și un animator, nu rămînea pasiv la nimic. Dr. Samuel Johnson spunea cîndva: "Intențiile trebuie să se bizuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înțelegere pertinentă a schimbărilor tehnologice și economice era exact ceea ce l-ar fi ajutat pe Iorga în postura lui de politician. Simțul atotconvingătoarei influențe a istoriei al lui Iorga a impus aproape automat diversele roluri politice jucate de el ca ziarist, critic literar, dramaturg, profesor universitar, orator și om de stat. Dar în miezul concepției și al activității sale politice se afla ideea că prezentul nu poate fi corect interpretat fără înțelegerea trecutului. Iar fără o înțelegere corectă a prezentului nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
multă libertate, în special pentru că 90 % din populație nu știa să citească, fie nu-și putea permite să cumpere cotidiene. Strada Sărindarilor se folosea însă de libertatea ei limitată în cea mai respingătoare manieră: nu puteai avea încredere în acești ziariști iresponsabili; șantajul și împroșcarea cu noroi a personalităților publice era ceva obișnuit; era vorba de punctul culminant al jurnalisticii de bulevard. Caragiale a descris adesea în satirele sale jurnalistica bucureșteană 68. Ziarul lui Iorga nu se preta la un jurnalism
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Oh, nu, nu asta am vrut să spun! Nu-l vreau înapoi pe cîinele ăsta de Răcoasa! Nu vreau decît ca pălăriile astea calabreze să dispară!" Șeicaru a tras concluzia cuvenită și a plecat, luînd cu el cei mai talentați ziariști și fondîndu-și propriul ziar71. Incidentul acesta explică mai mult decît suficient eșecul carierei politice a lui Iorga. După părerea lui Iorga, cultura reprezintă spiritul națiunii, care are o evoluție paralelă cu procesul istoric organic al experiențelor națiunii. În ea, ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și perioada medievală într-o încercare de a demonstra continuitatea românilor în Transilvania. Cartea a fost bine primită de istoricii occidentali. Era bine organizată și documentată, Iorga adăugîndu-i un caracteristic capitol final despre politica României contemporane scris mai mult ca ziarist decît ca istoric. În el îi critica cu o ironie mușcătoare pe adversarii lui politici și politicianismul. A trimis prompt cele două volume la Palatul regal. Bătrînul rege a fost atît de furios încît nici măcar nu i-a mulțumit 232
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreu) doar pentru că este străin este ceva incompatibil cu conștiința mea... Drept urmare, consider că mascarada politică a profesorului Cuza și accesele dlui Ion Codreanu (în acest sens) sînt de-a dreptul respingătoare"83. Nu cu mult timp în urmă, un ziarist francez a făcut următoarea afirmație: "Rasismul este ura față de alții; antisemitismul este ura față de alții imperceptibil diferiți"84. S-ar putea ca evreii să fie doar imperceptibil diferiți în Occident. În România însă, evreul era foarte diferit de majoritatea celorlalți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și o persoană foarte amabilă". Maurras i-a vorbit despre un aristocrat francez, descendent al unei familii de boieri români 154, "Neamul românesc" îl lăuda pe Léon Daudet, unul dintre jurnaliștii militanți de la "Action Française", considerîndu-l "nu numai un mare ziarist, ci și un mare scriitor francez"155. Ca fiu al marelui scriitor Alphonse Daudet, Léon Daudet moștenise evident de la tatăl său ceva imaginație poetică. Dar cum putea cineva să-l considere drept un mare scriitor francez? Citindu-i articolele, remarcai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
spune Fascia Romana și care atacă și asasinează oameni care nu sînt de acord cu scandalurile lor antisemite, constituind o permanentă rușine pentru România". Aceștia îl amenințau tot timpul pe A. Cusin, editorul ziarului lui Iorga, ca și pe un ziarist evreu de la "Adevărul", dl. Rosenthal, ba chiar și, cu moartea, pe Iorga însuși. Întrucît poliția nu întreprindea nimic ca să pună capăt acestui comportament, Iorga i-a adus la cunoștință primului-ministru faptul că, dacă acești fasciști își transpuneau în viață amenințările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea în spatele tuturor acestora mîna bancherilor londonezi din City și conchidea: "poți să te supui cuceritorilor, dar nimeni nu-i ascultă pe profitori"134. Trezirea s-a produs atunci cînd un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru grosolănia lui, l-a atacat pe Iorga în paginile ziarului "La Stampa". Zingarelli nu punea mare preț pe recunoștință, identificîndu-l clar pe Iorga cu poziția oficială a României. Bădărani de teapa lui Zingarelli sau Virgilio Gayda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Membrii partidului erau recrutați din rîndul burgheziei favorabile regimului și interesate de proprietățile evreilor. Goga și Cuza au adaptat deci metodele de constrîngere fasciste, modernizînd astfel regimul. Cel mai apropiat ziar de linia partidului era "Porunca vremii". Cel mai important ziarist cuzist, Ilie Rădulescu, era unul dintre reprezentanții tipici ai acestui partid 141. Ca student al Universității de la Budapesta, Goga a fost influențat (ca și mulți alți români ardeleni) de ideile vienezilor Karl Lueger și Georg von Schoenerer (o mare parte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]