93,928 matches
-
2021, și în atenția publicului român. Din lumea realităților migrației Cartea „Trăirea pe interval”, scrisă de Alina Cozan, abordează una dintre cele mai stringente realități europene, cu multe aspecte rămase încă nerezolvate: migrația. Fenomen cu care se confruntă multe dintre popoarele lumii, migrația marchează societățile fie din perspectiva celor care pleacă dintr-o țară, fie din perspectiva celor care vin într-o țară. „Personal, eu am simțit emigrația ca pe o trăire pe un interval în care omul viețuiește între două
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
-și cinstesc deopotrivă și istoria bună și istoria rea, și pe ultimul Romanov, și pe Ulianov, și pe Stalin, dar gruzinii care păstrează la Gorâi o casă și o statuie, „Maica Rusia”, mama lui Stalin, călăul Gruziei și al tuturor popoarelor prigonite de marele imperiu? Prin toată lumea aș putea umbla cu sentimentul că luminează același soare, aceeași credință în istoria care a născut și a ținut în picioare nații și destine și care trebuie cinstită și ocrotită și povestită celor tineri
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
aș putea umbla cu sentimentul că luminează același soare, aceeași credință în istoria care a născut și a ținut în picioare nații și destine și care trebuie cinstită și ocrotită și povestită celor tineri. Dar vreau să ajung la un popor anume care e lipit de sufletul meu și care dă uneori, prin dregătorii săi, semne lașe de nesimțire, atunci când e vorba de clipele unei istorii care are nevoie să fie apărată. „Organele”, auzi ce oficial și pompos sună acest cuvânt
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
la mezat și astăzi de politicieni și revizioniști. Bogat este podișul, bogat în aur, în păduri, în metale rare, în râuri puternice și în câmpii mănoase, în vii, în munți frumoși ca niște diademe de prinți. Râvnit e podișul de popoare venite de departe, de imperii născute aproape, dar noi aici am fost, și-om fi cât ne-or păzi simbolurile noastre vechi, printre care este și acest steag al moților liberi din Apusenii vechilor aurari daci. Prietenul meu bun, plecat
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
fost transferați în regiunea cedată. Deși vremelnic în posesia României, Cadrilaterul își trage și astăzi seva spirituală din ceea ce a întemeiat aici regina Maria. Balcicul rămâne una dintre cele mai vizitate stațiuni de la malul Mării Negre, păstrând o frântură din istoria poporului român.
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
orice, pune în circulație valorile sale culturale pe piața externă, dar și, chestiune extrem de importantă, pe piața internă.Dar România? Noi unde suntem în această competiție pentru imagine internațională și în desfășurarea complicatului proces de acces la cultură al propriului popor? Din păcate, nu prea multe lucruri bune se pot spune. Chiar și ceea ce făcusem bine, în acest moment, este neglijat, aproape uitat. România organiza înainte de 1989 un Festival de muzică ușoară la care au participat nume mari ori nume care
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
sau este Salam sau este Minune sau sunt site-urile porno ori aventurile sexuale ale lui Cristi Borcea. Sunt semne că vin vremuri grele pentru România. Nu manelele ne vor apăra drepturile, nici manualele alternative, ci valorile culturale ale acestui popor. Brâncuși și George Enescu vor cântări mult la judecata asupra dreptului nostru de a fi pe mai departe o națiune liberă în fruntariile sale adevărate. Iar România va fi puternică și respectată numai dacă populația sa o va respecta și
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
aceste auspicii. Anul Cocoșului va marca noi oportunități de dezvoltare a colaborării bilaterale pe toate planurile. Am convingerea că această cooperare care se manifestă în toate domeniile va continua și va ajunge la dimensiuni tot mai extinse. Doresc să urez poporului român, precum și celor prezenți, multă fericire în noul an, exprimându-mi speranța că relațiile chino-române vor avea aceeași dezvoltare rapidă, pentru a ajunge la un nivel cât mai înalt”. În numele Casei Româno-Chineze s-a adresat celor prezenți E.S. Ambasador Ioan
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]
-
de toate felurile. Estimări dramatice arată că Gulagul, în toată cuprinderea sa, a întemnițat aproape 30 de milioane de oameni și a curmat circa trei milioane de vieți. Efectele războiului - pierderea Basarabiei și Bucovinei de Nord - au însemnat și pentru poporul român fenomenul deportării în Gulagul sovietic. Din nenumărate trenuri trimise spre Siberia, mii de basarabeni, bucovineni și ostași ai Armatei Regale Române au fost abandonați în locuri aproape pustii. De pildă, în cadrul „marii deportări” din 1949, 13.000 de familii
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
semnificația termenului depășește această latură. Scriitorul Alexandr Soljenițîn, în celebra carte „Arhipeleagul Gulag” introducând termenul în limbajul comun și dându-i un sens mai larg, pentru a reprezenta întregul sistem de muncă forțată. „Oricine putea fi «terorist», «sabotor», «dușman al poporului». Am simțit că această poveste a milioanelor de prizonieri ruși mă țintuiește pentru totdeauna”, scria autorul. ●„În Siberia, Kazahstan, Urali, Donbas, Karaganda au fost trimiși peste două milioane de cetățeni sovietici fugiți în Occident și dați pe tavă lui Stalin, precum și
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
rămâne deschisă: vor reuși alegerile care se apropie să aducă în fruntea țării un număr tot mai mare de oameni aflați la mijlocul vieții, competenți, cu experiență, doritori cu tot sufletul, chiar prin sacrificii personale, să declanșeze energiile latente pe care poporul român le-a dovedit în decursul istoriei?
Cuibăritul în politica românească by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296313_a_297642]
-
oferind informații mai largi asupra evoluțiilor, intereselor adesea divergente și înțelegerilor fluide care au marcat continentul european în deceniile trei și patru ale secolului al XX-lea și s-au repercutat, într-un fel sau altul, asupra României și a poporului român. Din acest motiv, cititorul poate găsi răspunsuri la numeroase întrebări, uneori incomode, cu privire la diverse momente ale istoriei naționale. Spre exemplu, documente păstrate în arhiva Deparatamentului de Stat al SUA, incluse în volum, ne prezintă aspecte neștiute sau cunoscute de
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
și o extindere a teritoriului românesc „în vest, pe seama Ungariei, în cadrele căreia trăiesc astăzi până la 1,5 milioane de români” (op. cit., pp.495-496). Mai târziu, la începutul lunii iunie 1944, când România se afla încă alături de Germania, Comisia Comisariatului Poporului pentru Afaceri Externe al URSS de pregătire a tratatelor de pace și a organizării postbelice punea în discuție chestiunea viitorului Transilvaniei. Din punct de vedere etnic, subliniau autorii, „pretențiile față de Transilvania sunt întemeiate numai pentru România”. Parcurgerea volumului „Basarabia și
Adevăruri ascunse în culisele înţelegerilor secrete by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296330_a_297659]
-
În acest moment al evoluției sistemului mondial, nimic nu mai aparține unui stat, unui popor în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
sistemului mondial, nimic nu mai aparține unui stat, unui popor în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim Poporul Cărții, un popor supus unor teribile încercări de ștergere a identității, chiar a ființei sale, dar care s-a păstrat, care a supraviețuit și a progresat datorită Cărții.Ei bine
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
în totalitate, în afară de cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim Poporul Cărții, un popor supus unor teribile încercări de ștergere a identității, chiar a ființei sale, dar care s-a păstrat, care a supraviețuit și a progresat datorită Cărții.Ei bine, problema cărții românești este pe cât de complicată, pe atât de
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
cultura proprie. Iar dintre formele de exprimare culturală, scrisul, cartea, ca purtător al limbii, este, prin definiție, specific națională. Altfel spus, este singura garanție a identității unui popor. Nu cred că trebuie mai mult decât să amintim Poporul Cărții, un popor supus unor teribile încercări de ștergere a identității, chiar a ființei sale, dar care s-a păstrat, care a supraviețuit și a progresat datorită Cărții.Ei bine, problema cărții românești este pe cât de complicată, pe atât de importantă, mai importantă
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
împlinit abia după ce a ieșit din capcana politicii, după ce a fost nevoit să părăsescă țara pe care niciodată nu a uitat-o și întotdeauna a slujit-o participând la marile dezbateri europene, unde a afirmat și susținut identitatea neolatină a poporului român. Moldova și-a urmat destinul, rătăcind printre amenințările externe și suferind din pricina dezbinării interne. Un alt mare cărturar de nivel european, ajuns Domn al Moldovei, a fost obligat, din cauza evoluției militaro-politice din zonă, să părăsească țara și să-și
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
marile pasiuni care îl bântuie... Anul 1848 aduce un mare val al exilaților, fenomen care nu este specific doar Țărilor Române, ci întregii Europe. Exilații polonezi, italieni, ruși, unguri cutreieră lumea, încercând ca după înfrângerea Revoluției să găsească soluția dezrobirii popoarelor prinse în strânsorile imperiale. Generația celor de la 1848 din Principate a avut marii săi exilați, între care Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă, mai proeminentă. Este un exil politic, rezultatul unui conflict profund între două lumi, una muribundă, însă
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
de ei pentru că în fapt ei sunt strigătul care se întoarce ca un ecou. Murmurul și gemetele nu au ecou. În ziua când românii nu vor mai pleca din țara lor pentru a putea să spună clar adevărul, abia atunci poporul român va fi în rând cu națiunile democratice, libere și suverane.
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
citat: „Nu-mi reneg discursurile de atunci. Ceaușescu mi-a dat bani să fac Teatrul Național și nu pot să-l înjur”, declara Beligan în anul 2008. Un alt titlu postat într-un moment nefericit: „RADU BELIGAN, UN ARTIST AL POPORULUI PE CARE POPORUL ÎL PLÂNGE, DAR NU-I ȘTIE CARIERA”. Preluăm din textul amintit: „... Însă pentru oamenii simpli, deși numele rezonează, biografia acestuia e mult prea puțin cunoscută”. Ziarul a făcut un sondaj. Iată rezultatul: „Experimentul a continuat timp de
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
reneg discursurile de atunci. Ceaușescu mi-a dat bani să fac Teatrul Național și nu pot să-l înjur”, declara Beligan în anul 2008. Un alt titlu postat într-un moment nefericit: „RADU BELIGAN, UN ARTIST AL POPORULUI PE CARE POPORUL ÎL PLÂNGE, DAR NU-I ȘTIE CARIERA”. Preluăm din textul amintit: „... Însă pentru oamenii simpli, deși numele rezonează, biografia acestuia e mult prea puțin cunoscută”. Ziarul a făcut un sondaj. Iată rezultatul: „Experimentul a continuat timp de mai multe ore
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
privind istoria Olimpiadelor nu-l menționează și pe greco-românul Evanghelie Zappa. Coubertin a beneficiat de vremuri mai puțin tulburi. Apoi, el era cetățeanul unei mari puteri, Franța, în timp ce Zappa trăia într-o zonă frământată de luptele de eliberare a micilor popoare balcanice. El a fost grec prin origine etnică, albanez prin naștere, român prin cetățenie. Pavel PERFIL* * Talentat ziarist coleg cu Horia Alexandrescu și Carol Roman la „Scînteia Tineretului”. Și iată că după 14 ani de la articolul nostru această carte de
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
cele care vor și pot”, afirma Churchill în 1947. În ce privește conceptul de „cetățenie europeană”, se poate observa din nou că demnitarul britanic a previzionat cu exactitate, încă din anii 1940, faptul că unitatea Europei nu poate fi decât una „a popoarelor”, propunând și aici o entitate de cea mai mare importanță, nucleu al libertăților comunitare, care este Curtea Drepturilor Omului. Un alt exemplu de componentă majoră a ceea ce avea să devină blocul comunitar era nucleul de înalte principii umane pe care
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
nucleul de înalte principii umane pe care se bazează UE dintotdeauna: „Să construim o Europă al cărei fundament moral să fie respectul și recunoașterea acordate întregii umanități. Sperăm să se formeze un Consiliu al Europei care să reunească guvernele și popoarele cât mai multora dintre țările europene care acceptă libertățile democratice și voința liberă a popoarelor”, îndemna demnitarul britanic. Nu în ultimul rând, în momentul apariției Comunității Economice Europene și al pieței comune, Churchill, salutând evenimentul, avertiza că „limitarea acesteia la
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]