97,255 matches
-
profesor de filosofie la Universitatea din Iași. În general, a fost influențat de eclectismul francez și a avut o atitudine cu totul „științifică” în filosofie. Ca și mulți de-ai timpului său, Leonardescu a avut un mare interes în psihologie, știință pe care a încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum epistemologia și estetica. Lista lungă de cărți publicate de el include "Filosofia față cu progresul științelor pozitive" (1876), "Metafizică, religie și știință" (1884), "Principii de psihologie" (1892
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ai timpului său, Leonardescu a avut un mare interes în psihologie, știință pe care a încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum epistemologia și estetica. Lista lungă de cărți publicate de el include "Filosofia față cu progresul științelor pozitive" (1876), "Metafizică, religie și știință" (1884), "Principii de psihologie" (1892), "Morala Inductivă sau știința conduitei omenești" (1885) etc. Ioan Pop Florantin, doctor în filosofie la Universitatea din Viena, a predat filosofia în diferite licee din Iași. A fost autorul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
un mare interes în psihologie, știință pe care a încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum epistemologia și estetica. Lista lungă de cărți publicate de el include "Filosofia față cu progresul științelor pozitive" (1876), "Metafizică, religie și știință" (1884), "Principii de psihologie" (1892), "Morala Inductivă sau știința conduitei omenești" (1885) etc. Ioan Pop Florantin, doctor în filosofie la Universitatea din Viena, a predat filosofia în diferite licee din Iași. A fost autorul diferitor cărți de logică, psihologie și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
încercat să o aplice în diverse domenii ale filosofiei, precum epistemologia și estetica. Lista lungă de cărți publicate de el include "Filosofia față cu progresul științelor pozitive" (1876), "Metafizică, religie și știință" (1884), "Principii de psihologie" (1892), "Morala Inductivă sau știința conduitei omenești" (1885) etc. Ioan Pop Florantin, doctor în filosofie la Universitatea din Viena, a predat filosofia în diferite licee din Iași. A fost autorul diferitor cărți de logică, psihologie și filosofie generală, precum și al primului tratat de estetică din
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
linii extem de generale este un fenomenolog de orientare husserliană. Anton Dumitriu, matematician după formarea inițială, a obținut doctratul în filosofie, iar apoi a devenit ajutorul lui P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de orientare husserliană. Anton Dumitriu, matematician după formarea inițială, a obținut doctratul în filosofie, iar apoi a devenit ajutorul lui P. P. Negulescu. A fost printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al științei, a încercat să pună bazele unei noi epistemologii, în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie și energie. În
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie și energie. În anii 1940, matematicianul Octav Onicescu a condus un seminar de filosofie a științei la Universitatea din București. Printre cei mai importanți membri ai acestui grup de filosofie științifică erau matematicienii Grigore Moisil și Dan Barbilian, precum și alți savanți notorii precum Șerban Țițeica sau Nicholas Georgescu-Roegen. Ei erau angajați în cercetarea fundamentală, folosind matematica
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a considerat gânditor creștin. Deși datorită antecedentelor sale politice, a conținutului ideilor filosofice și a credinței religioase, Țuțea n-a putut publica prea mult, a scris o cantitate considerabilă, inclusiv o lucrare târzie proiectată în cinci volume: "Problemele", "Sistemele", "Stilurile", "Științele" și "Dogmele". El le-a terminat pe primele două, și parțial „Stilurile” și „Dogmele”. Primele două volume au fost publicate postum. „Filosofia nuanțelor” este de asemenea un eseu important, un manifest veritabil pentru o filosofie nouă, ce datează din 1969
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
umană nu-l poate găsi de una singură, deși ea poate fi un recipient al adevărului. Așadar, pentru a cunoaște cu adevărat adevărul, omul are nevoie de inspirație și revelație. Omul nu este niciodată autonom și toate eforturile intelectuale precum știința sau filosofia sunt doar mijloace de a produce ficțiune, la nivelul confortului material și cultural. Țuțea credea că știința și filosofia în sine nu au o funcție consolatoare, fiind în esență irelevante în ceea ce privește respectul față de cele mai multe chestiuni dramatice, precum moartea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
cunoaște cu adevărat adevărul, omul are nevoie de inspirație și revelație. Omul nu este niciodată autonom și toate eforturile intelectuale precum știința sau filosofia sunt doar mijloace de a produce ficțiune, la nivelul confortului material și cultural. Țuțea credea că știința și filosofia în sine nu au o funcție consolatoare, fiind în esență irelevante în ceea ce privește respectul față de cele mai multe chestiuni dramatice, precum moartea. Așadar, doar religia (anume creștinismul) posedă adevărul și are relevanță pentru destinul omenirii. Fără Dumnezeu, spune Țuțea, omul este
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
conceptual obiectivă, iar cealaltă subiectivă, estetică, persuasivă. De curând, Corneliu Mircea pare mai apropiat de filosofia mistică. Urmând exemplele lui Anton Dumitriu, Grigore Moisil sau Octav Onicescu, diferiți profesori de la Universitatea din București s-au orientat spre epistemologie și filosofia științei, datorită naturii tehnice a acestora, lipistă de control și amestec ideologic. După cădrea comunismului, ei și-au continuat preocupările, dar de asemenea au scris pe multe alte subiecte. Protagoniștii acestei școli sunt Mircea Flonta (n. 1932), Ilie Pârvu (n. 1941
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
școli sunt Mircea Flonta (n. 1932), Ilie Pârvu (n. 1941), Vasile Tonoiu (n. 1941) și Marin Țurlea (n. 1940). Mircea Flonta a scris o monografie valoroasă pe tema distincției analitice/sintetice în filosofia contemporană, și un studiu intitulat "Presupoziții în știința exactă". Poate fi considerat primul filosof analitic din România. El înțelege filosofia ca studiul critic al presupozițiilor. Activitatea sa a continuat după 1989 și s-a diversificat, abordând diferite teme, precum precum percepția filosofiei în cultura românească. Printre interesele sale
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a tradus din Kant și a scris o carte despre el) și cea a lui Wittgenstein (de asemenea, a tradus câteva cărți de-ale lui și a publicat o carte despre filosofia sa). Ilie Pârvu este un epistemolog, filosof al științei, metafizician și comentator al lui Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C.
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U. Moulines, W. Balzer etc. Analizele
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat ca aparținând curentului structuralism din filosofia științei, urmându-i pe J. Sneed, W. Stegmüller, C. U. Moulines, W. Balzer etc. Analizele structuraliste ale teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări filosofice cruciale, precum "Tractatus" de Wittgenstein sau "Critica rațiunii pure". Ca metafizician
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Quine, dar și diverse metafizici locale, precum ontologia evenimentelor și diferite teorii ale individualului. El a prezentat de asemenea dezbateri imporante în legătură cu metaontologia, stiluri și tehnici în metafizica recentă. Vasile Tonoiu s-a interesat mai mult de filosofia continentală a științei, traducând din Poincaré, Gonseth, Bachelard, și scriind monografii despre Gonseth și Bachelard. De asemenea, a publicat o carte despre viziunea epistemologică a lui Morin asupra complexității. Alt interes principal al lui Tonoiu este filosofia dialogică sau . A scris de asemenea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
logica filosofică, filosofia limbajului și filosofia minții. Iliescu este un filosof politic (liberalism și conservatorism), dar de asemenea are interese în filosofia limbajului și a publicat o carte despre Wittgenstein. Adrian Miroiu a publicat lucrări în domeniul logicii formale, filosofiei științei și filosofiei politice. Mai recent, după ce s-a alăturat Școlii Naționale de Știință Politică și Administrație Publică, s-a concentrat pe alte domenii ce sunt destul de înrudite cu știința politică, precum teoria alegerii sociale, teoria alegerii raționale, competiația electorală, politicile
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și conservatorism), dar de asemenea are interese în filosofia limbajului și a publicat o carte despre Wittgenstein. Adrian Miroiu a publicat lucrări în domeniul logicii formale, filosofiei științei și filosofiei politice. Mai recent, după ce s-a alăturat Școlii Naționale de Știință Politică și Administrație Publică, s-a concentrat pe alte domenii ce sunt destul de înrudite cu știința politică, precum teoria alegerii sociale, teoria alegerii raționale, competiația electorală, politicile publice și politicile educaționale. Valentin Mureșan lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Wittgenstein. Adrian Miroiu a publicat lucrări în domeniul logicii formale, filosofiei științei și filosofiei politice. Mai recent, după ce s-a alăturat Școlii Naționale de Știință Politică și Administrație Publică, s-a concentrat pe alte domenii ce sunt destul de înrudite cu știința politică, precum teoria alegerii sociale, teoria alegerii raționale, competiația electorală, politicile publice și politicile educaționale. Valentin Mureșan lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic. A publicat comentarii despre Platon, Aristotel și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
politicile publice și politicile educaționale. Valentin Mureșan lucrează în domeniul eticii, cultivând comentariul filosofic. A publicat comentarii despre Platon, Aristotel și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții în România, publicând o introducere la filosofia minții din perspectiva științelor cognitive. Un filosof afiliat intelectual tradiției interbelice, foarte apropiat de membrii școlii de la Păltiniș, care de asemenea a frecventat seminariile lui Dragomir este Horia-Roman Patapievici. El a fost salutat de Liiceanu ca „Kierkegaardul român” pentru primele sale esee publicate, dar
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Acestea au fost desemnate de UNESCO ca aparținând Patrimoniului Mondial. Platoul înalt și arid se întinde mai mult de 80 km între orașele Nazca și Palpa în "Pampas de Jumana". Deși unele geoglife locale sunt aseamănătoare culturii Paracas, oamenii de știință cred că au fost create de către cultura Nazca între 650 î.Hr. și 400 î.Hr.. Sute de figuri individuale într-o gamă de complexitate de la linii simple la colibri stilizați, păianjeni, maimuțe, pești, rechini sau balene ucigașe, llame și șopârle. Liniile
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
grămezi de roci și figuri care decorează laturile colinelor din jur. Printre reprezentări se numără maimuțe, tarantule, condori, iguane și multe forme geometrice cum ar fi cercuri, linii perfect paralele sau trapezoide - unele întinzându-se pe 14 km. Oamenii de știință au constatat că geoglifele au fost realizate prin îndepărtarea rocilor de la suprafața de culoare închisă, pe care le-au așezat ulterior în forme prestabilite, astfel descoperindu-se solul de o nuanță mai deschisă. Șanțurile au fost create cu o mare
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
un procedeu fotografic revoluționar la vremea respectivă. Pentru obținerea unei matrițe (o imagine negativă în relief) era folosit iodul ca agent sensibilizator pus pe o placă de cupru, acoperit cu un strat de argint. Invenția a fost prezentată Academiei de știință franceze pe 19 august 1839, dată la care a obținut și brevetul. La scurt timp procedeul câștigă popularitate în Europa, fotografiile obținute prin dagherotipie fiind mai ieftine decât pictura. Costurile scăzute de producție și rapiditatea dagherotipiei au stârnit interesul claselor
Fotografie post-mortem () [Corola-website/Science/318883_a_320212]